Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Cutagulisaa Jiobá ti guidxi ni nuu nayecheʼ

Cutagulisaa Jiobá ti guidxi ni nuu nayecheʼ

Cutagulisaa Jiobá ti guidxi ni nuu nayecheʼ

«Bicasaa guidxi ca, ca hombre ne ca gunaa ne cani nahuiiniʼ ne binni de sti ladu.» (DEUT. 31:12)

XI NICÁBILUʼ.

Xi ejemplu rusihuinni nabé risaca ca guendaridagulisaa roʼ para xquidxi Jiobá.

Xi stipa biʼniʼ ca israelita para guyecaʼ ora guca saa Jerusalén.

Xiñee cadi naquiiñeʼ guiáʼdxanu nin ti guendaridagulisaa roʼ.

1, 2. Xi zazíʼdinu de ca guendaridagulisaa ca.

 MA RACA stale iza de cutagulisaa Jiobá ca xpinni, ridúʼyanu ni ora raca ca guendaridagulisaa de chonna gubidxa ne ca guendaridagulisaa stiʼ stale guidxi roʼ ni runi ca testigu stiʼ Jiobá tiempu riʼ. Zándaca maʼ huayuunu stale de laacani ne huayúninu zacá pur stale iza.

2 Maʼ raca stale iza laaca bidagulisaa xquidxi Dios. Ra guidúʼyanu ximodo biʼniʼ ca binni rieeteʼ lu Biblia guendaridagulisaa gúpacaʼ, zúʼyanu zaqueca nga modo rúninu yanna, ne zánnanu pabiáʼ risaca cadi guiáʼdxanu cani (Sal. 44:1; Rom. 15:4).

GUENDARIDAGULISAA ROʼ GUCA DXIQUÉ NE NI RACA YANNA

3. 1) Xi bizaaca primé biaje bidagulisaa xquidxi Jiobá, casi modo ruzeeteʼ Biblia. 2) Ximodo gunna ca israelita padxí guidagulisaacaʼ.

3 Primé guendaridagulisaa ruzeeteʼ Biblia nga ni guca ñee dani Sinaí, raqué nga bidagulisaa xquidxi Dios para bisiidibe laacaʼ, ngue nga guendaridagulisaa ni jma risaca gúpacabe. Raqué bisihuinni Jiobá poder stiʼ ne bidiibe Ley stibe ca israelita, ngue runi qué ñaandaʼ laacabe dxi que. Biblia na: «Guidubi guidxi que cayuuyaʼ ca biaaniʼ stiʼ rayu ne cayunadiaga modo rixidxilaa cani ne cayunadiaga caxidxi cachu ne cayuuyaʼ cayasa guʼxhuʼ lu dani que. Ora biʼyaʼ ca binni guidxi que cani, bidxíbicaʼ ne bizuhuaacaʼ zitu de raqué» (Éxodo 20:18; Éx. 19:2-9, 16-19; Deut. 4:9, 10). Nabé risaca ni guca raqué purtiʼ dede dxi que maʼ biiyaʼ Dios laacabe casi guidxi stiʼ. Qué nindaa de ngue gudixhe Dios ximodo gucaa Moisés ridxi ca binni que para guidagulisaacaʼ: gúdxibe laa guzáʼ chupa trompeta de plata ni iquiiñeʼ «guidubi guidxi» que para guidxiña «ra puertaʼ stiʼ tabernáculo» (Núm. 10:1-4). ¡Bixuiʼlú pabiáʼ biecheʼ guiráʼ ca binni guyuu raqué!

4, 5. Xiñee nabé risaca ca guendaridagulisaa roʼ biʼniʼ Moisés ne Josué.

4 Dxi mayaca guizaa cuarenta iza de canazá ca israelita lu desiertu, bitagulisaa Moisés guirácabe. Nabé bisácani para laacabe purtiʼ mayaca guiuucabe lu Layú ni Bizabiruaa Dios. Biáʼsipeʼ tiempu ngue para guietenaláʼdxicabe guiráʼ ni maʼ biʼniʼ Jiobá pur laacabe ne xiruʼ chiguni (Deut. 29:1-15; 30:15-20; 31:30).

5 Zándaca lu guendaridagulisaa que nga bizeeteʼ Moisés mandatu ra na chúʼcabe juntu gatigá para guiziidicabe sácabe modo na Dios. Cada gadxe iza rúnicabe saa ra rucuícabe Ranchuhuiiniʼ, ne napa xidé cheʼ guiráʼ hombre ne gunaa ne binni de sti guidxi ni nuu ládecabe lugar ra maʼ guníʼ Jiobá guidagulisaacabe. Xi para yaʼ. Relatu ca na: «Ti gucaadiágacabe ne guiziidicabe, purtiʼ nápacabe xidé guiziidicabe guidxíbicabe Jiobá, Dios stitu, ne naquiiñeʼ gúnicabe guiráʼ ni na ley riʼ». Biblia na: «Ora gueeda guidubi guidxi Israel nezalú Jiobá, Dios stiluʼ, lugar ra gábibe lii cheluʼ, zuundaluʼ ley riʼ nezalú guidubi guidxi Israel para gucaadiágacaʼ ni» (Deuteronomio 31:11). Nga runi, dede dxi bizulú guidxi Israel maca bihuinni naquiiñeʼ guidagulisaacabe gatigá para gúʼndacabe Ley stiʼ Dios ne gánnacabe xi chigúnibe. Dxi maʼ nuucabe lu Layú ni Bizabiruaa Dios, bitagulisaa Josué guiráʼ ca israelita para gábibe laacaʼ cadi guixélecaʼ de Jiobá. Peru tiempu que nuuruʼ stale guidxi ni qué runi ni na Jiobá gaxha de laacabe. Raqué guníʼcabe qué ziuu dxi gusaana de guni adorárcabe Jiobá (Jos. 23:1, 2; 24:1, 15, 21-24).

6, 7. Xiñee nabé risaca ca guendaridagulisaa roʼ huayapa ca testigu stiʼ Jiobá tiempu riʼ.

6 Tiempu riʼ laaca huayapa ca xpinni Jiobá guendaridagulisaa roʼ nabé risaca. Lúcani huayeeteʼ xii nga ca cosa ni huadxaa ndaaniʼ xquidxi Dios ne ximodo naquiiñeʼ guiénenu Stiidxabe (Prov. 4:18). Primé guendaridagulisaa roʼ biʼniʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia gudiʼdiʼ si primé guendaridinde, gúcani Cedar Point (Ohio, Estados Unidos) lu iza 1919. Guyé biaʼ gadxe mil binni raqué, ne raqué bieeteʼ naquiiñeʼ gucheeche ca xpinni Dios diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú. Lu iza 1922, dxi cayaca sti guendaridagulisaa de gaʼ gubidxa raqueca, Joseph F. Rutherford guluube gana guiráʼ cani nuu raqué para cadi gusaana de gucheechecaʼ diidxaʼ. Laabe guniʼbe: «Lagusihuinni dxandíʼ xpinni Señor laatu ne cadi gucheenetu laa. Laguni zacá dede ora guinitilú Babilonia guidxi roʼ. Lagucheeche diidxaʼ guiráʼ ladu. Napa xidé ganna guidubi guidxilayú Jiobá nga Dios ne Jesucristu nga Rey stiʼ guiráʼ rey ne Señor stiʼ guiráʼ señor. Ndiʼ nga dxi ni jma risaca. ¡Laguuyaʼ, Rey ca maʼ cayuni mandar! Laatu nga cani chigucheeche stiidxabe. Nga runi, laguiníʼ, laguiníʼ, laguiníʼ stiidxaʼ Rey ca ne reinu stiʼ». Guiráʼ cani nuu raqué ne ca xpinni Dios ni nuu lu guidubi Guidxilayú bizulú bicheechecaʼ diidxaʼ né stale gana.

7 Lu iza 1931, biʼniʼ ca Binni Ruundaʼ Biblia ti guendaridagulisaa Columbus (Ohio), ne biéchecaʼ stale purtiʼ raqué biree lacaʼ testigu stiʼ Jiobá. Lu iza 1935, ndaaniʼ guidxi Washington, bisiene Rutherfort tuu nga zeeda gaca grupu de «jma binni», ni na Apocalipsis zuhuaa «nezalú trono ne nezalú Dendxu huiini» (Apoc. 7:9-17). Lu iza 1942, dxi cayaca guiropa guendaridinde, bidii Nathan H. Knorr ti libana nabé sicarú ni láʼ «Paz... ¿será duradera?» (Guendariuudxi... ñee zandaa ni la?), raqué bisiénebe tuu nga «mani ngola xiñáʼ» ni ruzeeteʼ capítulo 17 stiʼ Apocalipsis ne guniʼbe caquiiñeruʼ guireeche diidxaʼ guilúxesi guendaridinde que.

8, 9. Xiñee bisiecheʼ chupa chonna guendaridagulisaa ca xpinni Dios.

8 Guendaridagulisaa roʼ ni biree lá «Naciones Alegres», ni guca guidxi Cleveland (Ohio) iza 1946, gudiʼdiʼ ti libana ni qué liica ñaandaʼ binni. Biree lani «Los problemas de la reconstrucción y expansión», ni bidii Natán Knorr. Guidúʼyanu xi bicaa tobi de cani bicaadiaga libana que: «Bizuhuaaʼ neza deche Knorr gueelaʼ que, laga caniʼbe ximodo caroobaʼ xhiiñaʼ Reinu ne fábrica ni nuu Betel stiʼ Brooklyn, chupa chonna biaje gudapanácabe ora binadiágacabe ni guniʼbe que. Dede ra zuhuaaʼ que biiyaʼ pabiáʼ cayecheʼ guiráʼ ca binni nuu raqué». Lu iza 1950, guca ti guendaridagulisaa stiʼ stale guidxi roʼ Nueva York, raqué guizáʼ biecheʼ binni ora gucuaa Traducción del Nuevo Mundo de las Escrituras Griegas Cristianas, primé Biblia ni biree lu diidxaʼ inglés ra gucuá lá Dios lugar ra naquiiñeʼ cheni lu Stiidxabe (Jer. 16:21).

9 Laaca nabé nayecheʼ guyuu ca Testigu ora bitagulisaa Jiobá laacaʼ ndaaniʼ ca guidxi ra guzanándacabe laacaʼ ne ra qué nudiicabe lugar nucheechecaʼ diidxaʼ. Tobi de ca guidxi que nga Alemania, raqué guníʼ Adolf Hitler zunduuxeʼ guiráʼ ca Testigu. Peru lu iza 1955 guca ti guendaridagulisaa guidxi Núremberg ne guyé 107,000 Testigu lugar ni biquiiñeʼ Hitler para gutagulisaa ca soldadu stiʼ. ¡Stale de cani guyé raqué biinacaʼ tantu cayéchecaʼ! Lu iza 1989 guca chonna guendaridagulisaa ndaaniʼ guidxi Polonia ni biree lá «Devoción Piadosa». Lade 166,518 binni guyé raqué nuu stale ni beeda de guidxi ni guca Unión Soviética ne Checoslovaquia, ne laaca beeda binni de xcaadxi guidxi ni nuu Europa del Este. Para stale de laacabe, deruʼ ngue nga primé biaje gúʼyacabe jma de quince o gande xpinni Dios ni dagulisaa ti lugar si. Lu iza 1993 guca ti guendaridagulisaa stiʼ stale guidxi roʼ Kiev (Ucrania) ni biree lá «Enseñanza Divina». Bixuiʼlú si pabiáʼ biecheʼ cani nuu raqué ora bíʼyacaʼ guyuunisa 7,402 binni, ¡qué huayuuruʼ dxi chúʼnisa stale binni para gaca xpinni Cristu ti dxi si! (Is. 60:22; Ageo 2:7.)

10. Xi guendaridagulisaa jma risaca para lii ni rietenaláʼdxiluʼ dede yanna, ne xiñee.

10 Zándaca nuu guendaridagulisaa de chonna gubidxa o ra guyé stale guidxi roʼ ni qué ziuu dxi guiaandaʼ lii. Guendaridagulisaa ni jma risaca para lii casi ti xpinni Cristu nga ni guyeluʼ primé o ra guyuunísaluʼ. ¡Laacani nga ca cosa ni nabé risaca ni cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ lii! (Sal. 42:4.)

CA SAA NI BISIECHEʼ BINNI

11. Xi saa gudixhe Jiobá guni ca israelita guiráʼ iza.

11 Gudxi Jiobá ca israelita checaʼ Jerusalén guiráʼ iza para gúnicaʼ chonna saa, laacani nga: saa ra riquiiñecabe Torta ni qué gapa Levadura, saa stiʼ ca Semana (despué biree lani Pentecostés) ne saa ra rucuícabe Ranchuhuiiniʼ. Ley que na sicaríʼ: «Chonna biaje lu ti iza napa xidé cheʼ guiráʼ hombre nezalú Señor Jiobá» (Éx. 23:14-17). Stale hombre biiyaʼ pabiáʼ risaca ca saa que, purtiʼ raqué raca adorar Dios, ngue runi riécabe guiráʼ biaje gaca cani ne rinécabe guidubi familia stícabe (1 Sam. 1:1-7; Luc. 2:41, 42).

12, 13. Xi guiráʼ biʼniʼ stale familia israelita para guyecaʼ saa guca guiráʼ iza.

12 Guníʼ ique xi guiráʼ naquiiñeʼ guni ti familia israelita para checaʼ saa que. Guininu xi biʼniʼ José ne María, laacabe naquiiñeʼ sácabe 100 kilómetru de Nazaret para chindácabe Jerusalén. Pabiáʼ tiempu ñúniluʼ para nindaluʼ raqué pa ñeluʼ a pie né ca baʼduhuiiniʼ stiluʼ yaʼ. Ora ridúʼndanu relatu ni cuzeeteʼ ora guyé Jesús Jerusalén dxi nahuiiniʼ, rudiʼnu cuenta juntu maʼ zeʼ ca familia né ca xhamígucaʼ. Nabé nayecheʼ biʼniʼ sentírcabe cheʼ guirácabe de viaje, gúnicabe guendaró para laacabe ne guyúbicabe paraa gásicabe ca lugar ra huaxiéʼ runibiáʼcabe. Ne qué rizaacacabe gastiʼ purtiʼ randa rudiicabe lugar saʼ ca baʼduhuiiniʼ stubi, casi bíʼnicabe né Jesús dxi napa 12 iza. ¡Qué liica ñaandaʼ laacabe guiráʼ ni bizaaca, jmaruʼ si para cani nahuiiniʼ! (Luc. 2:44-46.)

13 Stale de ca israelita que maʼ nabézacaʼ sti guidxi. Ngue runi, stale de cani guyé ca saa que reedacaʼ de gadxé gadxé guidxi. Lu Pentecostés ni guca iza 33 despué de ca dxi stiʼ Jesús, beeda judíu ne xcaadxi binni ni runi adorar Dios ndaaniʼ guidxi Jerusalén, ne laaca guyé binni ni nabeza jma zitu casi Italia, Libia, Creta, Asia Menor ne Mesopotamia (Hech. 2:5-11; 20:16).

14. Xi guleendú ca israelita ora guyecaʼ saa ni guca guiráʼ iza.

14 Ni jma risaca para ca israelita ni bizuubaʼ diidxaʼ nga guni adorarcaʼ Dios né guiráʼ mil binni ni nadxii Jiobá casi laacabe. Ximodo biʼniʼ sentírcabe raqué yaʼ. Guidúʼyanu ximodo na Jiobá naquiiñeʼ chuʼ guidxi que ora cheʼ saa ra rucuícabe Ranchuhuiiniʼ: «Napa xidé chuʼluʼ nayecheʼ ora cayaca saa stinneʼ, lii ne ca xiiñiluʼ ne ca esclavu ne esclava stiluʼ ne ca levita ne binni de sti ladu ne ca ni maʼ guti bixhoze ne ca viuda, ni nuu ndaaniʼ lídxiluʼ. Gadxe gubidxa nga gúniluʼ saa para Jiobá, Dios stiluʼ, lugar ra gábibe lii cheluʼ, purtiʼ Jiobá, Dios stiluʼ, zaguu ndaayaʼ guiráʼ ca dxiiñaʼ gúniluʼ lu layú ne guiráʼ ni gúniluʼ, ne napa xidé chuʼluʼ nayecheʼ guiráʼ ora» (Deut. 16:14, 15; biindaʼ Lucas 11:28).

GUSISÁCANU CA GUENDARIDAGULISAA ROʼ RÁPANU

15, 16. Xi stipa huayúniluʼ para cheluʼ ca guendaridagulisaa roʼ, ne xi guleenduluʼ.

15 Laanu, ca xpinni Jiobá, zanda guizíʼdinu stale cosa de ca guendaridagulisaa roʼ ni guca maʼ raca stale siglu. Dxandíʼ maʼ bidxaa chupa chonna cosa lúcani, peru nuuruʼ cani jma risaca. Dxiqué naquiiñeʼ guni binni stipa para ganda cheʼ ca guendaridagulisaa, ne zaqueca rácani yanna; peru ribeendunu stale cosa galán. Nabé risaca cani cásica dxiqué, purtiʼ runi adorarnu Jiobá lugar ca. Rusiidiʼ cani laanu ne rusiene cani laanu ni caquiiñeʼ gánnanu para cadi guixélenu de Dios. Racané cani laanu gúninu ni rizíʼdinu ti cadi gápanu guendanagana ne guicá íquenu gúninu ni gusiecheʼ laanu, cadi ni gusidxaga laanu (Sal. 122:1-4).

16 Nabé riecheʼ guiráʼ cani rié ca guendaridagulisaa riʼ. Guidúʼyanu xi guníʼcabe dxi guca ti guendaridagulisaa roʼ iza 1946: «Nabé galán bidúʼyadu modo zubadxí mil de Testigu raqué. Ne laaca biéchedu ora binadiágadu orquesta ni cuxhidxi caadxi diidxaʼ riuundaʼ para gusisaca Jiobá, dede cayaca diti lugar que». Ne laaca bizeetecabe: «Gucuá lá stale de cani guyé raqué para gúnicaʼ dxiiñaʼ purtiʼ rápacaʼ gana gacanecaʼ ca bíʼchicaʼ ne bizáʼnacaʼ». Ñee huayuni sentirluʼ guendanayecheʼ ca ora guyeluʼ ti guendaridagulisaa de chonna gubidxa o ni raca para stale guidxi roʼ la? (Sal. 110:3; Is. 42:10-12.)

17. Gunáʼ nga caadxi cosa ni maʼ bidxaa lu ca guendaridagulisaa ra zidiʼdiʼ iza.

17 Maʼ bidxaa modo raca ca guendaridagulisaa ca yanna. Stale xpinni Cristu rietenalaʼdxiʼ dxi raca cani de xhono gubidxa. Gúcani siadóʼ, huadxí ne huaxhinni. Dxiqué laaca naquiiñeʼ chigucheeche binni diidxaʼ ora cheʼ ti guendaridagulisaa. Caadxi de ca libana que bizulú cani a las nueve siadóʼ, ne guyuu biaje biluxe ca guendaridagulisaa que huaxhinni biaʼ las nueve. Guyuu stale tu biʼniʼ dxiiñaʼ para guni guendaréʼ, guendaró ne guendaroxhi para cani chigucaadiaga. Yanna maʼ qué rácacani xadxí casi dxiqué, ne cada tobi napa xidé chiné ni gó, zacá jma randa rucaadiágacabe ca libana ridiʼdiʼ raqué.

18, 19. Xii nga ni jma riuuláʼdxiluʼ de ca guendaridagulisaa riʼ, ne xiñee.

18 Nuu caadxi cosa ni ridiʼdiʼ lu ca guendaridagulisaa riʼ ni nabé riuuláʼdxinu gúʼyanu. Rizíʼdinu stale de Dios lu ca libana ni ridiʼdiʼ, peru laaca riree libru ne folletu cubi ni racané laanu guiénenu ca diidxaʼ riguixhená ne cani rusiidiʼ Biblia (Mat. 24:45). Ca libru riʼ racané cani laanu gannaxhiinu guiráʼ ni rusiidiʼ Biblia. Ca drama ni ridiʼdiʼ riguuni gana cani nahuiiniʼ ne cani huaniisi ne rucaani laacaʼ gúʼyacaʼ ximodo nuucaʼ ti cadi chuʼ tu gucaa laacaʼ gúnicaʼ cosa malu. Ne libana ni ridiʼdiʼ para ca binni ni chichuunisa, rucaani laanu guiníʼ íquenu xii nga ni jma risaca para laanu ne guiéchenu ora chúʼnisa xcaadxi binni para gusihuínnicaʼ maʼ bidiicaʼ laacaʼ Jiobá.

19 Maʼ xadxí riquiiñeʼ ca guendaridagulisaa riʼ para guni adorarnu Jiobá. Racanécani ca xpinni Jiobá para gusihuínnicaʼ qué zucheecaʼ ora gápacaʼ guendanagana. Riguucani gana laanu gúninu jma lu xhiiñaʼ Dios, guidxélanu xcaadxi xhamígunu, gusisácanu guiráʼ ca xpinni Cristu ne riquiiñeʼ Jiobá cani para uguu ndaayaʼ laanu ne gapa laanu. Guiranu naquiiñeʼ gúninu stipa para chuunu de ora guzulú ne dede ora guiluxe ca guendaridagulisaa riʼ ti cueendunu stale cosa galán (Prov. 10:22).

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Imagen ni zeeda lu yaza 30]

Guendaridagulisaa stiʼ stale guidxi roʼ ni guca Nueva York iza 1950

[Imagen ni zeeda lu yaza 32]

Mozambique

[Imagen ni zeeda lu yaza 32]

Corea del sur