Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Modo bibaneʼ

Bisiidiʼ Jiobá naa guneʼ xhiiñaʼ

Bisiidiʼ Jiobá naa guneʼ xhiiñaʼ

Max Lloyd guníʼ ni bizaaca

Laga cucheechedu diidxaʼ, naa ne sti misioneru, málasi beeda jma binni ni cadxiichi guluucaʼ leʼ yoo ra nuudu que ne cucaacaʼ ridxi: «¡Napa Dios stidu gana gueʼ rini, ne racaláʼdxibe guebe rini stiʼ ca gringu!» ¡Ne laadu nga ca «gringu» que! Guca nga ti gueelaʼ dxi nuudu Paraguay lu iza 1955. Peru ximodo yendadu raqué yaʼ.

DXI nuaaʼ Australia, guidxi ra guleʼ bisiidiʼ Jiobá naa guneʼ xhiiñaʼ, ne maʼ raca stale iza de gúcani. Lu iza 1938, bisaanané ti Testigu bixhozeʼ ti libru láʼ Enemigos lu diidxaʼ inglés. Ra nabézadu que nuu ti pastor, laa riníʼ cadi dxandíʼ caadxi historia stiʼ Biblia, sínuque cuentu si cani, ngue runi maʼ qué riuulaʼdxiʼ bixhozeʼ ne jñaa ni rusiidibe. Gudiʼdiʼ si ti iza, guyuunisa bixhozeʼ ne jñaaʼ para bisihuínnicaʼ maʼ bidiicaʼ xquendanabánicaʼ Jiobá. Dede dxi que, jma gucuá ique familia stidu guni xhiiñaʼ Dios. Despué laaca guyuunisa Lesley, ti bizanaʼ ni huaniisi gaayuʼ iza jma que naa. Despué maʼ guyuaanisaʼ lu iza 1940, dxi napaʼ gaʼ iza.

Cadi xadxí de bizulú guiropa guerra ni guca guidubi Guidxilayú, bicueeza Australia ca testigu stiʼ Jiobá de gúnicaʼ ne quíʼzicaʼ guiʼchiʼ ni riquiiñecaʼ. Ngue runi dede nahuiineʼ biziideʼ iquiiñeʼ Biblia si para gusieneʼ binni xi runeʼ cré. Gupaʼ costumbre de chiniáʼ ni ra scuela guiráʼ dxi para gusieneʼ xiñee qué runeʼ saludar bandera ne xiñee qué riuaaʼ pur ti guidxi ni cadinde lu guerra (Éxo. 20:4, 5; Mat. 4:10; Juan 17:16; 1 Juan 5:21).

Stale de cani riniáʼ scuela qué ridxaagacaʼ naa purtiʼ nacaʼ caguixe ca alemán naa para gundaacheʼ ximodo nuucabe. Ca dxi que, ridiʼdiʼ película para gúʼyadu ra scuela, peru ante guzulú cani naquiiñeʼ guzuhuaʼdu para guidúʼndadu himno stiʼ xquídxidu. Cumu qué ruzuhuaaʼ la? chupa o chonna xcuidi ruruuxhacaʼ guicha iqueʼ para guzuhuaacaʼ naa. Últimu la? guládxicabe naa de ra scuela pur cani runeʼ cré, peru binduuxeʼ scuela ralidxeʼ pur carta.

BIGAANDAʼ NI GUDIXHE IQUEʼ

Maca gudixheʼ iqueʼ guneʼ jma lu xhiiñaʼ Dios ora gusaaʼ 14 iza. Peru bixhozeʼ ne jñaaʼ gúdxicaʼ naa naquiiñeʼ guyubeʼ ti dxiiñaʼ primeru. ¡Gadxé si gúcani para naa! Gúdxicabe naa quixeʼ cuartu ni riquiiñeʼ ralidxeʼ, ne zudiicabe lugar gacaʼ precursor dxi gusaa 18 iza. Stale biaje gunabadiidxaʼ laacabe de bueltu ni runeʼ ganar que. Rabeʼ laacabe racalaʼdxeʼ uguaa chaahueʼ ni para iquiiñeni ora gacaʼ precursor, peru laacabe riaananécabe ni.

Dxi maʼ gucaʼ precursor, gúdxicabe naa guluu chaahuicabe bueltu que ndaaniʼ ti bancu. Bidxiguétacabe naa ca bueltu que para guziéʼ xhabaʼ ne xcaadxi cosa ni zaquiiñeʼ ora gucheecheʼ diidxaʼ. Zaqué bisiidicabe naa gapaʼ naa ne cadi guicá luáʼ guʼyaʼ sti binni naa. ¡Nabé sicarú ni bisiidicabe naa que!

Bixhozeʼ ne jñaaʼ nabé biʼniʼ invitárcabe ca precursor guiaanacaʼ ralídxidu, naa ne Lesley nabé guyuuláʼdxidu chigucheechedu diidxaʼ né laacabe. Sábadu ne domingu rigucheechedu diidxaʼ de yoo pur yoo ne lu calle, ne laaca ridúʼndanedu binni Biblia. Ca iza que, cani rucheeche diidxaʼ napa xidé gúnicaʼ sesenta hora cada beeu. Nabé galán ejemplu bidii jñaaʼ laadu, purtiʼ guiráʼ beeu rusaabe hora stibe.

DXI GUCAʼ PRECURSOR GUIDXI TASMANIA

Primé guidxi ra yendayaʼ dxi gucaʼ precursor nga Tasmania, ti isla stiʼ Australia, raqué maʼ nuu bizanaʼ ne xheelaʼ. Peru qué nindaa guca invitárcabe para chécabe clase 15 stiʼ Scuela stiʼ Galaad. Cumu ti binni nabé natuí naa ne qué huayuu dxi guiree de ralidxeʼ la? guyuu tu guníʼ qué zuneʼ huantar raqué jma de chonna beeu. Peru lu iza 1950, dxi mayaca gusaaʼ ti iza raqué, beeda gacaʼ ni runibiáʼcabe yanna casi, binnigola ni ruuyaʼ dxiiñaʼ ni runi grupu de binnigola. Despué gucaʼ precursor especial, ne guyuu sti hombrehuiiniʼ ni bineniáʼ dxiiñaʼ que.

Biseendacabe laadu ti guidxi zitu ra nuu binni ni runi dxiiñaʼ ra riree cobre, peru gastiʼ nin ti Testigu raqué. Maʼ huadxí yendá autobús ra ziuudu que ne biaanadu ndaaniʼ ti hotel yooxhoʼ gueelaʼ que. Sti dxi que, laga canagucheechedu diidxaʼ, gunabadiidxadu ca vecinu pa nánnacaʼ paraa nuu ti cuartu ra zanda guiaanadu. Ra mayaca guiaaziʼ gubidxa gudxi ti hombre laadu napa sacerdote de raqué ti yoo cueʼ yuʼduʼ stiʼ ca presbiteriano ne guirutiʼ tu nabeza ndaaniʼ ni. Bínidu ni na hombre que, ne gunínedu sacerdote que, laa guca nachaʼhuiʼ né laadu ne bidii lugar guiaanadu ralidxi. Gadxé si rácani para laadu ora guireʼdu ralidxi sacerdote que guiráʼ dxi para chigucheechedu diidxaʼ.

Nabé riuulaʼdxiʼ binni gucaadiaga laadu lugar que, ne riuuláʼdxicaʼ gúʼndanedu laacaʼ Biblia. Peru ora gunna ca xaíque yuʼduʼ que nuudu raqué gunábacabe sacerdote que guiladxi laadu de ralidxi nagueendaca. ¡Sti biaje ca biaanadu lu calle!

Sti dxi que bicheechedu diidxaʼ dede ora gunda las tres, de raqué maʼ biyúbidu paraa guiaanadu. Lugar bidxéladu para guiaanadu nga lu ca grada stiʼ estadiu nuu raqué, ngue runi, bicáʼchidu ca maleta stidu ne bicheecherudu diidxaʼ. Neca maʼ caxhinni, gudixhe íquedu guxhidxinadu ra nuu ca últimu puertaʼ stiʼ ca yoo nuu guriá calle que. Tobi de ca yoo que biree ti hombre ni gudxi laadu zanda guiaanadu ralidxi, nápabe ti yoo huiiniʼ de chupa cuartu lu patiu nuu deche lídxibe.

YEGANNAʼ CA BINNI RIDAGULISAA NE GUYAAʼ SCUELA STIʼ GALAAD

Dxi maʼ ziniáʼ xhono beeu de nuaaʼ raqué, biʼniʼ invitar Betel ni nuu Australia naa para gacaʼ binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa. Nabé bidxibeʼ, purtiʼ deruʼ napaʼ 20 iza dxi que. Chupa semana bisiidicabe naa ximodo guneʼ dxiiñaʼ que, de raqué maʼ yegannaʼ ca xpinni Cristu para uguaaʼ gana laacaʼ. Stale de laacabe jma huaniisicabe para naa, peru nin tobi de laacabe qué runi menu naa, sínuque biʼniʼ respetárcabe naa pur dxiiñaʼ cayuneʼ.

Gadxé modo rindayaʼ ra nuu cada neza binni ridagulisaa: nuu semana riaaʼ lu autobús, lu tren, lu carru, ne nuu tiru lu ti motocicleta, ti ladu maʼ naazeʼ maleta stinneʼ ne sti ladu maʼ naazeʼ maletín para gucheecheʼ diidxaʼ. Nabé riuuladxeʼ guiaanaʼ ralidxi ca xpinni Cristu. Rietenalaʼdxeʼ nuu ti xpinni Cristu ni napa ti lidxi deruʼ caluxe, peru rápabe gana guiaanaʼ ralídxibe. ¡Ti semana guseʼ ndaaniʼ bañera stiʼ yoo que! Neca zaqué, nabé nayecheʼ guyuʼdu raqué, purtiʼ nabé bínidu xhiiñaʼ Dios.

Lu iza 1953 gucuaaʼ sti invitación ni cadi cabezaʼ: gucaʼ invitar para chaaʼ Scuela stiʼ Galaad, lu clase 22. Nabé biecheʼ, peru laaca guyuaaʼ xizaa. Xiñee yaʼ. Bizanaʼ ne xheelaʼ bilúxecaʼ scuela que 30 stiʼ julio iza 1950, ne biseendacabe laacaʼ Pakistán. Ante gusaa bizanaʼ ti iza de nuu raqué, guca huará ne guti. Cumu cadi xadxí ngue de guti bizanaʼ la? guníʼ iqueʼ ximodo guni sentir bixhozeʼ ne jñaaʼ pa chaaʼ sti guidxi. Laacabe gúdxicabe naa: «Guyé ne biʼniʼ ni na Jiobá ratiica gacalaʼdxiʼ». Qué ñuuruʼ dxi ñuuyaʼ bixhozeʼ, purtiʼ gútibe ra ziluxe ca iza stiʼ 1950.

Qué nindaa, naa ne xcaayu xpinni Cristu de Australia gudxíbadu ndaaniʼ ti barcu ni zeʼ Nueva York, bindaa xhoopaʼ semana para yendadu raqué. Bidúʼndadu Biblia ndaaniʼ barcu que, ne bisíʼdidu ca binni zeʼ raqué ni cá lu Stiidxaʼ Dios. Ante chuudu ra chigaca scuela que ndaaniʼ guidxi South Lansing (Nueva York), guyuudu ra guca guendaridagulisaa stiʼ stale guidxi roʼ lu beeu julio iza 1953 ndaaniʼ Estadiu stiʼ ca Yankees, guyé 165,829 binni raqué.

Lu clase que guyé 120 misioneru de gadxé gadxé guidxi, dxi biluxe scuela que nga gúnnadu paraa biseendacabe laadu. Cásipeʼ gúpadu ti tiempu huiiniʼ guyuudu ra biblioteca stiʼ Galaad para gunibiáʼ chaahuidu ca guidxi ra chuudu que. Guidxi biseendacabe naa nga Paraguay, despué bidieeʼ cuenta nabé maʼ bicaalú ca binni guidxi que gobiernu. Ora yendayaʼ raqué, tobi de ca gueelaʼ que nga binadiagaʼ cayuni stale binni ridxi ndaaniʼ calle. Birá si gueelaʼ gunabadiidxaʼ xcaadxi misioneru «xi saa» cayuni ca binni que. Dede cuxidxi huiinicaʼ gúdxicaʼ naa: «Ndiʼ nga primé biaje guʼyuʼ cucaalú binni gobiernu. Guleelú ra puertaʼ ca ti guʼyuʼ». ¡Zuhuaa soldadu guiráʼ squina calle!

QUÉ ZIUU DXI GUIAANDAʼ NAA NI BIZAACAʼ

Ti biaje yeniáʼ binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa ra nuu caadxi xpinni Cristu para gutíʼdidu película ni láʼ La Sociedad del Nuevo Mundo en acción. Bínidu xhono o gaʼ hora para yendadu: primeru guyuudu ndaaniʼ tren, de raqué maʼ ndaaniʼ carru ni rixubiyú caballu ne últimu la? ndaaniʼ carreta, ne raqué zinedu ti proyector ne ti generador de biaaniʼ. Sti dxi que guyuudu ra nuu stale granja ne biʼniʼ invitardu guiráʼ ca binni que chiguuyacaʼ ti película gueelaʼ que. Guyé biaʼ quince binni.

Ora bizaa biaʼ gande minutu de cadiʼdiʼ película que la? guyuu tu gudxi laadu guiuʼdu ndaaniʼ yoo nagueendaca, ngue runi gucuaadu proyector que ne bizúʼbadu diidxaʼ. Óraque nga beeda ca hombre que cabeecaʼ tiru lu bi ne cayúnicaʼ ridxi: «¡Napa Dios stidu gana gueʼ rini, ne racaláʼdxibe guebe rini stiʼ ca gringu!». Chupa si «gringu» nuu raqué, naa nga tobi de laacaʼ. Gucalaʼdxiʼ ca binni que ñuucaʼ, peru bicueeza ca binni ni beeda guuyaʼ película que laacabe. Neca zaqué, bibiguetaʼ ca binni que biaʼ las tres de la mañana, cabeecaʼ tiru lu bi ne caniʼcaʼ zabeecaʼ laadu de raqué dxi queca ora gúʼyacaʼ laadu ndaaniʼ guidxi que sti biaje.

Guniʼné chupa xpinni Cristu puliciá, de raqué bedané xaíque stícabe chupa caballu huadxí que para yené laadu ndaaniʼ guidxi. Ora maʼ chitiididu ndaaniʼ guiʼxhiʼ o ra zuhuaa yaga, rizanírube para gúʼyabe pa guirutiʼ nucachilú raqué ne maʼ naazebe ti pistola. Óraque nga bidieeʼ cuenta pabiáʼ risaca gapaʼ ti caballu, ngue runi despué guziéʼ tobi.

BEDANDÁ JMA MISIONERU

Neca nabé rucaalú cani naca xaíque yuʼduʼ laadu, guleendudu stale cosa ora bicheechedu diidxaʼ. Lu iza 1955 bedandá gaayuʼ misioneru cubi, ládecabe zeeda Elsie Swanson, ti baʼdudxaapaʼ de Canadá ni guyé clase 25 stiʼ Galaad. Bixhózebe ne jñaabe qué ñacanecaʼ laabe ne qué ñuu dxi ñácacaʼ Testigu, neca zaqué gudixhe íquebe gúnibe ni na Jiobá. Bineniáʼ Elsie dxiiñaʼ ndaaniʼ Yoo Betel ti tiempu, dede ora biseendacabe laabe sti guidxi. Bichaganadu 31 stiʼ diciembre iza 1957 ne yendézadu ndaaniʼ ti yoo para ca misioneru ni nuu ladu gueteʼ de Paraguay.

Gastiʼ nisa tubu ndaaniʼ yoo que, nga runi qué ñápadu bañu para gázedu, nin tasa nin lavadora. Peru nápadu ti bizé lu patiu stiʼ yoo que. Cumu laaca qué gápadu refrigerador la? guiráʼ dxi rizidu guendaró. Nabé nayecheʼ bibaneniáʼ xheelaʼ raqué, purtiʼ qué niquiiñepedu stale cosa para nibánidu ne nabé gunnaxhiidu ca binni ridagulisaa.

Lu iza 1963 guyuudu Australia para chigánnadu jñaaʼ. Nabé biéchebe ora biiyabe naa gudiʼdiʼ si chii iza, ne zuluaziaʼ pur ngue bidii ti infarto laabe. Ra maʼ zidxiña dxi guibiguétadu Paraguay, bidxaagaludu tobi de ca guendanagana jma naroʼbaʼ para laadu: ñee zusaanadu jñaaʼ ra hospital ne cuézadu chuʼ tu guʼyaʼ laabe para ganda guibiguétadu Paraguay ra cayúnidu xhiiñaʼ Dios la? Despué de biʼniʼ orardu stale biaje guníʼ íquedu guiaananedu laabe. Gútibe lu iza 1966, ne qué nusaana de ñúnidu jma lu xhiiñaʼ Jiobá ca iza que.

Nabé guyuuladxeʼ ca dxiiñaʼ bineʼ ca iza gucaʼ superintendente de circuito ne de distrito ndaaniʼ guidxi Australia ne ora bidieeʼ clase ca binnigola ra Scuela stiʼ Xhiiñaʼ Reinu. De raqué gucuaaʼ sti dxiiñaʼ: gacaʼ tobi de cani guyuu lu primé Grupu ni Ruuyaʼ Modo Raca Dxiiñaʼ Betel ni nuu Australia. Despué, dxi maʼ chigaca sti Betel cubi gulícabe naa para gacaʼ xaíque stiʼ grupu ni chigucuí yoo que. Cumu nabé gucané stale binni ni nanna guni dxiiñaʼ raqué la? nabé sicarú modo biaana Betel que.

Gudiʼdiʼ si dxi maʼ bineʼ dxiiñaʼ ra Oficina ni Ruuyaʼ ximodo Careeche diidxaʼ. Laaca beeda gacaʼ binnigola ni riganna ca yoo Betel ni nuu lu guidubi Guidxilayú para gacaniáʼ ne uguaaʼ gana cani runi dxiiñaʼ ndaaniʼ ni. Ndaaniʼ caadxi guidxi roʼ gunda binebiaʼyaʼ caadxi xpinni Cristu ni biseguyoocabe laacaʼ pur stale iza ca lugar ra riguucabe binni ora maʼ cayaca guerra, purtiʼ ruzuubacaʼ stiidxaʼ Jiobá. Ejemplu stícabe biquídxini fe stinneʼ.

YANNA CAYÚNIDU DXIIÑAʼ BROOKLYN

Bibiguetasiáʼ de yegannaʼ caadxi Yoo Betel lu iza 2001, bidiicabe naa ti carta ra cayuni invitárcabe naa para chaaʼ Brooklyn (Nueva York) ti gacaʼ tobi de cani nuu lu Grupu ni Ruuyaʼ Modo Raca Dxiiñaʼ Betel ni nuu Estados Unidos. Naa ne Elsie biʼniʼ orardu Jiobá ne despué bidúʼyadu zanda guicaadu dxiiñaʼ que ne biéchedu stale pur laani. Maʼ zinedu jma de once iza, ¡dede nagasi nuurudu Brooklyn!

Riecheʼ stale purtiʼ riuulaʼdxiʼ xheelaʼ gacané naa para gúnidu guiráʼ ni rinabaʼ Jiobá laadu. Maʼ nápadu jma de 80 iza ne nazaacaruʼ nuudu. Cabézadu guidxiña dxi guibánidu sin gátidu para gusiidiruʼ Jiobá laadu ne guicaadu guiráʼ ndaayaʼ chigudiibe cani runi ni nabe.

[Ni caníʼ yaza 19]

Ti semana riaaʼ lu autobús, sti semana lu tren ne stobi lu carru, ne nuu biaje lu ti motocicleta, ti ladu maʼ naazeʼ maleta stinneʼ ne sti ladu maʼ naazeʼ maletín para gucheecheʼ diidxaʼ

[Ni caníʼ yaza 21]

Cabézadu guidxiña dxi guibánidu sin gátidu para gusiidiruʼ Jiobá laadu

[Imagen ni zeeda lu yaza 18]

Ladu bigaʼ: Dxi rigannaʼ ca neza binni ridagulisaa Australia Derechu: Naa, bixhozeʼ ne jñaaʼ

[Imagen ni zeeda lu yaza 20]

Dxi bichaganadu, 31 stiʼ diciembre iza 1957