Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

«Tuu ndiʼ zanda guchibi naa»

«Tuu ndiʼ zanda guchibi naa»

«Tuu ndiʼ zanda guchibi naa»

«Neca guiasa binni para tindené naa, dede né óraca nannaʼ qué zuninácabe naa.» (SAL. 27:3)

XIMODO RACANÉ CA VERSÍCULO RIʼ LAANU PARA GÁCANU NADXIBALÚ.

Salmo 27:1

Salmo 27:4

Salmo 27:11

1. Gunáʼ nga ca guendarinabadiidxaʼ ni zacané Salmo 27 laanu guicábinu.

 XIÑEE ziroobaʼ xhiiñaʼ Jiobá neca jma nagana modo nabani binni ca dxi riʼ. Pa nagana para guni ganarnu ti ndaa bueltu, xiñee riéchenu ora riquiiñenu tiempu ne stipa stinu para gúninu xhiiñaʼ Dios yaʼ. Xi zanda gúninu para gácanu nadxibalú ndaaniʼ ti guidxilayú ra cadxibi binni xi chiguizaaca. Ti diidxaʼ riuundaʼ bicaa rey David ni zeeda lu Salmo 27 zacabi ca guendarinadiidxaʼ riʼ.

2. Xi rizaaca binni ora ridxibi xhaataʼ, peru ximodo nuu ca xpinni Jiobá.

2 Sicaríʼ bizulú David salmo stiʼ: «Jiobá nga biaaniʼ stinneʼ ne [Dios] ni rulá naa. Tuu nga zanda guchibi naa yaʼ. Jiobá zeeda gaca casi ti lugar ni nadipaʼ para naa lu xquendanabaneʼ. Tuu ndiʼ zanda guchibi naa yaʼ» (Sal. 27:1). Zándaca guniti tuuxa caadxi stipa stiʼ ora guidxibi, peru ora guidxibi xhaataʼ la? maʼ qué liica randa runi gastiʼ. Peru ca binni ni ridxibi Jiobá, qué liica gápacaʼ xi pur guidxíbicaʼ zacá (1 Ped. 3:14). Guiráʼ binni ni guʼyaʼ laabe casi ti lugar nadipaʼ para laa, «ziuu tu zapa laa ne maʼ guirutiʼ tu zuchiichi laa ne qué zadxibi guiaba xiixa desgracia luguiáʼ» (Pro. 1:33; 3:25). Guidúʼyanu xiñee.

«JIOBÁ NGA BIAANIʼ STINNEʼ NE [DIOS] NI RULÁ NAA»

3. Ximodo nga zeeda gaca Jiobá casi ti biaaniʼ para laanu, peru xi naquiiñeʼ gúninu.

3 Ora guníʼ David «Jiobá nga biaaniʼ stinneʼ», cusihuínnibe ribee Dios laanu lu gueelacahui ra nuu stale binni purtiʼ qué gánnacaʼ xi rusiidiʼ Biblia (Sal. 27:1). Ora maʼ nuunu ti lugar ra nacahui, riquiiñenu ti biaaniʼ para guzaaniʼ ra ziuunu ti cadi guirenda xiixa ñeenu. Peru qué ribee biaaniʼ ca xiixa ni nexheʼ lu neza stinu, laanu nga napa xidé guireecueʼnu de laani. Zacaca nga Jiobá, rusiénebe laanu xi pur cayaca stale cosa ndaaniʼ Guidxilayú, riguixhenabe laanu de ca cosa ni zándaca guniná laanu ne rudiibe conseju ni zanda iquiiñenu, peru naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxabe. Zacá zahuinni dxandíʼ binni nuu xpiaaniʼ laanu, cásica bicaa salmista que: «Pur ca mandamientu stiluʼ jma nuu xpiaaneʼ que ca xhenemiguáʼ [...]. Jma rieneʼ chaahueʼ que guiráʼ ca maestru stinneʼ» (Sal. 119:98, 99, 130).

4. 1) Xiñee gunda guníʼ David: «Jiobá nga [Dios] ni rulá naa». 2) Padxí peʼ zulá Jiobá laanu.

4 Ca diidxaʼ guníʼ David lu Salmo 27:1, cayábicani laanu bietenaláʼdxibe ximodo bilá Jiobá laabe chupa chonna biaje. Tobi de laacani nga ora bilá Jiobá laabe dxi gudindenebe ti lión ne ti oso. Laaca gucané Jiobá laabe para biitibe ti gigante láʼ Goliat. Despué laaca gupa Jiobá laabe cada biaje gucalaʼdxiʼ rey Saúl ñuuti laabe né ti lanza (1 Sam. 17:37, 49, 50; 18:11, 12; 19:10). ¡Ngue runi gunda guníʼ David: «Jiobá nga [Dios] ni rulá naa»! Ora maʼ guzulú ca dxi «jma nagana», laaca zapa Jiobá ca xpinni, zuuyacaʼ zulabe laacaʼ cásica bilabe David (Apo. 7:14; 2 Ped. 2:9).

GUIETENALÁʼDXINU GUIRÁʼ MODO HUAYACANÉ JIOBÁ LAANU

5, 6. 1) Ximodo zanda gácanu nadxibalú ora guietenaláʼdxinu ca cosa ni maʼ gudídinu. 2) Xiñee rácanu nadxibalú ora ridúʼndanu modo huayacané Jiobá ca xpinni.

5 Salmo27:2, 3 cuzeeteʼ xiixa ni caquiiñenu para gácanu nadxibalú, racá na sicaríʼ: «Ora guluu ca binni malu leʼ naa para gocaʼ beela ladeʼ, casi runi ti maniʼ duxhuʼ, laacabe, cani cucaalú naa ne ca xhenemiguáʼ, birenda ñeecaʼ ne biábacaʼ. Neca gucuícabe ca tienda stícabe para gucaalúcabe naa, qué zadxibi diʼ ladxiduáʼ. Neca guiasa binni para tindené naa, dede né óraca nannaʼ qué zuninácabe naa». Racá ridúʼyanu bietenalaʼdxiʼ David ximodo bilá Jiobá laa stale biaje dxi gudiʼdiʼ ra naxoo (1 Sam. 17:34-37). Cani bietenaláʼdxibe que gucanécani laabe para gúcabe nadxibalú ne zaqué gunda bidxiilube xcaadxi guendanagana jma naroʼbaʼ ni gudíʼdibe. Lii yaʼ. Ñee rietenalaʼdxuʼ ximodo maʼ gucané Jiobá lii la? Ñee racanécani lii para gácaluʼ nadxibalú la? Bietenalaʼdxiʼ, ñee biʼniʼ orarluʼ Jiobá de guidubi ladxidoʼloʼ ora gudíʼdiluʼ xiixa guendanagana ne biiyaluʼ ximodo bidiibe guendabiaaniʼ ne stipa lii para bidxiiluluʼ ni la? O rietenalaʼdxuʼ ximodo málasi binitilú ca cosa ni cucueeza lii de guni adorarluʼ Dios né guendanayecheʼ, o ximodo «[bi]xale ndaga [ti] puerta» nezaluluʼ para ganda guʼnuʼ jma lu xhiiñaʼ Dios (1 Cor. 16:9). Ximodo runi sentirluʼ ora riníʼ íqueluʼ de laani. Cadi dxandíʼ rucaacani lii guni creluʼ zanda gacané Jiobá lii para guireeluʼ de laacani o para guni huantarluʼ intiica sti cosa jma nagana gueeda despué la? (Rom. 5:3-5.)

6 Laga pa gacalaʼdxiʼ ti gobiernu nadipaʼ gunduuxeʼ guiráʼ ca testigu stiʼ Jiobá yaʼ. Ca dxi riʼ, maʼ huayuu stale hombre ni huayacalaʼdxiʼ guni zacá, peru qué ñanda ñúnicabe ni. Pa guiníʼ íquenu ximodo maʼ huayacané Jiobá xquidxi, zanda gácanu nadxibalú para guni huantarnu intiica ni gueeda despué (Dan. 3:28).

CHUULÁʼDXINU GUNI ADORARNU JIOBÁ JNEZA

7, 8. 1) Xi gunabaʼ David Jiobá casi na Salmo 27:4. 2) Xii nga yuʼduʼ stiʼ Jiobá, ne ximodo runi adorarnu laabe racá.

7 Sti cosa ni caquiiñenu para gácanu nadxibalú nga chuuláʼdxinu guni adorarnu Jiobá jneza. Biblia na: «Ti cosa maʼ gunabaʼ Jiobá... ne laani nga chiyubeʼ, cuezaʼ ndaaniʼ lidxi Jiobá biaʼ dxi guibaneʼ, ti guuyaʼ pabiáʼ nacháʼhuibe ne chuaaʼ nayecheʼ guuyaʼ yuʼduʼ stibe» (Salmo 27:4). Tabernáculo que nga guca «lidxi Jiobá» ca dxi bibani David. Peru maca bisaana David guiráʼ ni iquiiñeʼ para gucuí Salomón xiiñibe ti yuʼduʼ naroʼbaʼ ne sicarú para Jiobá. Gudiʼdiʼ si stale siglu, bisiene Jesús zadxiña dxi maʼ qué zaquiiñeʼ binni ti yuʼduʼ para guni adorar Jiobá (Juan 4:21-23). Lu capítulo 8 dede 10 stiʼ Hebreos, bisiene apóstol Pablu beeda chuʼ ti yuʼduʼ stiʼ Dios lu iza 29 despué de ca dxi stiʼ Jesús, dxi guyuunisa Jesús para guni ni na Jiobá (Heb. 10:10). Yuʼduʼ ca nga modo maʼ gudixhe Jiobá para guni adorarnu laa ra gápanu fe lu guendaguti stiʼ Jesús ni racané laanu chuʼnu galán né Dios. Ximodo runi adorarnu laabe ndaaniʼ yuʼduʼ riʼ yaʼ. Ora «idxiña nu ra nuu Dios de idubi ladxidóʼ no, ne guni cre pe nu zacané laanu», ora gusíʼdinu binni sin guidxíbinu xi cabézanu guni Dios para laanu, ora riguʼnu gana ca xpinni Dios ra ridagulisaanu ne ora runi adorarnu Dios né binnilídxinu (Heb. 10:22-25). Ora riuuláʼdxinu guni adorarnu Jiobá jneza, racaneni laanu lu ca últimu dxi jma nagana riʼ.

8 Lu guidubi Guidxilayú, nuu stale xpinni Jiobá ni ruzuubaʼ stiidxabe ne caquiiñecaʼ tiempu sticaʼ para gucheechecaʼ diidxaʼ jma. Nuu de laacaʼ caziidicaʼ sti diidxaʼ ne rindézacaʼ sti guidxi ra jma caquiiñeʼ tu gucheeche stiidxaʼ Reinu. Pur cani rúnicabe, canábacabe Jiobá ti cosa si, cásica biʼniʼ David: guicaacabe ndaayaʼ stiʼ Jiobá ne gúnicabe ni racaláʼdxibe neca guizaaca intiica cosa. Biblia na: «Nannaʼ zanda gunduuxeʼ ca xhenemiguáʼ ni naguu leʼ naa; ne dxandipeʼ zuuteʼ maniʼ para gudieeʼ ofrenda laabe purtiʼ nabé cayecheʼ; zuundaʼ, ne zuxhidxeʼ saa para gusisacaʼ lá Jiobá» (Salmo 27:6).

GUNI CRENU ZANDA GACANÉ DIOS LAANU

9, 10. Xiná Salmo 27:10 zuni Jiobá pur laanu.

9 David bisihuinni pabiáʼ biʼniʼ cré zanda gacané Jiobá laa ora guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Pa bixhózepiaʼ ne jñaapiaʼ gueeda gusaanacaʼ naa la? Jiobá peʼ zacaa naa» (Sal. 27:10). Ca relatu ni zeeda lu capítulo 22 stiʼ Primeru de Samuel racanécani laanu guiénenu qué ñuu dxi nusaana bixhoze ne jñaa David laa. Peru ca dxi stinu riʼ, nuu stale xpinni Dios ni maʼ qué racalaʼdxiʼ binnilídxicaʼ laacaʼ pur fe sticaʼ, neca zacá maʼ bidxélacabe tu gacané laacabe ne gapa laacabe lade ca binni ridagulisaa.

10 Yanna pa nuu Jiobá listu para gacané ca xpinni ora gusaanacabe laacaʼ, ñee qué zacanebe laacaʼ ora tiidicaʼ sti clase guendanagana la? Casi pa nuunu xizaa pur gudiʼnu ni gó binnilídxinu, naquiiñeʼ guni crenu zanda gacané Jiobá laanu (Heb. 13:5, 6). Laabe riénebe ximodo nuunu ne nánnabe xi caquiiñeʼ guiráʼ ca xpínnibe ni ruzuubaʼ diidxaʼ.

11. Xi riníʼ ique binni de laanu ora rusihuínninu dxandíʼ runi crenu Jiobá. Bizeeteʼ ti ejemplu.

11 Guidúʼyanu ni bizaaca Victoria, ti gunaa ruundaʼ Biblia de guidxi Liberia. Dxi jma maʼ ziziidibe ne maʼ gucuá íquebe chúʼnisabe, bisaana hombre ni nabezanebe que laabe ne chonna xiiñibe. Neca qué gápabe lídxibe ne qué gápabe dxiiñaʼ, qué nusaanabe de ñuundabe Biblia ne guyuunísabe despué. Qué nindaa de ngue bidxela ti xiiñidxaapabe de 13 iza ti cartera dxaʼ bueltu. Qué liica ninácabe nugábacabe bueltu que ti cadi uquiinde laacabe guicaacabe luni. Nagueendaca biyúbicabe soldadu biniti cartera que. Hombre que guníʼ: «Pa ñaca guiráʼ binni casi ca testigu stiʼ Jiobá, jma galán nibani binni ne qué ñuu guendaridinde». Óraque biquiiñeʼ Victoria Biblia para biluíʼ laabe chigueedané Dios ti guidxilayú cubi. Bidxagayaa soldadu que purtiʼ qué nibaʼnaʼ Victoria bueltu stiʼ ne bidii soldadu que laabe stale huiiniʼ de ca bueltu ni bidxiguétabe. Laanu, ca testigu stiʼ Jiobá, guiráʼ ladu runibiáʼ binni laanu purtiʼ qué ricaanu stiʼ stobi, ne runi crenu dxandíʼ zudii Jiobá guiráʼ ni caquiiñenu.

12. Xi rusihuínninu ora qué rusaana de guni adorarnu Jiobá neca gunítinu dxiiñaʼ o bueltu stinu. Bizeeteʼ ti ejemplu.

12 Yanna, bixuiʼlú ximodo biʼniʼ sentir Thomas, ti xpinni Cristu ni rucheeche diidxaʼ ni caʼruʼ chúʼnisa de guidxi Sierra Leona. Bizulú bíʼnibe dxiiñaʼ casi maestru ndaaniʼ ti scuela secundaria, peru qué niguíxecabe laabe guidubi ti iza, purtiʼ caquiiñeʼ gaca chaahuiʼ ca guiʼchiʼ stibe. Xi caquiiñeʼ gúnibe para quíxecabe laabe guiráʼ bueltu que yaʼ. Caquiiñeʼ guiníʼnebe sacerdote ni ziné bueltu stiʼ scuela que. Gudxi hombre que laabe qué ridxaaga cani runi crebe né caadxi cosa raca ra scuela que, ne bicaa laabe cuibe xi gúnibe: guiaananebe dxiiñaʼ que la? o, guiaananebe religión stibe. Bisaana Thomás dxiiñaʼ que neca qué niguíxecabe laa bueltu stiʼ. Despué bidxélabe sti dxiiñaʼ ra runi chaahuibe radiu ne teléfono. Ejemplu stibe ne stiʼ xcaadxi, rusiidicani laanu ti cosa nabé risaca: qué ridxíbinu ora gacalaʼdxiʼ binni guni laanu xiixa. Xiñee yaʼ. Purtiʼ Jiobá nga Dios ni bizáʼ guiráʼ cosa ne rápabe ca xpínnibe, nga runi qué ziuu dxi gusiaadxabe ni caquiiñenu.

13. Xiñee jma randa rucheeche ca xpinni Cristu diidxaʼ neca nabé pobre nuucaʼ.

13 Ndaaniʼ stale guidxi ra nabé nagana para guibani binni purtiʼ pobre laacaʼ, ca xpinni Cristu rucheechecaʼ stiidxaʼ Reinu né stale gana. Xiñee yaʼ. Sicaríʼ bicaa caadxi xpinni Cristu ni runi dxiiñaʼ ndaaniʼ ti yoo Betel: «Stale de ca binni ni riná guʼndaʼ Biblia qué gápacaʼ dxiiñaʼ, nga runi nápacaʼ jma tiempu para guiziidicaʼ ni na Dios. Ca xpinni Cristu laaca nápacaʼ jma tiempu para gucheechecaʼ diidxaʼ. Cani nabeza ca lugar ra jma pobre binni, maʼ nánnacaʼ nabáninu lu ca últimu dxi, purtiʼ laapecabe cayuuyacabe ni». Ndaaniʼ sti guidxi, cada tobi de cani rucheeche diidxaʼ ruundanecaʼ jma de chonna binni. Ti misioneru ni ziné jma de doce iza ndaaniʼ guidxi ca bicaa: «Cumu qué gapa cani rucheeche diidxaʼ stale cosa ni cuee tiempu sticaʼ la? jma randa rucheechecaʼ diidxaʼ ne ruundanecaʼ binni Biblia».

14. Ximodo rapa Dios ca xpinni.

14 Jiobá maʼ guníʼ zacané laanu, zapa laanu ne zulá laanu, ne qué zusaana de gusiidiʼ laanu ne gudii guiráʼ ni caquiiñenu, ne runi crenu dxandíʼ zúnibe ni (Sal. 37:28; 91:1-3). Stale binni nga zalá ora maʼ gueeda ca dxi «jma nagana» (Apo. 7:9, 14). Nga runi nánnanu qué zanitilú xquidxi Dios lu ca últimu dxi riʼ. Zacaacabe guiráʼ ni caquiiñecabe para guni huantárcabe intiica guendanagana ne para cadi chuʼ tu guxheleʼ laacabe de Dios. Ne ora maʼ gueeda Armagedón zulá Jiobá laacaʼ.

«JIOBÁ, BISIIDIʼ NAA GUNÁʼ NGA NEZA STIUʼ»

15, 16. Xi ribeendunu ora rúninu ni na Dios. Bizeeteʼ ti ejemplu.

15 Para cadi gusaana de gácanu nadxibalú, naquiiñeʼ gusiidiʼ Jiobá laanu gatigá, zacá rihuínnini lu oración ni biʼniʼ David riʼ: «Jiobá, bisiidiʼ naa gunáʼ nga neza stiuʼ, ne biluíʼ naa ximodo sayaʼ lu neza ra qué zucheeʼ, purtiʼ cucaalú ca xhenemiguáʼ naa» (Sal. 27:11). Para gusiidiʼ Jiobá laanu naquiiñeʼ gucaʼdiáganu ca conseju stiʼ Biblia ne gúninu guiráʼ ni gabi xquidxi Jiobá laanu nagueendaca. Stale xpinni Cristu nabaninecaʼ biaʼ caquiiñesicaʼ, zacá randa riguíxecaʼ ra nuzaabicaʼ, ne maʼ huaxiéʼ riuucaʼ xizaa ora gastiʼ bueltu. Cumu maʼ qué gápacabe stale cosa la? maʼ cadi caquiiñeʼ gúnicabe jma dxiiñaʼ, zacá rápacabe jma tiempu para gucheechecabe diidxaʼ. Nga runi, cada tobi de laanu galán guinabadiidxaʼ laca laa: «Ñee nagueendaca runeʼ ni ruundaʼ lu Biblia ne ni reeda lu ca guiʼchiʼ rudii mozo ni nuu xpiaaniʼ, neca gácani nagana para naa la? (Mat. 24:45).

16 Pa gudiʼnu lugar gusiidiʼ Jiobá laanu ne guluíʼ laanu ximodo sanu lu neza ra qué zucheʼnu la? qué ziuu ni guchibi laanu. Ti precursor regular de Estados Unidos gunabaʼ gudiicabe laa ti dxiiñaʼ ra zanda guni ganar ni caquiiñeʼ binnilidxi para ganda gaca guiracaʼ precursor, peru xaíque stibe gudxi laabe qué ziuu dxi gápabe ti puestu zaqué purtiʼ qué nizabe scuela roʼ. Pa ñaca ñuuluʼ lugar stibe, ñee niníʼ íqueluʼ xiñee gúcaluʼ precursor lugar de nizaluʼ scuela roʼ la? Gudiʼdiʼ si chupa semana, guládxicabe hombre que ne guluucabe sti gerente, laa gunabadiidxaʼ xpinni Cristu riʼ xi racalaʼdxiʼ guni. Bisiénebe gerente que precursor regular laacabe lade ca testigu stiʼ Jiobá ne qué racaláʼdxicabe gusaanacabe ni. Ante guiniʼruʼ Testigu que, gudxi gerente que laabe: «¡Dede ora binebiaʼyaʼ lii bidieeʼ cuenta maʼ gadxé lii! Dxi nexheʼ bixhozeʼ maʼ cayati, guiráʼ dxi maʼ zeʼ chupa Testigu ra nuube para gúʼndanecaʼ laabe Biblia. Ngue runi guniéʼ: “Pa chuʼ dxi iquiiñeʼ tuuxa testigu stiʼ Jiobá naa la? zacaniáʼ laa”». Sti dxi que, siadoʼroʼ bidiicabe laabe puestu ni qué niná sti hombre que nudii laabe. Dxandíʼ, ora gúninu xhiiñaʼ Reinu primé lu xquendanabáninu, rudii Jiobá laanu guiráʼ ni caquiiñenu ne qué ruchee stiidxabe (Mat. 6:33).

NAQUIIÑEʼ GÁPANU FE NE CUÉZANU NI CHIGUNI JIOBÁ

17. Xi zacané laanu para cadi guidxíbinu pur ca cosa ni chiguizaaca.

17 David bisihuinni pabiáʼ risaca gápanu fe ne cuézanu cani chiguni Jiobá ora guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «¡Pa qué ñapaʼ fe lu guendanachaʼhuiʼ stiʼ Jiobá ndaaniʼ guidxilayú ra nabani binni la?...!» (Sal. 27:13). Guníʼ ique ndiʼ: ximodo ñaca xquendanabáninu pa ñaca cadi cabézanu cani chiguni Dios ne pa qué nusisácanu ca guenda nachaʼhuiʼ stiʼ Dios ni ruzeeteʼ Salmo 27. Nga runi, caquiiñeʼ guinábanu Jiobá gudii stipa laanu ne gapa laanu lu ca últimu dxi riʼ, ti ganda gudxíʼlunu guiráʼ ni guizaaca dede ora gueeda Armagedón. Biblia na: «Guleza gacané Jiobá lii; guca nadxibalú, ne biʼniʼ ladxidoʼloʼ naguidxi. Guleza gacané Jiobá lii» (Salmo 27:14).

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Imagen ni zeeda lu yaza 23]

Guca David nadxibalú ora bietenalaʼdxiʼ modo bilá Jiobá laa

[Imagen ni zeeda lu yaza 25]

Ñee zanda guyúbinu ximodo gucheechenu diidxaʼ jma ora huaxiéʼ bueltu nápanu la?