Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Modo bibaneʼ

Qué nusaana de ñacané ca binni huaniisi naa

Qué nusaana de ñacané ca binni huaniisi naa

Elva Gjerde guníʼ ni bizaaca

Raca biaʼ setenta iza beeda ganna ti hombre laadu ne bidiibe ti conseju bixhozeʼ ni bichaa xquendanabaneʼ dede dxi que hasta nagasi. Aparte de ni guca dxi que, laaca guyuuruʼ xcaadxi binni ni gucané naa. Peru ni jma riuuladxeʼ nga purtiʼ dede yanna napaʼ ti xhamiguaʼ ni jma risaca para naa. Chigusieneʼ lii cani bizaacaʼ.

GULEʼ ndaaniʼ guidxi Sydney (Australia) lu iza 1932. Bixhozeʼ ne jñaa biʼniʼ crecaʼ Dios, peru qué ñuu dxi ñecaʼ yuʼduʼ. Naa nabé bidxibeʼ Dios, purtiʼ gudxi jñaa naa: «Ruuyaʼ Dios xi guiráʼ cayuʼnuʼ, ne pa gucheeluʼ la? zusabanabe lii». Neca zaqué, nabé riuuladxeʼ guundaʼ Biblia. Cada guiluxe semana riganna ti xtiaʼyaʼ laadu ne rusiidibe naa stale relatu ni zeeda lu Biblia. ¡Nabé guyuuladxeʼ chigánnabe laadu!

Dxi maʼ ziniiseʼ, biindaʼ bixhozeʼ caadxi libru stiʼ jñaa, ni bisaanané ti gunaa testigu stiʼ Jiobá ni maʼ nagola laa. Nabé guyuuláʼdxibe guiráʼ ni bíʼndabe lu ca libru que ne pur ngue bizulú biindanécabe laabe Biblia. Ti gueelaʼ, laga cayuundané ti Testigu laabe, bidiibe cuenta nagaʼchiʼ cucaadiagaʼ ni caziidibe. Órapeʼ chitídxibe naa chigataʼ lu cama stinneʼ, gudxi Testigu que laabe: «Xiñee qué gudiiluʼ lugar guedatiné Elva laanu yaʼ». Dede dxi que nga bizulú bichaa xquendanabaneʼ ne bizulú guca xhamiguaʼ Jiobá, Dios ni dxandíʼ.

Qué nindaa de ngue, naa ne bixhozeʼ bizulú bidagulisaanedu ca xpinni Cristu. Pur guiráʼ ni caziidibe bichaabe modo nabánibe dede bisaana de guidxiichibe nagueenda. Ora biʼyaʼ jñaaʼ ne ti bizanaʼ ni huaniisi láʼ Frank, cuchaa bixhozeʼ modo laa la? laaca bizulú bidagulisaacaʼ. a Guidápadu bizíʼdidu jma ne despué guyuʼnísadu para gácadu testigu stiʼ Jiobá. Dede dxi que nabé gucaʼ xhamiguaʼ caadxi xpinni Cristu ni maʼ huaniisi ne gucanécabe naa para gudxieeluáʼ ca guendanagana ni gupaʼ.

GULIÉʼ XI GUNEʼ NÉ XQUENDANABANEʼ

Nabé guyuuladxeʼ guidxaagaʼ ca binni ridagulisaa ni maʼ huaniisi. Chiguzeeteʼ de Alice Place, primé gunaa xpinni Cristu ni bicheeche diidxaʼ ra nuu familia stinneʼ, laa beeda gaca casi jñaabiidaʼ. Laabe bisiidibe naa gucheecheʼ diidxaʼ ne guluube gana naa guiniiseʼ lu stiidxaʼ Dios ti ganda chuaanisaʼ, ne guyuaanisaʼ dxi napa 15 iza.

Laaca guca xhamigaʼ Percy ne Madge (Margaret) Dunham, ti guendaxheelaʼ ni maʼ huaniisi ne nabé bizaalaʼdxiʼ naa. Laacabe gucanécabe naa guidxelaʼ xi guneʼ lu xquendanabaneʼ. Nabé riuuladxeʼ guundaʼ de matemática ne rapaʼ gana gacaʼ maestra. Peru ejemplu stícabe bicaani naa guchaaʼ modo riníʼ iqueʼ. Lu ca iza stiʼ 1930, gúcacabe misioneru guidxi Letonia. Ne dxi bizulú guiropa guendaridinde ni guca guidubi Guidxilayú continente nuu Europa, biʼniʼ invitárcabe guendaxheelaʼ riʼ chiguni dxiiñaʼ Betel ni nuu Australia, guriá guidxi Sydney. Nabé gúdxicabe naa stale de ca cosa ni bizaacacabe dxi gúcacabe misioneru. Gucanécabe naa gudieeʼ cuenta jma risaca gusiideʼ binni ni cá lu Biblia que gudieeʼ clase de matemática. Ngue runi gudixhe ique zadxiña dxi gacaʼ misionera.

Percy ne Madge Dunham, qué nusaana de ñábicaʼ naa gacaʼ precursora, purtiʼ guníʼcabe zacaneni naa ora maʼ gacaʼ misionera. Ngue runi, lu iza 1948, dxi napaʼ 16 iza, gucaʼ precursora ne guyuaaʼ lade 10 hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ ni cayuni dxiiñaʼ que ndaaniʼ neza binni ridagulisaa ni nuu Hurstville (Sydney).

Tapa iza bicheecheʼ diidxaʼ ndaaniʼ stapa guidxi, guiráʼ ca guidxi que nuucani lu ca estadu stiʼ Nueva Gales del Sur ne Queensland. Tobi de ca primé binni bizulú biindaniáʼ Biblia nga Betty Law (apellidu stiʼ xheelabe nga Remnant). Huaniisibe chupa iza jma que naa, ne nabé nacháʼhuibe. Despué laaca gúcabe precursora ne bicheechedu diidxaʼ ti guidxi láʼ Cowra, riaanani biaʼ 230 kilómetru neza ra riaaziʼ Gubidxa stiʼ guidxi Sydney. Neca cadi xadxí bínidu dxiiñaʼ juntu, dede yanna xhamígadu.

Despué beeda gacaʼ precursora especial ne biseendacabe naa ndaaniʼ ti guidxi láʼ Narrandera, riaanani biaʼ 220 kilómetru neza ra riaaziʼ Gubidxa stiʼ guidxi Cowra. Gunaa bicheecheniáʼ diidxaʼ raqué nga Joy Lennox (apellidu stiʼ xheelabe nga Hunter), nabé riuulaʼdxiʼ precursora riʼ gucheeche diidxaʼ ne laaca huaniisibe chupa iza jma que naa. Laasidu Testigu ndaaniʼ guidxi que. Rásidu ralidxi Ray ne Esther Irons, ti guendaxheelaʼ nabé nachaʼhuiʼ ni guyuulaʼdxiʼ guiziidiʼ ni cá lu Biblia ne laaca biziidiʼ hombrehuiiniʼ stícabe ne guionnaʼ xiiñidxaapacabe. Ray ne xiiñiʼ rigápacaʼ dendxuʼ ne riguuyacaʼ trigu ni bidxiibacaʼ ra nuu ti granja ni nuu guriá guidxi que guidubi semana. Peru Esther né ca dxaapahuiiniʼ que rúnicaʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ ti hotel huiiniʼ. Guiráʼ domingu, naa ne Joy rúnidu stale guendaró para familia que ne para doce hombre ni riaana ndaaniʼ hotel huiiniʼ que purtiʼ cayúnicaʼ dxiiñaʼ ra cayaʼtaʼ via stiʼ tren. Zaqué nga racaneni laadu para quíxedu ra nabézadu. De raqué rusiadu lu mexaʼ ne riquiiñedu ni para guidúʼndanedu familia Irons revista Torre stiʼ ni rapa, ni rusíʼdidu laacabe que beeda gácani casi ti guendaró nanixe para laacabe. Guendaxheelaʼ riʼ ne guidapaʼ xiiñiʼ beeda gácacaʼ ca primé xpinni Cristu ni guyuu ndaaniʼ neza binni ridagulisaa stiʼ guidxi Narrandera.

Lu iza 1951 guyaaʼ ti guendaridagulisaa roʼ stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá ni guca Sydney. Guca ti guendaridagulisaa para ca precursor ni rapa gana gaca misioneru xaʼnaʼ ti carpa nuu raqué, ne guyé jma de chonna gayuaa binni. Nathan Knorr, ti xpinni Cristu ni nuu Betel de Brooklyn, bisiene chaahuiʼ pabiáʼ caquiiñeʼ guireeche diidxaʼ dede lugar jma zitu nuu lu Guidxilayú. Guiradu bicaadiágadu laabe dede nin tu niguibi laga. Despué, stale de ca precursor que gúcacaʼ ca primé binni ni bicheeche stiidxaʼ Reinu lu Pacífico sur ne xcaadxi lugar nuu gaxha de raqué. Naa guyuaaʼ lade ca diecisiete precursor de Australia ni guca invitar clase 19 stiʼ Scuela stiʼ Galaad, ni guca iza 1952. ¡Nabé sicarú bineʼ sentir ora gucaʼ misionera dxi deruʼ napaʼ gande iza, zaqué guca ni gudixhe iqueʼ!

GUPAʼ XIDÉ BICHAAʼ MODO RINÍʼ IQUEʼ

Ra Scuela stiʼ Galaad biziideʼ chaahueʼ stale cosa ni zeeda lu Biblia ne biquídxini fe stinneʼ, peru laaca gucaneni para guchaaʼ modo naa. Cumu nahuiineruaʼ la? riníʼ iqueʼ cadi jneza gucheeʼ ora guneʼ xiixa ne laaca ribezaʼ cadi guchee xcaadxi binni. Ne laaca guyuu biaje cadi jneza modo biiyaʼ caadxi cosa ni runi stobi. Casi dxi biiyaʼ caguite Knorr béisbol né caadxi betelita, biaanaʼ casi ti guié purtiʼ qué nidxelaʼ xi ñuneʼ, guníʼ iqueʼ cadi jneza ngue ni cayúnibe.

Ca maestru stiʼ Scuela stiʼ Galaad —guiracaʼ maʼ xadxí de cayúnicaʼ ni na Dios— bidiicaʼ cuenta xi cayuneʼ sentir. Ngue runi bizaaláʼdxicabe naa ne gucanécabe naa guchaaʼ modo riníʼ iqueʼ. Chaahuiʼ chaahuiʼ bieneʼ pabiáʼ nadxii Jiobá laanu ne rusisaca cani rúninu. Laabe nánnabe ziuu ra guchee binni ne qué rinábabe guni binni ni qué zanda. Laaca gucané stale de cani yeniáʼ scuela que naa. Tobi de ca baʼdudxaapaʼ que gudxi naa: «Elva, Jiobá cadi canazá casi tuuxa ni naaze ti chicote ni cuyubi si paraa guchee binni. ¡Cadi guiníʼ íqueluʼ jneza zúniluʼ guiráʼ cosa ne qué ziuu dxi gucheeluʼ!». Ca diidxaʼ que yendácani dede ndaaniʼ ladxiduáʼ.

Bilúxesidu scuela que, biseendacabe naa ne stapa misioneru Namibia (África). Cadi xadxí de nuudu raqué, guiradu maʼ ridúʼndanedu ochenta binni de Biblia. Nabé riuuladxeʼ guidxi que ne dxiiñaʼ cayuneʼ de misionera, peru laaca riuuladxeʼ tobi de ca hombrehuiiniʼ yeniáʼ Scuela stiʼ Galaad, laa nuu casi misioneru Suiza. Ngue runi, guyaaʼ raqué sti iza que ne bichaganadu. De raqué maʼ yeniáʼ laabe ca neza binni ridagulisaa ni rigánnabe.

GUDIDEʼ TI YUUBAʼ NABÉ NANÁ

Gudiʼdiʼ si gaayuʼ iza de bichaganadu ne de rigánnadu ca neza binni ridagulisaa, biʼniʼ invitárcabe laadu para chigúnidu dxiiñaʼ Betel ni nuu Suiza. Nabé sicarú ngue nuudu lade ti familia ra nuu stale binni ni maʼ huaniisi —cásica hombre ne gunaa—, ne laaca maʼ huaniisicaʼ lu stiidxaʼ Dios.

Peru qué nindaa de ngue bizaaca ti desgracia ora gunnaʼ maʼ bidxiideche xheelaʼ naa ne Jiobá. De raqué bisaanabe naa. Nabé gucadé ladxiduáʼ. Nanna xi ñuneʼ pa qué ñacané ca betelita ni maʼ huaniisi naa ne pa qué ñannaxhiicaʼ naa yaʼ. Bicaadiágacabe naa ora rapaʼ gana guiniéʼ ne riénecabe naa ora caquiiñeʼ chuaaʼ stubeʼ. Gudixhedxí ca diidxaʼ stícabe ladxiduáʼ ne gúcacabe nachaʼhuiʼ né naa, zaqué nga gunda bidxieeluáʼ yuubaʼ stinneʼ ne laaca gucané ca diidxaʼ stícabe naa para chuaaʼ jma gaxha de Jiobá.

Bietenaladxeʼ ca conseju sicarú bidii caadxi xpinni Cristu ni maʼ huaniisi naa dxiqué, laacaʼ laca gudíʼdicaʼ lu stale yuubaʼ ni bininá laacaʼ. Casi Madge Dunham gudxi naa: «Elva, ora maʼ cayuʼnuʼ xhiiñaʼ Jiobá zadxaagaluluʼ stale guendanagana ra zahuinni pa naguidxi fe stiluʼ, peru cani jma zuniná lii nga ni guni ca binni ni jma nadxiiluʼ. Ora guizaaca nga, jmaruʼ si naquiiñeʼ guinaazeʼ dxiichiluʼ Jiobá. Qué chuʼ dxi guiaandaʼ lii cayuni adorarluʼ Dios, cadi ti binni ni ruchee». Gucané ca conseju stibe naa para gannaʼ xi guneʼ. Gudixhe iqueʼ qué zudieeʼ lugar guxheleʼ cani biʼniʼ xheelaʼ naa de Jiobá.

Despué bibiguetaʼ Australia para guneʼ dxiiñaʼ casi precursora regular gaxha de ca binnilidxeʼ. Dxi ziaaʼ lu barcu para chindayaʼ raqué, gunieniáʼ ti grupu de binni ne bisiideʼ laacaʼ ni cá lu Biblia. Tobi de laacabe nga ti hombre de Noruega láʼ Arne Gjerde, nabé nacháʼhuibe ne guyuuláʼdxibe ni binadiágabe. Despué beeda gánnabe laadu guidxi Sydney. Nagueenda biniisibe lu stiidxaʼ Dios ne guyuunísabe. Bichaganaʼyaʼ laabe lu iza 1963, ne gudiʼdiʼ si chupa iza, gule Gary, xiiñidu.

GUDIDEʼ STI YUUBAʼ NANÁ

Nabé nayecheʼ nabaneniáʼ Arne ne Gary. Qué nindaa bisiroobaʼ Arne lídxidu para ganda guedandezané bixhozeʼ ne jñaaʼ laadu, purtiʼ maʼ nagólacaʼ. Peru gudiʼdiʼ si xhoopaʼ iza de bichaganadu, gúdxicabe laadu huará Arne de cáncer cerebral, nabé naná guca ngue para naa. Xadxí bidiicabe radioterapia laabe, ne guiráʼ dxi rigapaʼ laabe ra hospital. Primé que la? ruluíʼ ziyacaneni laabe, peru de raqué guca xiroo guendahuará que ne bidii ti ataque cerebral laabe. Gúdxicabe naa zabánibe xhupa xhonna semana si. Peru guyuube jma galán dede gunda bibiguétabe ralídxidu, ne chaahuiʼ chaahuiʼ gucaniáʼ laabe para biándabe. Despué maʼ gunda guzabe ne gúcabe binnigola sti biaje lade ca binni ridagulisaa. Cumu nabé nayéchebe ne riuuláʼdxibe guxídxibe la? gucaneni laabe stale ne laaca gucaneni naa para ganda guuyaʼ laabe ora maʼ caquiiñebe xiixa.

Gudiʼdiʼ si caadxi iza, lu 1986, guca xiroo guendahuará stibe sti biaje. Para iza que maʼ guti bixhozeʼ ne jñaaʼ, ngue runi bireʼdu de Sydney ne yendézadu ti lugar nabé sicarú ni runibiáʼ binni casi montes Azules, jma gaxha de ca xhamígudu. Despué bichaganáʼ Gary ti baʼdudxaapaʼ láʼ Karin, laa nabé nayecheʼ ne riuulaʼdxiʼ guni xhiiñaʼ Dios. Gudiʼdiʼ si chupa chonna beeu, gúdxicabe laadu chindezanedu laacabe ndaaniʼ ti yoo ni riaana gaxha de calle ra nuu yoo gulezaniáʼ Arne dxiqué.

Bibani xheelaʼ huiineʼ sti iza arondaʼ, peru pur guendahuará stibe maʼ qué ñanda ñásabe lu cama. Cumu caquiiñebe tu gapa laabe guiráʼ ora la? gupa xidé biaanaʼ yoo para guuyaʼ laabe. Cumu ruundaʼ Biblia ne ca guiʼchiʼ ribee xquidxi Dios chupa hora guiráʼ dxi la? bidxelaʼ stale conseju galán ni gucané naa para guneʼ huantar ni cadideʼ. Ca binni huaniisi nuu ra ridagulisaadu, caadxi de laaca laca gudíʼdicaʼ yuubaʼ cásica ni gudideʼ, nabé guluucaʼ gana naa ora yegánnacaʼ naa. Guti Arne lu beeu abril iza 2003, peru de guidubi ladxidoʼbe runi crebe ziásabe de lade gueʼtuʼ.

NI JMA GUCANÉ NAA

Dxi nahuiineʼ guníʼ iqueʼ cadi jneza gucheeʼ ora guneʼ xiixa, peru lu xquendanabaneʼ biziideʼ cadi guiráʼ biaje raca xiixa módopeʼ racalaʼdxiʼ binni. Nabé guyuaaʼ nayecheʼ, peru laaca gudideʼ chupa yuubaʼ roʼ, purtiʼ biniteʼ chupa xheelaʼ: primé que, pur bicheené naa, ne stobi que, pur ti cáncer. Nabé bidii binni conseju naa ne gudixhedxí ladxiduáʼ tiempu gudideʼ ra nagana. Peru binni ni jma huayacané naa, ne dede yanna cayacaneruʼ naa nga Jiobá, «Binnigola ni nabani dede maʼ xadxipeʼ» (Dan. 7:9). Biquiiñebe stiidxabe para bichaabe modo naa ne gucuaaʼ stale ndaayaʼ stibe dxi gucaʼ misionera. Ora gupaʼ guendanagana, gudixhedxí guendanachaʼhuiʼ stibe ladxiduáʼ ne xhialmaʼ (Sal. 94:18, 19). Ne qué huasaana de gannaxhii ne de gacané ca binnilidxeʼ ne ca xpinni Cristu naa, stale de laacabe maʼ huaniisicabe. Cada tobi de laacabe gúcacabe casi ti bendaʼ ne ti bizanaʼ ora gupaʼ guendananá (Pro. 17:17).

Job gunabadiidxaʼ: «Cadi dxandíʼ nuu xpiaaniʼ ca binni ni maʼ huaniisi ne riene ca binni ni maʼ xadxí nabani la?» (Job 12:12). Ora guiníʼ iqueʼ modo bibaneʼ, zanda guiniéʼ dxandíʼ ni na textu ca. Nabé huayacané conseju stiʼ ca binni huaniisi naa, huaguixhedxícabe ladxiduáʼ ne huayacanécabe naa pur guiráʼ ni maʼ bíʼnicabe. Ridxátipa ladxiduáʼ purtiʼ napaʼ stale xhamiguaʼ ni maʼ huaniisi.

Ma bisaa 80 iza, yanna maʼ naa nga tobi de ca binni huaniisi. Guiráʼ ni gudideʼ maʼ bisiidicani naa guieneʼ xi guiráʼ ridiʼdiʼ binni huaniisi, ne riuuladxeʼ chigannaʼ laacabe ne gacaniáʼ laacabe. Peru laaca riuuladxeʼ guidxaagaʼ cani jma nahuiiniʼ. Purtiʼ rudiicabe stipa naa ne rucaacabe naa chuaaʼ nayecheʼ casi nuucabe. Ora reedacabe ra nuaaʼ para gacaniáʼ laacabe ne gudieeʼ conseju laacabe, riecheʼ gacaniáʼ laacabe de guidubi ladxiduáʼ.

[Nota]

a Frank Lambert, bizaʼnaʼ Elva, guca ti precursor ni nabé guyuulaʼdxiʼ gucheeche diidxaʼ ndaaniʼ guidxi Australia. Anuario de los testigos de Jehová iza 1983, yaza 110 dede 112, cuzeeteʼ ti cosa sicarú ni bizaacabe lu tobi de ca viaje canagucheechebe diidxaʼ.

[Imagen ni zeeda lu yaza 14]

Naa ne Joy Lennox, dxi nácadu precursora ndaaniʼ guidxi Narrandera

[Imagen ni zeeda lu yaza 15]

Elva ne caadxi betelita ni nuu Suiza lu iza 1960

[Imagen ni zeeda lu yaza 16]

Cayapaʼ Arne dxi huará