Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Laguiníʼ ya pa dxandíʼ zúnitu ni

Laguiníʼ ya pa dxandíʼ zúnitu ni

Laguiníʼ ya pa dxandíʼ zúnitu ni

«Lainíʼ “ya” pa huandí zuni tu ni, o pa qué zuni tu ni la? lainíʼ “coʼ”.» (MAT. 5:37)

XI NICÁBILUʼ.

Xi guníʼ Jesús de costumbre gupa binni dxiqué ora runi jurar.

Xiñee galán ejemplu bisaana Jesús para laanu ora gudii stiidxanu zúninu ni guininu.

Pora nga risaca gúninu ni maʼ bidii stiidxanu.

1. Xi guníʼ Jesús de costumbre gupa binni dxiqué ora runi jurar, ne xiñee.

 CANI dxandíʼ xpinni Cristu cadi caquiiñepeʼ guni jurarcaʼ para gusihuínnicaʼ dxandíʼ ni caniʼcaʼ, purtiʼ ruzuubacabe stiidxaʼ Jesús, laa guníʼ: «Lainíʼ “ya” pa huandí zuni tu ni». Ni na Jesús nga naquiiñeʼ gúninu guiráʼ ni maʼ guninu. Laabe maca guniʼbe: «Cadi liica pe guni jurar tu». Zacá bisihuínnibe cadi jneza ni runi stale binni ora runi jurar pur intiica cosa, peru cadi liica cá ique gúnini. Ni naquiiñeʼ si gúninu nga guininu ya o coʼ ora gudii stiidxanu. Tuuxa ni uguuruʼ jma lu ni maʼ guníʼ, zándaca cusihuinni qué zuni ni bidii stiidxaʼ o cayuni ni na Binidxabaʼ (biindaʼ Mateo 5:33-37).

2. Xiñee nuu biaje cadi malu nga guni jurar binni.

2 Yanna ñee cusiidiʼ Jesús cadi jneza guni jurar binni la? Coʼ. Casi bidúʼyanu lu tema gudídinu que, Jiobá ne Abrahán biʼniʼ jurarcaʼ dxi guniʼcaʼ caadxi cosa nabé risaca. Dede lu Ley stiʼ Dios que na laaca naquiiñeʼ guni jurar binni para guni chaahuiʼ xiixa guendanagana (Éx. 22:10, 11; Núm. 5:21, 22). Nga runi, ti xpinni Cristu zándaca guni jurar qué zusiguii ora guzuhuaa nezalú ti tribunal. O, zándaca ziuu biaje guni jurarbe para gusihuínnibe dxandíʼ rápabe gana guni chaahuibe xiixa ni cayaca. Ora gunabaʼ xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ que Jesús guiníʼ pa dxandíʼ Xiiñiʼ Dios laa la? guniʼbe dxandíʼ ni nezalú Sanedrín que (Mat. 26:63, 64). Cadi ndaʼ caquiiñeʼ guni jurarbe pur xiixa o pur tuuxa. Neca zaqué, biquiiñebe ca diidxaʼ riʼ chupa chonna biaje para bisihuínnibe dxandíʼ ni caniʼbe: «Gabe caʼ laatu» (Juan 1:51;13:16, 20, 21, 38). Guidúʼyanu xiruʼ zanda guizíʼdinu de ejemplu stiʼ Jesús, Pablu ne xcaadxi binni ni biʼniʼ ni guníʼ.

GUDIXHE JESÚS TI EJEMPLU SICARÚ PARA LAANU

3. Xi guníʼ Jesús lu ti oración, ne xi bicabi Jiobá.

3 «Dios stinneʼ, rarí nuaa para gune ni na luʼ.» (Heb. 10:7.) Né ca diidxaʼ riʼ bisihuinni Jesús zuni guiráʼ ni maca gudixhe Dios guni binni ni gueeda de gunaa que, dede zudii lugar guniná Binidxabaʼ «xatini ñeebe» (Gén. 3:15). Qué huayuu nin sti binni guidxilayú ni guni xiixa nabé risaca casi biʼniʼ Jesús. Jiobá biʼniʼ cré zuni Xiiñiʼ guiráʼ ni maca nexheʼ guni, ngue runi qué nucaabe laa ñuni jurar (Luc. 3:21, 22).

4. Ximodo nánnanu biʼniʼ Jesús guiráʼ ni guníʼ.

4 Jesús bisihuinni runi guiráʼ ni riníʼ. Qué nudiibe lugar ñuu xiixa ni nucueeza laabe de ñúnibe xhiiñaʼ Bixhózebe: gucheechebe stiidxaʼ Reinu ne gusiidibe ca binni ni guchiña Dios ra nuube (Juan 6:44). Ñee biʼniʼ Jesús guiráʼ ni guníʼ la? Biblia ricabi sicaríʼ: «Laape be beda guni be irá ni ma bidii stiidxa Dios gacaʼ» (2 Cor. 1:20). Racá ridúʼyanu bisaana Jesús ti ejemplu sicarú purtiʼ bíʼnibe guiráʼ ni gúdxibe Bixhózebe. Yanna guidúʼyanu ejemplu stiʼ sti binni ni biʼniʼ stipa pur yenanda ejemplu stiʼ Jesús.

PABLU, TI HOMBRE NI BIʼNIʼ NI GUNÍʼ

5. Xi ejemplu bisaana apóstol Pablu.

5 «Xi gune, Señor.» (Hech. 22:10.) Zacá bicabi Pablu, dxiqué binibiáʼcabe laabe casi Saulo, ora guniʼné Jesús laabe lu ti visión para maʼ cadi sanándabe ca discípulo stiʼ. Guca arrepentir Saulo de cani biʼniʼ, guyuunisa ne gucuaabe dxiiñaʼ de gucheechebe stiidxaʼ Jesús guiráʼ guidxi. Biiyarube Jesús casi «Señor» stibe ne bizuubabe stiidxaʼ dede dxi gútibe (Hech. 22:6-16; 2 Cor. 4:5; 2 Tim. 4:8). Qué ñácabe casi ca binni ni guníʼ Cristu de laacaʼ sicaríʼ: «Xiñee rabi tu naa, “Señor, Señor”, peru qué runi tu ni rabeʼ» (Luc. 6:46). Racá ridúʼyanu ti cosa: guiráʼ cani gudii stiidxaʼ zápacaʼ Jesús casi Señor sticaʼ la? naquiiñeʼ gúnicaʼ ni maʼ guniʼcaʼ, cásica biʼniʼ apóstol Pablu.

6, 7. 1) Xiñee bichaa Pablu dxi yeganna ca binni de Corinto. 2) Xiñee qué gapa ca binni que razón para guniʼcaʼ qué runi Pablu ni riníʼ. 3) Ximodo naquiiñeʼ guidúʼyanu ca binni ni biaana para gusiidiʼ laanu.

6 Bicheeche Pablu stiidxaʼ Reinu né stale gana guidubi Asia Menor ne xcaadxi guidxi nuu Europa. Bizulube stale neza binni ridagulisaa raqué ne yegánnabe laacaʼ sti biaje. Nuu biaje gupa xidé biʼniʼ jurarbe dxandíʼ guiráʼ ni bicaabe (Gál. 1:20). Ora guníʼ caadxi binni de Corinto qué zanda gaca cré ni rusiidibe la? bicábibe né ca diidxaʼ riʼ: «Cásica qué rusiguii Dios la? zacaca qué huayabi du laatu zuni du xiixa ni nanna du qué zuni du» (2 Cor. 1:18). Dxi que biree Pablu de Éfeso ne zidíʼdibe Macedonia para chindabe Corinto. Primé que guníʼ íquebe nibiguétabe Corinto ante ñebe Macedonia (2 Cor. 1:15, 16). Peru cásica rizaaca né ca binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa, gupa xidé bichaabe dxi chigánnabe laacaʼ, cadi purtiʼ si rápabe gana, sínuque purtiʼ guyuu sti razón jma naroʼbaʼ ni bicueeza laabe. Bíʼnibe ni purtiʼ rápabe gana gacanebe ca binni de Corinto. Guidúʼyanu xiñee.

7 Dxi nuuruʼ Pablu Éfeso gunna napa ca binni ridagulisaa de Corinto ti guendanagana, purtiʼ cudiicabe lugar chuʼ tu gutinde ca xpinni Cristu ne nuu ti hombre ni napa jnadxii raqué (1 Cor. 1:11; 5:1). Para gaca chaahuiʼ guendanagana que bicaabe primé carta stibe ra nuucaʼ. De raqué, lugar de nicaabe barcu Éfeso para ñebe Corinto, bidiibe tiempu para gúʼyabe pa zúnicaʼ ni na ca conseju que, ti jma uguube gana laacaʼ ora chindabe raqué. Para ganna ca binni que pur razón que nga qué nigánnabe laacaʼ la? bicaabe ca diidxaʼ riʼ lu guiropa carta stibe: «Nanna Dios xi pur qué huayaa ra nuu tu. Caʼru chaa purti qué racaladxe gune naʼya laatu. Gate pa cadi dxandí ni» (2 Cor. 1:23). Qué chuʼ dxi gácanu casi ca binni ni guníʼ mal de Pablu, sínuque gusihuínninu runi respetarnu ca binni ni biaana para gusiidiʼ laanu. Galán chinándanu ejemplu stiʼ Pablu, cásica yenándabe ejemplu stiʼ Cristu (1 Cor. 11:1; Heb. 13:7).

XCAADXI EJEMPLU GALÁN NÁPANU

8. Xi ejemplu bisaana Rebeca.

8 «Ziaaʼ.» (Gén. 24:58.) Né ca diidxaʼ ca gudxi Rebeca jñaa ne bizaʼnaʼ rapa gana chiné hombre que dxi queca neca qué runibiaʼbe laa ne gúnicabe ti viaje de 800 kilómetru para guichaganabe Isaac, xiiñiʼ Abrahán (Gén. 24:50-58). Biʼniʼ Rebeca ni guníʼ, bichaganabe Isaac, bizuubabe stiidxaʼ ne bidxíbibe Dios. Biaʼ dxi bibánibe gulézabe ndaaniʼ yoo de lari casi ni canazá xquidxi binni lu Layú ni Bizabiruaa Dios gudii laacabe. Pur bizuubabe diidxaʼ, bidii Dios laabe ti ndaayaʼ nabe naroʼbaʼ, purtiʼ lade ca xiiñibe gule binni ni za de gunaa que, Jesucristu (Heb. 11:9, 13).

9. Ximodo biʼniʼ Rut ni guníʼ.

9 «Coʼ, sínuque zabiguetanedu lii xquídxiluʼ.» (Rut 1:10.) Chupa viuda de Moab, Rut ne Orpá gúdxicabe ca diidxaʼ riʼ suégracabe Noemí, laaca viuda laa dxi biree de Moab ne zeʼ Belén. Cumu qué nusaana Noemí de ñabi laacabe guiaanacabe Moab la? bicaani Orpá guibiguetaʼ xquidxi. Peru Rut qué nibiguetaʼ, purtiʼ maca guníʼ qué zuni ni. Biblia na: «Cadi guinabuʼ naa gusaanaʼ lii, ne guixeleʼ de lii; purtiʼ naa ziaaʼ ratiica cheluʼ, ne ratiica tiidiluʼ gueelaʼ zadideniáʼ lii. Xquídxiluʼ zaca xquidxeʼ ne Dios stiluʼ zaca Dios stinneʼ. Ra gátiluʼ zateʼ, ne racá zagaacheʼ. Jiobá gusabanáʼ naa pa pur sti cosa guixeleʼ de lii ne cadi pur guendaguti» (Rut 1:16, 17). Bisaanabe familia stibe ne religión ni cadi dxandíʼ nuu Moab, peru qué nixélebe de Noemí. Cumu qué nusaana de ñuni adorarbe Jiobá la? bizeeteʼ Mateo laabe lade gaayuʼ gunaa ni beeda gale Cristu lade ca xiiñiʼ (Mat. 1:1, 3, 5, 6, 16).

10. Xiñee galán ejemplu bisaana Isaías para laanu.

10 «¡Raríʼ nuaaʼ! Biseendaʼ naa.» (Is. 6:8.) Ante guiníʼ Isaías ca diidxaʼ riʼ, gucuaabe ti visión ra biiyabe Jiobá zuba lu trono stiʼ, ne trono que nuuni ique yuʼduʼ stiʼ Israel. Raqué binadiaga Isaías gunabadiidxaʼ Jiobá: «Tu guseendaʼ, ne tu cheʼ pur laanu yaʼ». Ne ni guníʼ Jiobá riʼ, rihuinni cuyúbibe tuuxa ni chigucheeche stiidxabe ra nuu xquídxibe ni maʼ bixeleʼ de laabe. Guníʼ Isaías zié ne biʼniʼ ni bidii stiidxaʼ. Bíʼnibe dxiiñaʼ casi ti ni riguixhená pur jma de cuarenta y seis iza, guniʼbe zusabanáʼ Dios cani qué ruzuubaʼ diidxaʼ, peru laaca guniʼbe zadxiña dxi zabiguetaʼ caadxi de ca binni que para guni adorarcaʼ Dios sti biaje.

11. 1) Xiñee nabé risaca gúninu ni maʼ bidii stiidxanu. 2) Tuu nga ca binni ni cadi naquiiñeʼ chinándanu ejemplu sticaʼ.

11 Xiñee guníʼ Jiobá guicá ca ejemplu riʼ lu Stiidxaʼ yaʼ. Ne pabiáʼ risaca gúninu ni maʼ bidii stiidxanu yaʼ. Nayaguieʼ ni cusiene Biblia: cani «qué runi cumplir [...] naquiiñe gati» (Rom. 1:31, 32). Faraón de Egipto, Sedequías rey stiʼ Judá, Ananías ne Safira, cadi galán diʼ ejemplu bisaanacabe purtiʼ qué ñúnicabe ni guníʼcabe. Guiráʼ cosa malu ni bizaacacabe riguixhená cani laanu tiempu riʼ (Éx. 9:27, 28, 34, 35; Ezeq. 17:13-15, 19, 20; Hech. 5:1-10).

12. Xi zacané laanu para gúninu ni maʼ bidii stiidxanu.

12 Lu ca últimu dxi riʼ, nabé maʼ bidale binni ni nabani «modo na ique», qué gánnacaʼ pa nuu Dios, ne qué rusihuínnicaʼ guendanandxóʼ stiʼ Dios (2 Tim. 3:1-5). Nga runi galán gúninu stipa pa ganda cadi liica guidxaaganu ca binni ca, sínuque guidagulisaanu gatigá né cani runi guiráʼ ni maʼ bidii stiidxaʼ (Heb. 10:24, 25).

TI COSA NABÉ RISACA NI GUNINU

13. Gunáʼ nga ti cosa nabé risaca ni riníʼ ti discípulo stiʼ Jesucristu.

13 Ti cosa ni jma risaca guni binni nga guiníʼ iquiiñeʼ xquendanabani para guni ni na Dios. Cani racalaʼdxiʼ gaca discípulo stiʼ Jesús rinabadiidxacabe laacaʼ chonna biaje pa dxandíʼ rápacaʼ gana gúnicaʼ ni (Mat. 16:24). Ora guiniʼné chupa binnigola tuuxa ni maʼ rapa gana gucheeche diidxaʼ peru caʼruʼ chúʼnisa rinabadiidxacabe laa: «Ñee dxandíʼ racaláʼdxiluʼ gácaluʼ testigu stiʼ Jiobá la?». Ora jma maʼ ziniisibe lu stiidxaʼ Dios ne guinábabe chúʼnisabe, ridagulisaa ca binnigola né laabe ne rinabadiidxacaʼ laabe: «Ñee maʼ bíʼniluʼ ti oración ra gúdxiluʼ Jiobá chigudiiluʼ xquendanabániluʼ laa la?». Ne dxi maʼ chichuunísabe, rinabadiidxacabe laabe sti biaje: «Pur rini bixhii Jesucristu, maʼ guca arrepentirluʼ de ca donda stiluʼ ne maʼ bidiiluʼ lii Jiobá para guʼnuʼ ni na la?» Zacá, cada binni zusihuinni dxandíʼ zuni ni na Dios biaʼ dxi guibani ne riniʼbe ni nezalú stale binni.

14. Xi naquiiñeʼ guinabadiidxanu laca laanu.

14 Pa maʼ stale iza nápaluʼ de guyuunísaluʼ o pa huaxiéʼ la? naquiiñeʼ guinabadiidxaluʼ laca lii gatigá cani zeeda raríʼ: «Ñee cayúneruaʼ ni jma risaca bidieeʼ stiidxaʼ guneʼ, casi biʼniʼ Jesús la? Ñee dede yanna ruzuubaʼ stiidxaʼ Jesús ra gucheecheʼ diidxaʼ ne gacaniáʼ binni gaca discípulo la?» (biindaʼ 2 Corintios 13:5).

15. Pora nga risaca gúninu ni maʼ bidii stiidxanu.

15 Para gúninu ni bidii stiidxanu Dios laaca naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxabe lu xcaadxi cosa risaca. Guidúʼyanu caadxi ejemplu. Ñee maʼ bichaganaluʼ la? Pa zacá ni, naquiiñeʼ gúniluʼ ni bidii stiidxaluʼ de gannaxhiiluʼ ne gápaluʼ xheelaluʼ. Ñee maʼ biʼniʼ firmarluʼ ti contratu para xiixa dxiiñaʼ, o para gúniluʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá la? Pa bíʼniluʼ ni, biʼniʼ ni maʼ bidii stiidxaluʼ. Ñee maʼ biaananeluʼ ti binni ni qué gápapeʼ bueltu chitoloʼ ralidxi la? Bíʼnini, neca guiree sti binni guni invitar lii sti lugar jma galán. Ñee biaananeluʼ tuuxa chigannuʼ laa sti biaje para gusiidiluʼ laa jma de Dios la? Biʼniʼ stipa pur chigannuʼ laabe ne guʼnuʼ ni bidii stiidxaluʼ, zacá zaguu Jiobá ndaayaʼ lii (biindaʼ Lucas 16:10).

XIMODO RACANÉ XAÍQUE STIʼ CA SACERDOTE NE REY LAANU

16. Xi naquiiñeʼ gúninu pa qué ñúninu xiixa ni bidii stiidxanu.

16 Biblia na gulenenu donda, nga runi «irá nu ruchéʼ nu» stale biaje, jmaruʼ si ora rininu xiixa ni cadi jneza (Sant. 3:2). Xi naquiiñeʼ gúninu pa gudiʼnu cuenta cadi cayúninu ni bidii stiidxanu yaʼ. Lu Ley bidii Dios guidxi Israel nuu tobi ra na zanda guiácabe tuuxa ni gundaa ruaa xiixa sin guiníʼ ique (Lev. 5:4-7, 11). Laaca zacá riácabe ca xpinni Cristu ni guchee ora guiníʼ xiixa ni cadi jneza. Pa gábinu Jiobá ra bicheʼnu, zutiidiláʼdxibe donda stinu pur Jesucristu, xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ (1 Juan 2:1, 2). Peru naquiiñeʼ guihuinni dxandíʼ maʼ guca arrepentirnu para chuulaʼdxiʼ Dios modo runi adorarnu laa. Para nga naquiiñeʼ gusaana de gucheʼnu ne gúninu stipa pur guni chaahuinu xiixa guendanagana ni guca pur xiixa ni guninu (Prov. 6:2, 3). Nga runi, jma galán guiníʼ íquenu chupa biaje ante guininu zúninu xiixa pa qué zanda gúninu ni. Biblia na: «Cadi casi zeluʼ gundaa ruaaluʼ xiixa; ne cadi nagueendaca gucaa ladxidoʼloʼ lii guiniʼluʼ xiixa diidxaʼ nezalú Dios ni dxandíʼ. Purtiʼ guibáʼ nga nuu Dios ni dxandíʼ, peru lii nuuluʼ ndaaniʼ guidxilayú. Nga runi cadi gutáleluʼ diidxaʼ» (Eclesiastés 5:2).

17, 18. Xi ndaayaʼ naroʼbaʼ nuu para cani runi ni riníʼ.

17 Ca xpinni Jiobá ni runi stipa pur guni ni maʼ guníʼ la? zacaacaʼ ti ndaayaʼ naroʼbaʼ. Nuu 144,000 xpinni Cristu ni bibí, laacaʼ zabánicaʼ guibáʼ ne qué ziuu dxi gáticaʼ, «zuni mandar né cabe [Cristu] ti mil iza» (Apoc. 20:6). Peru laaca ziuu millón de binni ni zabani ndaaniʼ ti paraísu lu Guidxilayú riʼ. Ora maʼ guni mandar Cristu casi Rey, zacané laacabe para guiree donda gulenécabe ne chúʼcabe nazaaca (Apoc. 21:3-5).

18 Pa guzúʼbanu diidxaʼ ora tiidinu lu últimu guendanagana ni gueeda ora guiluxe ti mil iza de cayuni mandar Jesús, guiráʼ ni gabi tuuxa laanu zanda guni crenu cani (Apoc. 20:7-10). Guiráʼ ni guininu zúninu la? zúninu cani, ne ora guininu qué zúninu xiixa la? qué zúninu cani. Tiempu ca, guiráʼ ca binni ni guibani zinándacaʼ ejemplu sicarú stiʼ Jiobá, Bixhózenu ni nuu guibáʼ, «Dios ni dxandíʼ» (Sal. 31:5).

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Imagen ni zeeda lu yaza 28]

Dede dxi guyuunisa Jesús hasta ora guti, bíʼnibe guiráʼ ni bidii stiidxabe Bixhózebe

[Imagen ni zeeda lu yaza 30]

Ñee cayuʼnuʼ ni jma risaca bidii stiidxaluʼ la?