Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Cani naguu chaahuiʼ xquidxi Dios

Gunibiaʼnu ximodo biʼniʼ ca peregrinu dxiiñaʼ

Gunibiaʼnu ximodo biʼniʼ ca peregrinu dxiiñaʼ

«¡QUÉ zanda diʼ chaaʼ de yoo pur yoo!» Cadi dxandíʼ maʼ huaníʼ stale de ca binni ni ridúʼndanenu Biblia zacá ora gánnacaʼ zucheechecaʼ diidxaʼ ra nuu binni ni qué runibiaʼcaʼ la? Peru tobi de cani guníʼ zacá nga ti peregrinu —ti hombre rudii libana nezalú stale binni ne nanna gusiidiʼ ni cá lu Biblia—, maʼ xadxí ndaʼ de cayúnibe dxiiñaʼ riʼ.

Stale de ca binni ni maca bisaana religión stiʼ, biindacaʼ revista Zionʼs Watch Tower (La Torre del Vigía de Sión) ne pur ni bíʼndacabe bicaani laacabe guidxaagacabe ca binni ni caziidiʼ de Biblia, cásica laacabe. Guluu revista que gana laacabe para guyúbicabe xcaadxi binni ne güinécabe laacaʼ de fe stícabe ne guidagulisaacabe gatigá para gúʼndacabe ne guiénecabe Stiidxaʼ Dios. Lu iza 1894 nga bizulú biseendaʼ Sociedad Watch Tower ca primé binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa ra nuu ca grupu ni guinabaʼ chigánnacabe laacaʼ. Tuu nga cani bibí para gaca peregrinu yaʼ. Ca hombre ni qué rudxiibaʼ laca laa, ni nanna stale de lu Biblia, ni nanna gudii libana ne nanna gusiidiʼ, ni maʼ bisihuinni dxandíʼ runi cré guti Cristu pur laanu. Chupa si gubidxa riganna ca hombre que laacabe, peru nabé stale dxiiñaʼ raca guiropaʼ dxi que. Stale de ca Binni Ruundaʼ Biblia bizulú bicheechecaʼ diidxaʼ ora gudiizicaʼ guiʼchiʼ ra cayaca invitar binni para chigucaadiaga ti libana stiʼ tuuxa peregrinu. Ti huaxhinni bidii Hugo Riemer ti libana ndaaniʼ ti scuela, ne bilúxesibe bicábibe cani gunabadiidxaʼ binni laabe, raqué nuucabe gudiʼdiʼ galaa gueelaʼ. Despué beeda gácabe tobi de cani guyuu lu Grupu ni Zaniruʼ. Neca maʼ bidxágabe guniʼbe «nabé sicarú» guca guendaridagulisaa que.

Revista Zionʼs Watch Tower guníʼ: «Dxiiñaʼ ni jma risaca» runi ca peregrinu nga ruquídxicaʼ «fe stiʼ ca xpinni Cristu» ora guidagulisaacaʼ ralidxi cani maʼ runi cré. Ca Binni Ruundaʼ Biblia ni nabeza gaxha de ca lugar que, ridxíñacaʼ para gucaadiágacaʼ ti libana ne ora guicábicabe xiixa ni guinabadiidxaʼ tuuxa de Biblia. Guiluxe si ni, rusihuínnicabe pabiáʼ nacháʼhuicabe. Maude Abbott, dxaapahuiiniʼ riʼ bicaadiaga ti libana ni gudiʼdiʼ ti siadóʼ, laa bizeeteʼ bidagulisaacabe ruaa ti mexaʼ roʼ nuu lu patiu que. Laabe guniʼbe: «¡Biaa guiráʼ guendaró nuu raríʼ, nabé nanixe cani! Nuu jamón, bere bidxuʼniʼ, nuu guiráʼ clase pan ne stale pastel. Gudoʼdo biaʼ gúpadu gana, ne bidagulisaadu biaʼ las dos huadxí para gucaʼdiágadu sti libana. ¡Peru guizáʼ maʼ daʼ bacaandaʼ ludu ne maʼ biaʼ qué gásisidu!» Benjamin Barton, ti peregrinu ni maʼ xadxí de cayuni dxiiñaʼ que bicaa: «Pa ñahuaʼ guiráʼ guendaró nanixe cudiicabe naa raqué la? ¡biaa padxí maʼ guteʼ!». Ra gudiʼdiʼ tiempu, biseendaʼ ca oficina nuu Brooklyn ti carta ra nuu ca gunaa xpinni Cristu, ne cayábicabe laacaʼ cadi gúnicaʼ «guendaró ni nanaa» para ca peregrinu, purtiʼ qué rudiicani lugar «gásicabe».

Ca peregrinu que nabé nánnacaʼ iquiiñecaʼ dibuju, xiixa mapa o intiica si sti cosa para gusiidicaʼ jma galán. Casi R. H. Barber, laa nabé biyubi modo «chuulaʼdxiʼ» binni ca libana stiʼ. Yanna, W. J. Thorn, nabé guca nachaʼhuiʼ, dede guníʼcabe beeda gácabe casi «tobi de ca hombre bibani dxiqué». Ne sicaríʼ ruzeetecabe guníʼ Shield Toutjian, dxi zeʼ ndaaniʼ ti carru Ford modelo A, málasi bicaabe ridxi: «¡Laguzuhuaa dxí!». Oraqueca biétebe de lu carru que, bichuugube caadxi guieʼ ne biquiiñebe cani para bisiidibe laacaʼ de ca cosa sicarú bizáʼ Jiobá.

Nabé bidxaagalú ca peregrinu que stale guendanagana, jmaruʼ si ora maʼ zigólacabe. Peru para xcaadxi la? gadxé nga ni guca nagana para laacaʼ. Bedandá dxi bidxaa modo raca dxiiñaʼ stícabe, yanna maʼ laacabe naquiiñeʼ sanírucabe para guireeche diidxaʼ de yoo pur yoo. Lu revista 15 stiʼ marzo 1924, lu diidxaʼ inglés, guníʼ La Torre del Vigía sicaríʼ: «Tobi de ca dxiiñaʼ jma risaca [stiʼ guiráʼ cani dxandíʼ xpinni Cristu] nga gucheechecaʼ stiidxaʼ reinu. Ne para nga rié ca peregrinu».

Qué ñuulaʼdxiʼ chupa chonna peregrinu xiñee cayácani zaqué, ngue runi bisaanacaʼ dxiiñaʼ sticaʼ ne nuu tu laa dede bizáʼ religión stiʼ. Robie D. Adkins ruzeeteʼ de ti peregrinu ni nabé sicarú rudii libana, peru peregrinu riʼ nuu triste ne caguicheruaa sicaríʼ: «Dede lu plataforma si nga randa rucheecheʼ diidxaʼ. ¡Qué zanda diʼ chaaʼ de yoo pur yoo!». Guidúʼyanu xiruʼ guníʼ Adkins de laabe: «Sti biaje biiyaʼ laabe nga dxi guca ti guendaridagulisaa lu iza 1924 guidxi Columbus (Ohio). Stúbibe zuhuaabe xaʼnaʼ bandáʼ stiʼ ti yaga, ne pur modo biiyaʼ laabe raqué, rihuinni nabé maʼ huarabe. Nuube lade mil de ca xpinni Cristu ni cayecheʼ, peru laabe daʼ xiana ladxidoʼbe. Qué ñuuruʼ dxi ñuuyaʼ laabe, purtiʼ qué nindaa de ngue bisaanabe xquidxi Dios». Peru «stale de ca xpinni Cristu ni cadiʼdiʼ cueʼbe, dede cuxídxicaʼ ora zinecaʼ libru ra nuu carru sticaʼ», purtiʼ nabé maʼ racaláʼdxicaʼ chigucheechecaʼ diidxaʼ de yoo pur yoo (Hech. 20:20, 21).

Stale de ca binni que cadxíbicaʼ, ne zaqueca nuu ca peregrinu ni chigusiidiʼ laacabe, peru bíʼnicabe dxiiñaʼ que né stale gana. Maxwell G. Friend (Freschel), ti peregrinu ni riníʼ alemán, bicaa ximodo runi sentir ora rucheeche diidxaʼ de yoo pur yoo: «Ndiʼ nga stobi de ca ndaayaʼ napaʼ ora rigannaʼ ca binni ridagulisaa». Sti peregrinu láʼ John A. Bohnet, bizeeteʼ nabé biecheʼ stale de ca xpinni Cristu ora gúnnacaʼ pabiáʼ risaca gucheechecaʼ diidxaʼ. Laabe bisiénebe nabé maʼ racalaʼdxiʼ stale guzulú dxiiñaʼ que, «casi soldadu ni rizaniruʼ lu ti guerra».

Lu ca iza ni maʼ gudiʼdiʼ riʼ, nabé maʼ huayacané ca binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa guiráʼ ca xpinni Cristu. Norman Larson, ti Testigu ni maʼ xadxí de cayuni xhiiñaʼ Jiobá guníʼ: «Dede nahuiineʼ bieneʼ pabiáʼ risaca ne xi guiráʼ ndaayaʼ ricaadu ora reeda ganna ca peregrinu laadu. [...] Nabé gucanécabe naa para sayaʼ jneza». Ca dxi riʼ, pur modo ruzuubaʼ ca binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa diidxaʼ ne pur guiráʼ stipa rúnicaʼ, cayacanecaʼ laanu para ganda guininu: «Naa huaxa zanda chaaʼ de yoo pur yoo».

[Ni caníʼ yaza 32]

Nabé riecheʼ binni ora chiganna ti peregrinu laacaʼ

[Imagen ni zeeda lu yaza 31]

Yeganna Benjamin Barton 170 lugar lu iza 1905

[Imagen ni zeeda lu yaza 32]

Nabé nachaʼhuiʼ guca Walter J. Thorn ne gunnaxhiibe ca xpinni Cristu, ngue runi biiyacabe laabe casi bixhózecabe

[Imagen ni zeeda lu yaza 32]

Guyé J. A. Browne casi peregrinu Jamaica iza 1902 para uguu gana ne gacané catorce grupu huiiniʼ nuu raqué

[Imagen ni zeeda lu yaza 32]

Gucané ca peregrinu para iguidxi fe stiʼ ca xpinni Cristu, para chuʼcaʼ tobi si ne para guchíñacabe laacaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios