Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Cusihuinni Jiobá caadxi cosa ni «ma zeda dxiña dxi» gaca

Cusihuinni Jiobá caadxi cosa ni «ma zeda dxiña dxi» gaca

Cusihuinni Jiobá caadxi cosa ni «ma zeda dxiña dxi» gaca

«Ndi nga ni biluíʼ Dios Jesucristu para uluíʼ ca xpinni xi ma zeda dxiña dxi acaʼ.» (APO. 1:1)

XI NICÁBILUʼ.

Paraa nga nuu potencia mundial angloamericana lu estatua naroʼbaʼ que.

Lu visión biʼyaʼ apóstol Juan, ximodo rudii potencia mundial angloamericana stipa Naciones Unidas.

Ximodo bisihuinni ca visión biʼyaʼ Daniel ne Juan zanitilú ca gobiernu nuu lu Guidxilayú.

1, 2. 1) Xi riénenu ora ridúʼndanu ca diidxaʼ riguixhená stiʼ Daniel ne Juan. 2) Tuu nga ca primé xhoopaʼ ique maniʼ duxhuʼ que.

 ORA guchaaganu ca diidxaʼ riguixhená guníʼ Daniel ne ni guníʼ Juan, ziénenu stale cosa ni cayaca lu Guidxilayú tiempu riʼ ne ni chiguizaaca despué. Xi zanda guizíʼdinu de maniʼ duxhuʼ biʼyaʼ Juan lu visión stiʼ, maniʼ feu ni napa chii cachu biʼyaʼ Daniel ne estatua naroʼbaʼ ni guníʼ xcaandaʼ Nabucodonosor ni bisiene Daniel laabe yaʼ. Ora guiénenu ca diidxaʼ riguixhená riʼ, xi naquiiñeʼ gucaacani laanu gúninu yaʼ.

2 Primeru guzéʼtenu de maniʼ duxhuʼ ni biiyaʼ Juan lu visión stiʼ (Apo., cap. 13). Casi bidúʼyanu lu tema gudídinu que, ca primé xhoopaʼ ique maniʼ que nga Egipto, Asiria, Babilonia, Medopersia, Grecia ne Roma. Guiráʼ ca guidxi nadipaʼ riʼ, bisihuínnicaʼ nanaláʼdxicaʼ cani za de gunaa que (Gén. 3:15). Gudiʼdiʼ si stale siglu de bicaa Juan visión stiʼ, nuuruʼ Roma casi ti guidxi nadipaʼ ni cayuni mandar guidubi Guidxilayú. Peru zadxiña dxi guihuinni ra guizaa gadxe ique maniʼ que ne ziuuni lugar stiʼ Roma. Gunáʼ nga guidxi jma nadipaʼ riʼ, ne ximodo zucaalúcabe cani za de gunaa que yaʼ.

XIMODO BIASA GRAN BRETAÑA NE ESTADOS UNIDOS

3. Tuu nga beeda gaca maniʼ feu ni napa chii cachu, ne tuu nga beeda gaca chii cachu stime.

3 Para gánnanu tuu nga ra guizaa gadxe ique maniʼ duxhuʼ ruzeeteʼ capítulo 13 stiʼ Apocalipsis, naquiiñeʼ guchaaganu visión biiyaʼ Juan ne visión stiʼ Daniel, ra rihuinni ti maniʼ feu ni napa chii cachu. Biblia na: «Gudiʼdiʼ si ngue biiyaruaʼ lu ca visión stinneʼ gueelaʼ que, málasi bihuinni sti maniʼ duxhuʼ, ne laame bizaa tapa, feu laame ne ruchíbime ne guizáʼ nadípame. De guiibaʼ láyame ne naroʼbaʼ cani. Cayábime ne cuxuuxeme, ne ni ziyaana cayuutu ñeeme. Ne maʼ gadxé laame que xcaadxi maniʼ ni bihuinni ante gueedame, ne nápame chii cachu» (Daniel 7:7). a Maniʼ duxhuʼ riʼ nga beeda gaca Roma dxi biʼniʼ mandar guidubi Guidxilayú (biiyaʼ cani zeeda lu yaza 12 ne 13). Peru lu siglu V, bizulú biasa caadxi reinu jma nahuiiniʼ lade ni. Nga runi, chii cachu gundani ique maniʼ duxhuʼ que nga ca gobiernu ni bihuinni ra biʼniʼ mandar Roma.

4, 5. 1) Xi biʼniʼ cachu huiiniʼ que. 2) Tuu nga beeda gaca ra bizaa gadxe ique maniʼ duxhuʼ que.

4 Maniʼ duxhuʼ biʼyaʼ Daniel que napa chii cachu, peru gundani stobi ni jma «nahuiiniʼ», ne gúxhani chonna cachu nuu gaxha de laani. Guca ndiʼ dxi bizulú bihuinni Gran Bretaña casi ti guidxi jma nadipaʼ, neca gúcani tobi de ca guidxi ni biʼniʼ mandar Roma dxiqué. Lu siglu XVII gúcani ti guidxi huaxiéʼ risaca, purtiʼ guyuu xhonna guidxi jma nadipaʼ stiʼ Roma que laani: España, Países Bajos ne Francia. Peru tobi pur tobi guxha Gran Bretaña laacaʼ de ra nuucaʼ. Biaʼ galaa de siglu XVIII bihuinni zácani tobi de ca guidxi ni jma nadipaʼ lu guidubi Guidxilayú. Yanna, ñee raqué nga gúcani ra bizaa gadxe ique maniʼ duxhuʼ que la? Coʼ, cadi raqué diʼ.

5 Neca guca Gran Bretaña ti guidxi nabé risaca, bixeleʼ caadxi colonia stícabe ni nuu ladu guiaʼ de continente stiʼ América de laacabe ne beeda gácacaʼ ti guidxi ni biree lá Estados Unidos, laaca beeda gácani ti guidxi nadipaʼ. Ximodo yaʼ. Purtiʼ biquiiñeʼ Gran Bretaña ca soldadu de marina stiʼ para gupa guidxi riʼ. Ora bizulú dxi stiʼ Señor, iza 1914, maʼ naca Gran Bretaña ti guidxi jma nadipaʼ ne Estados Unidos beeda gaca guidxi ra nuu ca negocio jma naroʼbaʼ. b Dxi guca primé guendaridinde lu guidubi Guidxilayú, bidaaguʼ guiropaʼ guidxi riʼ para gúnicaʼ dxiiñaʼ tobi si. Zacá nga bihuinni ra bizaa gadxe ique maniʼ que, laani nga ni runibiáʼ binni casi potencia mundial angloamericana. Ximodo bicaalú ique riʼ ca binni ni za de gunaa que yaʼ.

6. Xi huayuni Gran Bretaña ne Estados Unidos xquidxi Dios.

6 Cásipeʼ bizulú dxi stiʼ Señor, bizulú bicaalú guidxi riʼ xquidxi Dios, ca xpinni Cristu ni bibí ni nabani lu Guidxilayú (Mat. 25:40). Jesús maca guníʼ cayuni caadxi binni ni za de gunaa que dxiiñaʼ ndaaniʼ Guidxilayú riʼ ora gueedabe (Mat. 24:45-47; Gál. 3:26-29). Dxi que nga bizulú bicaalú Gran Bretaña ne Estados Unidos «ca xpinni [Dios]» (Apo. 13:3, 7). Dxi cayaca primé guendaridinde que, guzanándacabe xquidxi Dios, qué ninácabe niquiiñecaʼ libru ne revista sticaʼ ne biseguyoocabe chupa chonna de cani naca mozo ni nuu xpiaaniʼ. Ne casi gudxi Jiobá Juan lu ti visión, bicueezacabe ca xpinni Cristu de gucheechecaʼ diidxaʼ ti tiempu, zaqué nga casi ora ñuuticabe laacaʼ. Peru laaca gudxi Dios Juan, ziasa xcaadxi ni za de gunaa riʼ ne zucheechecaʼ diidxaʼ sti biaje, casi ora ñásacaʼ de lade gueʼtuʼ (Apo. 11:3, 7-11). Ñee guca guiráʼ ni guníʼ Juan la? Historia stiʼ ca xpinni Jiobá nabani yanna cusihuinni dxandíʼ guca cani.

GUIROPAʼ GUIDXI JMA NADIPAʼ NE CA ÑEE DE GUIIBAʼ NE DE BEÑE

7. Xiñee zanda guininu guiropaʼ ñee estatua que nga ra bizaa gadxe ique maniʼ duxhuʼ que.

7 Guiropaʼ chú ñee estatua que nga ra bizaa gadxe ique maniʼ duxhuʼ que, o potencia mundial angloamericana. Gran Bretaña biasa lade ca guidxi ra biʼniʼ mandar Roma. Yanna, cumu de Gran Bretaña nga biree Estados Unidos la? zanda guininu laaca de Roma nga beedacabe. Yanna, xi zanda guininu de guiropaʼ batañee estatua que yaʼ. Lu visión stiʼ Daniel na nuchaʼ guiibaʼ que beñe. Biblia na: «Ne cumu biiyuʼ naca ca batañeeni ne ca bicuini stini de beñe, ni riquiiñeʼ tuuxa ni ruzáʼ guisu, ne de guiibaʼ la? qué zanda diʼ chuʼ reinu ca tobi si, peru nuu ra zácani naguidxi casi guiibaʼ, purtiʼ biiyaluʼ nuchaʼ guiibaʼ ca beñe» (Daniel 2:41). Biáʼsipeʼ nga ni guníʼ Daniel lu textu riʼ né tiempu ra guihuinni potencia mundial angloamericana, ni zeeda gaca ra bizaa gadxe ique maniʼ que. Ti cosa ni guca de guiibaʼ nuchaʼ beñe la? cadi nadípani casi xiixa ni guca de puru guiibaʼ. Zacá nga zeeda gaca Gran Bretaña ne Estados Unidos, purtiʼ cadi nadípacabe biaʼ guca Roma, guidxi ra bireecabe. Xiñee jma naténdeni yaʼ.

8, 9. 1) Ximodo bisihuinni Gran Bretaña ne Estados Unidos gúcacaʼ nadipaʼ casi guiibaʼ. 2) Xii nga zeeda gaca beñe nuu batañee estatua que.

8 Guyuu biaje bisihuinni Gran Bretaña ne Estados Unidos nadípacaʼ casi guiibaʼ. Tobi de laacani nga dxi biʼniʼ ganárcabe primé ne guiropa guendaridinde; despué laaca bíʼnicabe xcaadxi cosa ra bisihuínnicabe pabiáʼ nadípacabe. c Biluxe si guerra que, laaca guyuuruʼ xcaadxi biaje ra bisihuínnicabe nadípacabe casi ti guiibaʼ. Peru dede dxi bizuluni, nuchaʼ beñe guiibaʼ ca. Ximodo ndiʼ yaʼ.

9 Maʼ raca stale iza de racalaʼdxiʼ ca xpinni Jiobá guiénecaʼ xii nga zeeda gaca batañee estatua ni biʼyaʼ Daniel que. Lu Daniel 2:41 na ti «reinu» si nga guiibaʼ nuchaʼ beñe ca, cadi stale. Nga runi, beñe ca nga zeeda gaca binni o grupu de binni ni nuu ra runi mandar potencia mundial angloamericana ne pur ca binni riʼ maʼ qué rácacabe naguidxi casi guiibaʼ, casi guca Roma dxi biʼniʼ mandar. Daniel guníʼ «binni guidxilayú» nga beñe ca (Dan. 2:43). Ca binni nabeza ra runi mandar Gran Bretaña ne Estados Unidos, rucaacaʼ ridxi para gaca respetar derechu sticaʼ ne riquiiñecaʼ sindicatu para laani, ne nuu guidxi ra runi mandárcabe maʼ qué racaláʼdxicaʼ laacabe ne laaca riasa grupu de binni ni rucaalú laacabe. Ca binni ni candisaʼ ique riʼ, qué rudiicaʼ lugar gaca Gran Bretaña ne Estados Unidos naguidxi casi guiibaʼ. Laaca cadale binni ni qué riuulaʼdxiʼ modo riníʼ ique ca gobiernu ca. Ne ora raca votar pur tuuxa ni nabé runibiáʼ binni la? nuu tiru qué runi ganarbe pur stale voto, nga runi, nuu tiru qué randa rúnicabe guiráʼ ni ñuuláʼdxibe. Biáʼsipeʼ nga ni guníʼ Daniel, ni riguixhená: «Nuu ra zaca reinu ca nadipaʼ ne nuu ra zácani natende» (Dan. 2:42; 2 Tim. 3:1-3).

10, 11. 1) Xi zazaaca ca batañee stiʼ estatua que. b) Xi zanda guiénenu de ca bicuini ñee estatua que.

10 Lu siglu XXI, Gran Bretaña ne Estados Unidos cayúnirucaʼ tobi si, ne stale biaje juntu rúnicaʼ dxiiñaʼ ora chigaca xiixa cosa risaca ndaaniʼ Guidxilayú. Ca diidxaʼ riguixhená ni caníʼ de estatua naroʼbaʼ ne maniʼ duxhuʼ que, rusihuínnicani qué ziuu sti guidxi nadipaʼ lugar stiʼ potencia mundial angloamericana. Neca cadi nadipaʼ ca guidxi riʼ biaʼ guca guiropaʼ chú ñee stiʼ estatua que la? qué zanitiluni stubi si ni.

11 Ñee nuu xi riníʼ guiráʼ ca bicuini ñee estatua que la? Cadi guiaandaʼ ndiʼ laanu, lu xcaadxi visión biʼyaʼ Daniel, bizeetebe panda maniʼ biiyabe ne panda cachu nápacame. Ca númeru ca nabé risaca cani. Peru Daniel qué nuzeeteʼ panda bicuini napa batañee estatua que. Nga runi, ruluíʼ huaxiéʼ risaca guizaaláʼdxinu pándapeʼ bicuini nápani, purtiʼ zeeda gácani cásica ora bizeetebe guiropaʼ chú naʼ, guiropaʼ xcoʼre ne guiropaʼ ñee. Ni ruzeeteni nga nuchaʼ ca bicuini stini guiibaʼ né beñe. Xi zanda guiénenu né ca diidxaʼ riʼ yaʼ. Ora guidxelasaa «guié», ni zeeda gaca casi Reinu stiʼ Dios, ca batañee estatua que la? Gran Bretaña ne Estados Unidos nga ca guidxi ni cayuni mandar guidubi Guidxilayú (Dan. 2:45).

GUIROPAʼ GUIDXI JMA NADIPAʼ NE MANIʼ DUXHUʼ DE CHUPA CACHU

12, 13. Tuu nga zeeda gaca maniʼ duxhuʼ ni napa chupa cachu, ne xi bíʼnime.

12 Neca zeeda gaca potencia mundial angloamericana casi guiibaʼ nuchaʼ beñe la? ca visión bidii Jesús Juan rusihuínnicani zúniruʼ ca guidxi riʼ stale cosa risaca lu ca últimu dxi. Xi laacani yaʼ. Juan biiyaʼ sti maniʼ duxhuʼ ni napa chupa cachu ne riníʼ casi ti dragón. Tu zeeda gaca maniʼ riʼ yaʼ. Guiropaʼ cachu stime rusihuínnicani tobi si cayuni chupa gobiernu dxiiñaʼ: laaca laani nga potencia mundial angloamericana, peru yanna maʼ chigúnicabe gadxé dxiiñaʼ (biindaʼ Apocalipsis 13:11-15).

13 Maniʼ ni napa guiropaʼ cachu riʼ rucaa binni guzáʼ ti «bidóʼ» stiʼ maniʼ duxhuʼ que. Maca bicaa Juan zahuinni bidóʼ riʼ, despué zanitiluni ne ziásani sti biaje. Gudiʼdiʼ si primé guendaridinde que bihuinni ti grupu de guidxi ni beeda gaca bidóʼ que. Gran Bretaña ne Estados Unidos nga guniʼcaʼ chuʼ grupu riʼ para gacaneni chuʼ guiráʼ guidxi tobi si ne guiniʼni pur guiráʼ ca gobiernu nuu lu Guidxilayú. d Binibiáʼ binni grupu riʼ casi Sociedad de Naciones, ne bihuínnini biluxe si primé guendaridinde, peru binitiluni dxi bizulú guiropa guendaridinde. Dxi cadinde ca guidxi que, ca xpinni Dios guniʼcaʼ zahuinni bidóʼ stiʼ maniʼ duxhuʼ que sti biaje, casi na ca diidxaʼ riguixhená stiʼ Apocalipsis. Ne gúcani zaqué, purtiʼ ora biásani sti biaje maʼ biree lani Naciones Unidas (Apo. 17:8).

14. Xiñee guníʼ Juan zaca bidóʼ stiʼ maniʼ duxhuʼ que «ra izaa xhono rey».

14 Juan guníʼ zaca bidóʼ stiʼ maniʼ duxhuʼ que ti rey ne laani nga «ra izaa xhono rey». Peru qué riníʼ diʼ nga zapa primé maniʼ duxhuʼ bizéʼtenu que sti ique para guizaani xhono. Ti «bidóʼ» si stiʼ maniʼ duxhuʼ que nga laani. Guiráʼ guidxi roʼ ni nuu lu Naciones Unidas nga rudii stipa «bidóʼ» riʼ, peru ni jma racané laame nga potencia mundial angloamericana (Apo. 17:10, 11). Yanna xiñee guníʼ Juan laaca ti rey «bidóʼ» riʼ yaʼ. Purtiʼ maʼ gucuaame poder para gúnime ti dxiiñaʼ ni zuchaa modo nabani binni guidxilayú.

RUXUUXE BIDÓʼ STIʼ MANIʼ DUXHUʼ QUE TI GUNAA DXABAʼ

15, 16. Tuu nga zeeda gaca «gunaa dxabaʼ» que, ne xi cayaca ca «nisa» stibe.

15 Juan laaca bizeeteʼ dxiʼbaʼ ti «gunaa dxaba» deche ti maniʼ duxhuʼ naxiñáʼ. Maniʼ duxhuʼ riʼ, laaca laame nga «bidóʼ» stiʼ maniʼ ni napa gadxe ique. Ne gunaa dxabaʼ que nga «Babilonia, guidxi roʼ» ne laa nga runi mandar laame (Apo. 17:1-6). Tuu nga zeeda gaca gunaa dxabaʼ ca yaʼ. Guiráʼ ca religión ni cadi dxandíʼ, ne lade cani nuu ca religión ni riníʼ zinándacaʼ Cristu. Ca religión riʼ, riguucaʼ ndaayaʼ «bidóʼ» stiʼ maniʼ duxhuʼ ca ne huayacaláʼdxicaʼ guni mandarcaʼ laame.

16 Peru lu dxi stiʼ Señor, cayuuyaʼ Babilonia, guidxi roʼ, ximodo caree stale binni de ndaaniʼ naʼ, ni zeeda gaca casi ora nibidxi ca «nisa» stiʼ nagueendaca (Apo. 16:12; 17:15). Primé biaje bihuinni «bidóʼ» stiʼ maniʼ duxhuʼ que, «Babilonia, guidxi roʼ», o ca religión ni riníʼ zinanda Cristu, biʼniʼ mandarcaʼ biaʼ galaa de guiráʼ binni nabani lu guidubi Guidxilayú. Peru ca dxi riʼ, stale binni maʼ qué runi respetar yuʼduʼ ne maʼ huaxiéʼ racanecaʼ ca xaíque stini. Ne stale binni riníʼ nabé rutinde religión binni. Ne cadale binni ni riníʼ maʼ cadi naquiiñeʼ gapa binni nin ti religión.

17. Xi zazaaca ca religión ni cadi dxandíʼ, ne xiñee.

17 Peru cadi chaahuidugá nga guinitilú ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ. Zácaruʼ gunaa dxabaʼ riʼ nadipaʼ ne zuyúbiruʼ ximodo guni ca gobiernu ca ni racalaʼdxiʼ dede ora uguu Dios ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ gúnicaʼ xiixa (biindaʼ Apocalipsis 17:16, 17). Maʼ cadi candaa, zaquiiñeʼ Jiobá Naciones Unidas para gucaa ca políticu ni nuu lu guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ riʼ, gucaalucaʼ guiráʼ ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ, zunduuxecaʼ laacabe ne guiráʼ bidxichi stícabe. Raca biaʼ gande o treinta iza qué liica niníʼ ique ca religión ca pa nidxiña dxi nizaaca nga. Peru ca dxi riʼ, maʼ biaʼ qué guiaba si gunaa dxabaʼ riʼ deche maniʼ duxhuʼ ca. Ora guidxiña dxi guiete gunaa riʼ, qué ziétebe chaahuidugá, sínuque nagueenda ne nabé naná modo cuee yaandecabe laabe (Apo. 18:7, 8, 15-19).

RA GUINITILÚ CA MANIʼ DUXHUʼ

18. 1) Xi zuni maniʼ duxhuʼ que, ne xi zazaaca. 2) Daniel 2:44 na zunduuxeʼ Reinu stiʼ Dios caadxi gobiernu, tuu nga ca gobiernu ca. (Biiyaʼ cuadru ni zeeda lu yaza 17.)

18 Xi zuni Binidxabaʼ ora maʼ binitilú ca religión ni cadi dxandíʼ ca yaʼ. Zándaca zucaabe maniʼ duxhuʼ que, o ca gobiernu stibe, gucaalucaʼ Reinu stiʼ Dios. Cumu guibáʼ nga nuu Reinu stiʼ Dios la? qué zanda diʼ gucaalúcabe laa, nga runi zuyúbicabe ca xpinni Reinu ni nuu lu Guidxilayú para guninácabe laacaʼ. Peru maca cá ximodo zaluxe guendaridinde riʼ (Apo. 16:13-16; 17:12-14). Daniel maca guníʼ ximodo guilúxeni. Biblia na: «Ne dxi stiʼ ca rey que la? Dios ni nuu guibáʼ zucuí ti reinu ni qué ziuu dxi guinitilú. Ne reinu riʼ qué zadíʼdini lu náʼ sti guidxi. Zunideni ne zunduuxeni guiráʼ ca reinu riʼ, ne laani ziaanani ne qué ziuu dxi guilúxeni» (Daniel 2:44). Zanitilú maniʼ duxhuʼ ruzeeteʼ Apocalipsis 13:1, «bidóʼ» stime ne maniʼ duxhuʼ ni napa chupa cachu que.

19. Xii nga ni maʼ nánnanu dxandíʼ zazaaca, ne xi naquiiñeʼ gúninu yanna.

19 Laanu maʼ nabáninu tiempu cayuni mandar ra bizaa gadxe ique maniʼ que. Qué zahuinni sti ique ante guinitilú maniʼ riʼ. Nga runi, ora guinitilú guiráʼ religión ni cadi dxandíʼ la? potencia mundial angloamericana nga cayuni mandar. Cadi guiaandaʼ laanu maʼ guca ni na guiráʼ xixé diidxaʼ riguixhená ni guníʼ Daniel ne ni guníʼ Juan. Nga runi, zanda guni crenu mayaca guinitilú guiráʼ ca religión ni cadi dxandíʼ ne maʼ cadi candaa zeeda Armagedón. Peru Dios maʼ gudxi laanu xi chiguizaaca despué. Ñee zucaʼdiáganu ca diidxaʼ riguixhená stiʼ Biblia la? (2 Ped. 1:19.) ¡Yanna nga tiempu para chuʼnu pur Jiobá ne gacanenu Reinu stiʼ! (Apo. 14:6, 7.)

[Nota]

a Ora ruzeeteʼ Biblia númeru chii, riniʼni de ti grupu ni maʼ guizáʼ. Nga runi, raríʼ caniʼni de guiráʼ gobiernu ni bihuinni guidubi ra biʼniʼ mandar Roma.

b Maca nuu Gran Bretaña ne Estados Unidos dede lu siglu XVIII, peru Juan na zuzulú zuni mandárcabe guidubi Guidxilayú ora guzulú «dxi Señor» (Rev. 1:10NM). Nga runi, lu primé guendaridinde que nga bizulú ra bizaa gadxe ique maniʼ que cayuni dxiiñaʼ casi ti guidxi ni jma nadipaʼ.

c Maca guníʼ Daniel ximodo zunitilú rey riʼ xcaadxi guidxi: «Dede zadxagayaa binni modo gunitiluni» (Dan. 8:24). Ne guca ni na ca diidxaʼ riʼ ora bisaba Estados Unidos chupa bomba atómica luguiáʼ ca xhenemigu potencia mundial angloamericana.

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Cuadru ni zeeda lu yaza 17]

TUU NGA ZEEDA GACA «GUIRÁʼ CA REINU RIʼ»

[Cuadru ni zeeda lu yaza 17]

Daniel 2:44 cuzeeteʼ xi chiguni Reinu stiʼ Dios: «Zunideni ne zunduuxeni guiráʼ ca reinu riʼ». Ca diidxaʼ riguixhená riʼ, ruzeeteni de ca gobiernu si ni zeeda lu estatua naroʼbaʼ que.

Xi zazaaca xcaadxi gobiernu ni nuu lu Guidxilayú riʼ yaʼ. Ca diidxaʼ riguixhená zeeda lu Apocalipsis cusiénecaʼ laanu jma de laani. Cuzeeteni zadagulisaa «irá ni runi mandar ndaani guidxilayú para [...] ucaa lú ca Dios ni jma nandxóʼ dxi uzulú cuidxi cuenta binni» (Apo. 16:14; 19:19-21). Nga runi, lu Armagedón nga guinitilú guiráʼ gobiernu ni nuu lu Guidxilayú, dede né cani bihuinni lu estatua que.