Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gúninu ni na Dios ni ruxhegueʼ laanu

Gúninu ni na Dios ni ruxhegueʼ laanu

Gúninu ni na Dios ni ruxhegueʼ laanu

«Sicarí nga ganaxhii nu Dios: guni nu ni na. Ne cadi nagana ni na be guni nu.» (1 JUAN 5:3)

XI NICÁBILUʼ.

Ximodo racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ gucaa laanu guni crenu nagana para gúninu ni na ca ley stiʼ Dios.

Xiñee naquiiñeʼ chuʼnu cuidadu ora guyúbinu tu gaca xhamígunu.

Xi zacané laanu para cadi guixélenu de Dios ni ruxhegueʼ laanu ra canu yaga.

1. Xi qué runi Jiobá, ne ximodo gudíxhebe guibani Adán ne Eva.

 JIOBÁ si nga tobi lucha Dios ni jma napa poder ne qué runi mandar stobi laa. Peru nuu ti cosa ni qué rúnibe: qué rucaabe ca xpínnibe gúnicaʼ guiráʼ xixé ni racaláʼdxibe, purtiʼ si nápabe poder. Rudiibe lugar guʼyaʼ binni xi quixhe ique guni ne guyubi modo guni ni riuulaʼdxiʼ. Casi Adán ne Eva, ni gúdxisi Dios laacabe cadi gúnicabe nga cadi gócabe «cuananaxhi stiʼ yaga stiʼ guendananna ni jneza ne ni cadi jneza» (Gén. 2:17). Nga runi, zanda gúnicabe ni racalaʼdxiʼ Dios, ne laga cayúnicabe ni zudiicabe cuenta qué nucaa Dios laacabe yaga.

2. Ximodo beeda guiaana Adán ne Eva casi tuuxa ni cá yaga lu náʼ pecadu.

2 Xiñee bisaana Jiobá lu náʼ Adán ne Eva quíxhecaʼ ne gúʼyacaʼ xi guiráʼ zanda gúnicaʼ yaʼ. Purtiʼ bizaʼbe laacaʼ cásica laabe ne bidiibe guendabiaaniʼ laacaʼ. Gulézabe ñúnicaʼ ni jneza purtiʼ nadxiicaʼ laabe ne purtiʼ laabe bizaʼbe laacaʼ (Gén. 1:27; Rom. 2:15). Peru lugar de ñéchecabe purtiʼ zanda gúnicabe ni quixhe íquecabe ne nusisácacabe ni la? bíʼnicabe ni na Binidxabaʼ, ne bizulú gudíxhecabe xii nga jneza ne xii nga ni cadi jneza gúnicabe. Guníʼ íquecabe zaqué zanda gúnicabe guiráʼ ni gápacabe gana, peru bicheecabe. Pur ni bíʼnicabe bixélecabe de Dios ne beeda guiábacabe lu náʼ pecadu ne guiráʼ yuubaʼ stiʼ, ne laaca racá bisaanacabe guiráʼ ca xiiñicabe (Rom. 5:12).

3, 4. Xi racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ guiníʼ íquenu de ca ley stiʼ Dios.

3 Pa gunda bicaa Binidxabaʼ chupa binni sin donda —ne stale ángel— gudxiidéchecaʼ Dios la? laaca zanda quítebe laanu. Ximodo rúnibe ni yaʼ. Racaláʼdxibe gucaabe laanu guni crenu nagana para gúninu ni na ca ley stiʼ Dios ne qué ziuʼnu nayecheʼ pa gúninu ni na Jiobá (1 Juan 5:3). Pa nabé ridxaaganu binni riníʼ ique zacá la? chaahuiʼ chaahuiʼ zacá ni laanu. Guzéʼtenu xi bizaaca ti baʼdudxaapaʼ xpinni Cristu ni napa 24 iza, laa guníʼ: «Nabé gupaʼ xhamiguaʼ ni bicaa naa guneʼ ni cadi jneza ne qué ñuu dxi ñabeʼ laacabe cadi jneza ni rúnicabe, ngue runi guyuaaniáʼ tuuxa ni cadi xheelaʼ». Cadi dxandíʼ laaca raca nagana para laanu gudxíʼlunu ca xhamígunu ora racaláʼdxicaʼ gúninu xiixa ni cadi jneza la?

4 Triste guininu ni, peru dede lade ca binni ridagulisaa nuu binni ni zanda guxheleʼ laanu de Dios. Ti hombrehuiiniʼ xpinni Cristu guníʼ: «Caadxi de ca xhamiguaʼ nabé bireenecaʼ binni ni qué runi adorar Dios. Despué bidieeʼ cuenta maʼ ziyacaʼ casi laacabe, purtiʼ puru si laacabe ridxaagaʼ. Bixeleʼ de Dios, maʼ qué ñuuladxeʼ ñaaʼ ca guendaridagulisaa ne maʼ qué ninaʼyaʼ nigucheecheʼ diidxaʼ. Óraque nga bieneʼ naquiiñeʼ gusaanaʼ laacabe. Ne zaqué bineʼ ni». Ejemplu riʼ rusiidiʼ laanu ti cosa: zanda guicá modo naca tuuxa laanu pa nabé ridxaaganu laa. Guidúʼyanu ti ejemplu zeeda lu Biblia ni rusihuinni dxandíʼ ni bizéʼtenu ca (Rom. 15:4).

«QUÉ NUSAANA DE [NIBÁʼNABE] LADXIDÓʼ BINNI»

5, 6. 1) Ximodo gudxite Absalón ique stale israelita. 2) Ñee guca ni guníʼ ique Absalón la?

5 Biblia ruzeeteʼ ejemplu stiʼ stale binni ni bicaa stobi guni cosa malu. Tobi de laacabe nga Absalón, xiiñiʼ rey David. Gúcabe ti hombre nabé sicarú. Peru cásica Binidxabaʼ, guchelube gácabe rey lugar stiʼ bixhózebe, dede biseeguni xpiaanibe. a Para ganda guicaabe puestu que, bicaabe ca israelita guiníʼ íquecaʼ qué liica ganna rey que pa nuucaʼ, peru laabe dxandíʼ rizaaláʼdxibe laacaʼ. Bíʼnibe casi biʼniʼ Binidxabaʼ ndaaniʼ jardín ni guyuu Edén, guniʼbe mal de bixhózebe para guʼyaʼ binni laabe casi ti binni nachaʼhuiʼ (2 Sam. 15:1-5).

6 Ñee guca ni guníʼ ique Absalón la? Gunda gudxítebe ique caadxi binni, purtiʼ ruzeeteʼ Biblia «qué nusaana [Absalón] de nibaʼnaʼ ladxidóʼ ca binni stiʼ Israel» (2 Sam. 15:6). Peru cumu bidxiibabe laca laabe la? binítibe ne gútibe, ne laaca guti biaʼ gande mil hombre ni bisiguiibe (2 Sam. 18:7, 14-17).

7. Xi rusiidiʼ relatu stiʼ Absalón laanu. (Biiyaʼ dibuju zeeda lu yaza 14.)

7 Xiñee nagueendaca bidii ca israelita lugar quítebe íquecaʼ yaʼ. Zándaca purtiʼ gucuá lúcabe guicaacabe ni guníʼ Absalón gudii laacabe, o zándaca purtiʼ guyuuláʼdxicabe modo laa. Pa zacá ni o pa coʼ, rihuínnica qué nuzuubacabe stiidxaʼ Jiobá ne stiidxaʼ rey ni gulibe. Ca dxi stinu riʼ, laaca riquiiñeʼ Binidxabaʼ binni casi Absalón para gucuudxi ladxidóʼ ca xpinni Jiobá. Caadxi de laacabe riníʼ: «Nabé nagana para guni binni ni na ca ley stiʼ Dios», o: «¡Jma nayecheʼ nabani ca binni ni qué runi adorar Jiobá!». Ñee rucáʼnanu modo riníʼ ique ca binni riʼ la? Ñee rudiʼnu cuenta racaláʼdxicabe quítecabe laanu la? Ñee runi crenu «ley [si] ni qué ruchee» stiʼ Jiobá nga zacané laanu guibáninu casi binni ni cadi cá yaga la? (Sant. 1:25NM.) Gusihuínninu dxandíʼ risaca ley riʼ ne qué chuʼ dxi gucheʼnu ra guiníʼ íquenu jma galán zabáninu pa gúninu ni gápanu gana (biindaʼ 1 Pedro 2:16).

8. Xi ejemplu rusihuinni qué riuu binni nayecheʼ ora qué ruzuubaʼ stiidxaʼ Jiobá.

8 Binidxabaʼ jma racalaʼdxiʼ gusaba cani nahuiiniʼ. Guidúʼyanu xi guníʼ ti xpinni Cristu ni maʼ napa 30 iza: «Dxi gucaʼ nahuiiniʼ guníʼ iqueʼ cadi dxandíʼ rapa ca ley stiʼ Jiobá naa, sínuque rucueeza cani naa de guneʼ ni riuuladxeʼ». Xi bizaacabe yaʼ. Guyuunebe tuuxa ni cadi xheelabe. Guyuube jma nayecheʼ despué la? Coʼ. Laca laabe guniʼbe: «Bichiiñaʼ xquendabiaaneʼ naa stale iza». Yanna guidúʼyanu xi bizeeteʼ ti gunaa xpinni Cristu de ni bizaacaʼ dxi nahuiiniʼ: «Despué de guyuaaniáʼ tuuxa ni cadi xheelaʼ, nabé guyuaaʼ triste ne ruluíʼ maʼ pur gana si nabaneʼ. Maʼ gudiʼdiʼ diecinueve iza, peru dede nagasi qué ganda gusiaandaʼ ca cosa malu bineʼ». Ne sti gunaa xpinni Cristu guníʼ: «Ora bieneʼ pabiáʼ gucaná ca binni ni nadxieeʼ pur ni bineʼ, bichiiñaʼ xquendabiaaneʼ naa, maʼ qué ñuaaʼ galán né Dios ne nabé guyuaaʼ triste. Nabé naná nga guibani binni sin ndaayaʼ stiʼ Jiobá». Báʼducaʼ, cadi gudiitu lugar quite Binidxabaʼ laatu: ante gúnitu ti cosa, laguiníʼ ique xi zándaca gueeda guizaacatu pur laani.

9. 1) Xi naquiiñeʼ guinabadiidxanu de Jiobá, de ca ley ne de ca conseju stiʼ. 2) Xiñee nabé risaca gunibiáʼ chaahuinu Jiobá.

9 Ca ejemplu riʼ rusihuínnicani pabiáʼ naná yuubaʼ ridiʼdiʼ binni ora qué ruzuubaʼ diidxaʼ. Peru ni jma triste nga purtiʼ stale xpinni Cristu —cásica ni nahuiiniʼ ne ni huaniisi— biziidicaʼ dxandíʼ ni dede óraruʼ gudíʼdicaʼ lúcani (Gál. 6:7, 8). Cada tobi de laanu naquiiñeʼ guinabadiidxaʼ laca laa: «Ñee nannaʼ gunáʼ nga ca trampa ni racalaʼdxiʼ Binidxabaʼ iquiiñeʼ para gusaba naa la? Ñee ruuyaʼ Jiobá casi ti xhamiguaʼ ni jma risaca, runeʼ cré qué rusiguiibe ne racaláʼdxibe puru si ni galán para naa la? Ñee runeʼ cré qué ziuu dxi gáxhabe naa xiixa ni zanda iquiiñeʼ para cueenduáʼ ni galán ne para chuaaʼ nayecheʼ la?». Biblia na: «Ndiʼ nga ni maʼ guníʼ Jiobá, Dios ni guzíʼ lii sti biaje, Dios ni nayá stiʼ Israel: “Naa, Jiobá, nacaʼ Dios stiluʼ, Ni cusiidiʼ lii para cueenduluʼ ni galán para lii. ¡Pa lii dxandíʼ nucaadiaʼguʼ ca mandamientu stinneʼ! Óraque guendariuudxi stiluʼ ñeeda gaca cásipeʼ ti guiiguʼ, ne guendaruni jneza stiluʼ casi ola nisadóʼ» (Isaías 48:17, 18). Pa racaláʼdxinu guicábinu ca guendarinabadiidxaʼ riʼ jneza la? naquiiñeʼ gunibiáʼ chaahuinu Jiobá. Naquiiñeʼ guiénenu maʼ gudíxhebe ley ne conseju purtiʼ nadxiibe laanu, cadi purtiʼ racaláʼdxibe gucaabe laanu yaga (Sal. 25:14).

GUINÁBANU JIOBÁ GUDII LAANU TI LADXIDÓʼ NI RUZUUBAʼ DIIDXAʼ NE NUU XPIAANIʼ

10. Xiñee naquiiñeʼ gúninu stipa pur chinándanu ejemplu stiʼ Salomón dxi guca nahuiiniʼ.

10 Dxi nahuiiniruʼ Salomón, guníʼ ca diidxaʼ riʼ ora biʼniʼ orar Dios: «Ti hombrehuiiniʼ si nga naa. Qué gannaʼ ximodo guireeʼ ne ximodo guiuaaʼ». De raqué gunábabe Jiobá gudii laabe ti ladxidóʼ ni ruzuubaʼ diidxaʼ ne nuu xpiaaniʼ (1 Rey. 3:7-9, 12). Bicabi Jiobá oración bíʼnibe. Ne laaca zacábibe laanu biaʼ tiica iza nápanu. Dxandíʼ qué zúnibe ti milagru para gúnibe laanu binni nuu xpiaaniʼ. Peru zanda gácanu binni nuu xpiaaniʼ pa guidúʼndanu Biblia ne guiénenu ni, guinábanu laabe espíritu santu stibe ne iquiiñenu guiráʼ ni rusiidicabe laanu ora riuunu ca guendaridagulisaa (Sant. 1:5). Cadi guiaandaʼ laanu riquiiñeʼ Jiobá cani maʼ bizéʼtenu riʼ para gacanebe ca xpínnibe ni nahuiiniʼ ti chuʼ xpiaanicaʼ jma que cani qué ruzuubaʼ stiidxabe, ne jma que «cani riene ne cani nuu xpiaani» nabani ndaaniʼ guidxilayú riʼ (Luc. 10:21). Biblia na: «Pur ca mandamientu stiluʼ jma nuu xpiaaneʼ que ca xhenemiguáʼ, purtiʼ guiráʼ ora nápacani ndaaniʼ iqueʼ. Jma rieneʼ chaahueʼ que guiráʼ ca maestru stinneʼ, purtiʼ nabé ricá iqueʼ cani rusietenaláʼdxiluʼ naa. Jma rieneʼ que ca hombre ni huaniisi para naa, purtiʼ runeʼ cani riniʼluʼ» (Salmo 119:98-100).

11-13. 1) Gunáʼ nga ca cosa risaca ni rusiidiʼ Salmo 26:4, Proverbios 13:20 ne 1 Corintios 15:33. 2) Ximodo ñanda ñúninu ni na ca conseju riʼ lu xquendanabáninu.

11 Casi maʼ bidúʼyanu ca, para gunibiáʼ chaahuinu Jiobá, nabé risaca nga guidúʼndanu Biblia, guiénenu ni ne guiníʼ íquenu lu ni ridúʼndanu. Guidúʼndanu chupa chonna versículo ra zeeda caadxi conseju ni zacané laanu guyúbinu tu gaca xhamígunu. Salmo 26:4 na: «Qué ribieniáʼ ca hombre ni rusiguii; ne qué ridxaagaʼ cani rucaachiʼ tu laa». Lu Proverbios 13:20 ridúʼndanu: «Tu canazané binni nuu xpiaaniʼ la? zaca binni nuu xpiaaniʼ, peru tu ridxaaga binni ni nahuati la? qué zieni laa jneza». Ne 1 Corintios 15:33 caguixhená: «Pa idxaagu ni nadxaba la? zacá ni lii».

12 Nabé stale cosa sicarú rusiidiʼ ca versículo riʼ laanu. Primé la? racalaʼdxiʼ Jiobá guʼyaʼ chaahuinu tu gaca xhamígunu, purtiʼ cayápabe laanu ti cadi gúninu xiixa cosa malu ni guxheleʼ laanu de laabe. Guiropa la? ca xhamígunu zanda gucaacaʼ laanu gúninu ni jneza, o ni cadi jneza. Peru nuu sti cosa, modo gucuá ca textu bidúʼndanu riʼ, rusihuínnicani racalaʼdxiʼ Jiobá chindá ndaaniʼ ladxidoʼno. Ximodo yaʼ. Maʼ bidúʼyanu cadi cayábicani laanu «Cadi guʼnuʼ ndiʼ o cadi guʼnuʼ ndicaʼ», sínuque nayaguieʼ cusiénecani xi rizaaca ora runi binni xiixa. Zeeda gácani casi ora ñabi Jiobá laanu: «Sicaríʼ nga modo naquiiñeʼ gaca xiixa. Yanna yaʼ, xi guʼnuʼ. Xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼloʼ».

13 Ne cumu cadi nagana para guiene binni ni rusiidiʼ ca versículo riʼ la? zanda iquiiñeʼ cani ora tiisi ne lu intiica guendanagana. Zanda guinabadiidxanu laca laanu: «Xi zanda guneʼ para cadi gacaʼ xhamiguaʼ “cani rucaachiʼ tu laa”. Xii nga ca cosa ni zándaca gucaa naa guidxaagaʼ laacabe (Pro. 3:32; 6:12). Tuu nga ca binni «nuu xpiaaniʼ» ni cayabi Jiobá naa gacaʼ xhamiguaʼ, ne tuu nga ca «binni ni nahuati» qué racaláʼdxibe guidxaagaʼ (Sal. 111:10; 112:1; Pro. 1:7). Xii nga ca cosa galán napaʼ ni zunitilú binni ni qué runi adorar Dios pa guidxaagaʼ laacaʼ. Ñee lade binni si ni qué runibiáʼ Jiobá nga nuu cani zanda quite iqueʼ la? (2 Ped. 2:1-3.)». Galán guiníʼ íquenu ximodo nicábinu ca guendarinabadiidxaʼ riʼ.

14. Xiruʼ zanda guʼnuʼ para cueenduluʼ xcaadxi cosa ora guni adorarluʼ Dios né binnilídxiluʼ.

14 Cásica guníʼ íquenu lu guionnaʼ textu ni bidúʼndanu ca, zacaca naquiiñeʼ guiníʼ íquenu lu xcaadxi textu ni rusihuinni ximodo ruuyaʼ Jiobá xiixa ni riuuláʼdxinu o ni riuulaʼdxiʼ binnilídxinu. b Galán guni cani napa xiiñiʼ gúʼndanecaʼ laacabe ca tema riʼ ora guni adorarcaʼ Dios né binnilídxicaʼ. Peru cadi guiaandaʼ ndiʼ laacabe: naquiiñeʼ guicá íquecabe gacanécabe cada tobi de laacaʼ guiénecaʼ pabiáʼ nadxii Dios laanu pur ca ley ne ca conseju stiʼ (Sal. 119:72). Zacá jma ziuu familia stícabe tobi si ne jma ziuucaʼ gaxha de Jiobá.

15. Ximodo gánnanu pa nápanu ti ladxidóʼ ni ruzuubaʼ diidxaʼ ne nuu xpiaaniʼ.

15 Ximodo zanda gánnanu pa nápanu ti ladxidóʼ ni ruzuubaʼ diidxaʼ ne nuu xpiaaniʼ. Primé la? guidúʼyanu modo riníʼ íquenu ne guchaaganu ni né modo guníʼ ique ca xpinni Dios bibani dxiqué. Casi rey David, laa bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Riecheʼ ora guneʼ ni naluʼ, Dios stinneʼ, ne nuu ca ley stiluʼ ndaaniʼ ladxiduáʼ» (Sal. 40:8). Ne hombre bicaa Salmo 119 guníʼ: «¡Guizáʼ nadxieeʼ ley stiluʼ! Guidubi dxi laani maʼ caníʼ iqueʼ» (Sal. 119:97). Para ganda gannaxhiinu ca ley stiʼ Dios zacá, naquiiñeʼ cueenu tiempu para guidúʼndanu cani, guni orarnu ne guiníʼ íquenu. Laaca zannaxhiinu cani ora gúʼyanu guiráʼ ca ndaayaʼ ricaanu pur ruzúʼbanu stiidxaʼ Dios (Sal. 34:8).

GÚNINU STIPA PARA GUIBÁNINU CASI XPINNI CRISTU NI CADI CÁ YAGA

16. Xi cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu ti guni ganarnu ne cadi gácanu casi binni ni cá yaga.

16 Maʼ raca iza nga de huadinde stale guidxi roʼ para guireecaʼ de lu náʼ cani runi mandar laacaʼ. Yanna laanu yaʼ, cadi jma naquiiñeʼ gudxíʼlunu para guibáninu casi ti xpinni Cristu ni maʼ cadi cá yaga la? Guietenaláʼdxinu cudxíʼlunu Binidxabaʼ, guidxilayú stibe ne modo riníʼ ique binni, peru laaca cudxíʼlunu donda gulenenu ne ladxidoʼno ni racalaʼdxiʼ quite laanu (Jer. 17:9; Efe. 2:3). Peru zanda gacané Jiobá laanu para guni ganarnu. Cada biaje gúninu jneza, ribeendunu chupa cosa galán. Primé la? rusiéchenu Jiobá (Pro. 27:11). Ne guiropa, cada biaje gudiʼnu cuenta galán nga gúninu ni na «ley ni qué ruchee» ni ruxhegueʼ binni «ra cá yaga», jmaruʼ si qué zareʼnu lu neza ra zacaanu guendanabani ni qué zaluxe. Últimu la? zuxhegueʼ chaahuiʼ Jiobá laanu ra canu yaga, ti guicaanu ca ndaayaʼ ni chigudiibe guiráʼ ca xpínnibe ni ruzuubaʼ diidxaʼ (Sant. 1:25, NM; Mat. 7:13, 14).

17. Xiñee cadi naquiiñeʼ guiluxe guidxilayú para laanu pa gueeda gucheʼnu, ne ximodo racané Jiobá laanu.

17 Peru cadi guiaandaʼ laanu rucheʼnu stale biaje (Ecl. 7:20). Ora guizaacanu nga, cadi guiníʼ íquenu maʼ biluxe guidxilayú para laanu ne maʼ pur gana si nabáninu. Pa guiábanu la? naquiiñeʼ guiásanu ne cadi guiaanadxinu, peru nuu tiru zándaca naquiiñeʼ guinábanu gacané ca binnigola laanu. Santiagu bicaa: «Pa dxandí runi cre ca zuni Dios ni canaba ca la? zalá be, ne zandisa [Jiobá] laabe, ne pa huachee be la? zuxhá [Jiobá] stonda be» (Sant. 5:15). Qué chuʼ dxi guiaandaʼ laanu pabiáʼ riá Jiobá laanu ne laabe nga guluube laanu lade ca binni ridagulisaa purtiʼ biiyabe nayá ladxidoʼno. Biblia na: «Jiobá nga ti Dios ni rilaselaʼdxiʼ ne nachaʼhuiʼ, rindaa para guidxiichi ne napa stálepeʼ guendarannaxhii ni qué rusaana. Qué ruluíʼ nabe ra cuchee binni guiráʼ ora, ne qué riaananebe xiana pur stale tiempu» (Salmo 103:8, 9). Nga runi, laga cayúninu stipa de guidubi ladxidoʼno para guzúʼbanu stiidxabe la? qué ziuu dxi gusaanabe laanu (1 Cró. 28:9).

18. Casi na oración biʼniʼ Jesús ni zeeda lu Juan 17:15, xi naquiiñeʼ gúninu para gapa Jiobá laanu.

18 Xi biʼniʼ Jesús gueelaʼ ante gati yaʼ. Gunábabe Jiobá ti cosa sicarú pur ca once apóstol stibe ni ruzuubaʼ diidxaʼ: «Canaba lii [...] ulá lu laacabe de binidxabaʼ» (Juan 17:15). Zacaca nga rizaalaʼdxiʼ Cristu laanu ca dxi riʼ. Nga runi, zanda guni crenu zapa Dios laanu casi gunabaʼ Jesús ni laabe lu oración stiʼ. Biblia cayabi laanu: «Reeda gaca [Jiobá] casi ti escudu para cani ruzuubaʼ diidxaʼ, [...] ne zápabe neza stiʼ cani qué rusaana laabe» (Pro. 2:7, 8). Nagana nga para gúninu ni na Jiobá sin gucheʼnu, peru laasini nga neza ra zacaanu guendanabani ne ra zanda guibáninu casi binni ni cadi cá yaga (Rom. 8:21). ¡Cadi gudiʼnu lugar chuʼ tu cuee laanu de laani!

[Nota]

a Maca gule Absalón ora gudxi Jiobá David zapa ti xiiñiʼ ni guiaana lu trono stiʼ. Ngue runi, mápeca nanna Absalón qué nibí Dios laa para gaca rey gati si David (2 Sam. 3:3; 7:12).

b Chupa textu ni zanda gúʼndatu nga 1 Corintios 13:4-8, ra rusiene Pablu xii nga guendarannaxhii, ne Salmo 19:7-11, ra zeeda guiráʼ ni ribeendú binni ora runi ni na ca ley stiʼ Jiobá.

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Imagen ni zeeda lu yaza 14]

Tuu nga cani zeeda gaca casi Absalón, ne xi naquiiñeʼ gúninu para cadi gucaacabe laanu gucheʼnu