Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ

Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ

Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ

Padxí beeda gaca potencia mundial angloamericana ra bizaa gadxe guidxi ni jma nadipaʼ ruzeeteʼ Biblia.

▪ Estatua naroʼbaʼ biʼyaʼ rey Nabucodonosor, cadi laa diʼ ni nga guiráʼ ca gobiernu nadipaʼ ni runi mandar lu Guidxilayú (Dan. 2:31-45). Laani nga gaayuʼ guidxi ni biʼniʼ mandar dede dxi stiʼ Daniel hasta ca dxi stinu, ne nabé bicaalúcabe xquidxi Dios.

Ora guníʼ Daniel de estatua riʼ, qué niniʼbe zunitilú potencia mundial angloamericana Roma, sínuque de Roma nga guireeni. Lu estatua riʼ, biiyaʼ Daniel rindá guiibaʼ stini dede ra nuu ca bicuini ñeeni. (Ca batañeeni ne ca bicuini stini, núchacani beñe.) a Nga riníʼ zaree potencia mundial angloamericana riʼ lu guiropaʼ coʼre de guiibaʼ stini. Ne laaca zacá rusiene historia ni. Gran Bretaña guca ti guidxi huiiniʼ stiʼ Roma, peru lu siglu XVIII maʼ bizulú biasa casi ti guidxi naroʼbaʼ. Despué laaca beeda gaca Estados Unidos de América ti guidxi naroʼbaʼ. Peru caʼruʼ guihuinni tuu nga ra guizaa gadxe guidxi jma naroʼbaʼ ni guni mandar guidubi Guidxilayú casi riníʼ Biblia. Xiñee yaʼ. Purtiʼ caʼruʼ guihuinni pa ziuu guiropaʼ guidxi riʼ tobi si. Para guca nga gupa xidé gulézacabe dede ora bizulú primé guendaridinde lu guidubi Guidxilayú.

Ca dxi guca ni bizéʼtenu riʼ, «ca xiiñiʼ reinu» jma cucheechecaʼ diidxaʼ Estados Unidos, ne maʼ nápacaʼ oficina sticaʼ Brooklyn, ndaaniʼ guidxi Nueva York (Mat. 13:36-43). Peru laaca guyuu xpinni Cristu ni bibí ni cucheeche diidxaʼ né stale gana ndaaniʼ ca guidxi ra biʼniʼ mandar Gran Bretaña. Lu primé guendaridinde que, Gran Bretaña ne Estados Unidos gúcacaʼ tobi si para gucaalucaʼ ca xhenemígucaʼ. Ne dxi cayaca guerra que bisihuínnicabe pabiáʼ nanaláʼdxicabe cani za de «gunaa» stiʼ Dios, purtiʼ qué nudiicabe lugar niquiiñecaʼ libru sticaʼ ne biseguyoocabe cani zaniruʼ lu dxiiñaʼ que (Apo. 12:17).

Nga runi, ora ridúʼndanu ca diidxaʼ riguixhená zeeda lu Biblia, riénenu ti cosa: qué nizaa diʼ gadxe guidxi ni jma nadipaʼ ora bihuinni Gran Bretaña ra ziluxe siglu XVIII, sínuque gúcani ora bizulú dxi stiʼ Señor. b

[Nota]

a Beñe nuchaʼ guiibaʼ ca nga ca binni ni nuu ra nu mandar potencia mundial angloamericana. Ra zidiʼdiʼ iza, cucueeza beñe riʼ ca gobiernu stini para cadi guni mandarcaʼ modo racaláʼdxicaʼ.

b Ni bisiene libru Las profecías de Daniel, yaza 57, párrafo 24, ne ca dibuju ni cá lu yaza 56 ne 139, maʼ bidxaani né ni bisiénenu raríʼ.

[Imagen ni zeeda lu yaza 19]

Xhono xpinni Cristu ni runi dxiiñaʼ ra oficina stiʼ Watchtower biseguyoocabe laacaʼ lu beeu junio iza 1918