Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Cani «canazá xquidxi binni» tobi si modo runi adorarcaʼ Dios

Cani «canazá xquidxi binni» tobi si modo runi adorarcaʼ Dios

Cani «canazá xquidxi binni» tobi si modo runi adorarcaʼ Dios

«Zuni ca dxuʼ dxiiñaʼ lu layú ne ra nuu lubáʼ uva stitu. Peru laatu la? zácatu ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ stiʼ Jiobá.» (IS. 61:5, 6)

XI NICÁBILUʼ.

Xi riníʼ ique caadxi binni de tuuxa ni zeeda de sti guidxi, peru xi rusiidiʼ Biblia de laani.

Xi invitación cudiʼnu binni de guiráʼ guidxi.

Xiñee zanda guininu gastiʼ nin ti dxuʼ ládenu.

1. Xi riníʼ ique caadxi binni de tuuxa ni zeeda de sti guidxi, ne xiñee cadi jneza ni.

 CASI bidúʼyanu lu tema ni gudídinu que, nuu binni huaxiéʼ riuulaʼdxiʼ guidxaaga binni de sti guidxi, o dede rúnicaʼ menu laacabe. Peru tuuxa ni riníʼ ique risaca jma que binni de sti guidxi la? rusihuinni qué runi respetar laacabe ne cadi jneza modo riníʼ ique. Sicaríʼ na ti libru: «Neca gadxé gadxé raza guiráʼ binni nuu lu Guidxilayú, Biblia na bíʼchicabe ne bizáʼnacabe» (The Races of Mankind). Zeeda gácani casi tuuxa ne biʼchiʼ, neca gadxé gadxé modo laacabe peru bíʼchicabe.

2, 3. Ximodo ruuyaʼ Jiobá ca binni de sti guidxi.

2 Ndaaniʼ guiráʼ guidxi nga nuu dxuʼ. Laaca guyuu stale de laacabe ndaaniʼ guidxi Israel ne guyuulaʼdxiʼ Jiobá modo biʼniʼ adorárcabe laa purtiʼ yenándacabe Ley stiʼ. Lu Ley que laaca zeeda xi derechu napa ca binni que peru laaca gunábani ca israelita guni respetarcaʼ laacabe ne gácacaʼ nachaʼhuiʼ né laacabe neca nápacaʼ jma derechu que laacabe. Ngaca nga ni rúninu yanna casi xpinni Cristu, ridxaaganu guiráʼ clase binni ne qué rúninu menu laacaʼ. Rúninu ni purtiʼ riénenu ni bicaa apóstol Pedru: «Biaʼca risaca irá binni nezalú Dios. Tutiica idxibi laabe ne guni jneza, runi xiiñi be laa, gasti naca xi raza laa» (Hech. 10:34, 35).

3 Ora ridúʼyanu xi guiráʼ ndaayaʼ gucuaa ca dxuʼ ni guyuu lade ca israelita, rudiʼnu cuenta ximodo ruuyaʼ Jiobá binni de sti guidxi. Gudiʼdiʼ si iza bicaa apóstol Pablu: «Lácaxa para ca judíu si nuu Dios. Ñee cadi ne para cani cadi judíu la? Né pue. Laca nuu be para ca xcaadxi guidxi» (Rom. 3:29; Joel 2:32).

4. Xiñee rininu gastiʼ nin ti dxuʼ lu «Israel stiʼ Dios».

4 Dxi biʼniʼ Jiobá ti pactu cubi, bicaanabe guidxi Israel guyuu dxiqué ne gulibe sti guidxi guiaana lugar sticaʼ, ca xpinni Cristu ni bibí, ni beeda gunibiáʼcabe laa casi «Israel stiʼ Dios» (Gál. 6:16, TNM). Ndaaniʼ guidxi cubi riʼ na Pablu «ma gasti naca pa judíu binni o pa cadi judíu, nin pa uca circuncidar o pa coʼ. Gasti naca pa de adxé guidxi, ne pa qué ganna gastíʼ, nin pa esclavu o pa coʼ. Sínuque ni risaca nga gaca ca xpinni Cristu ne gapa ca laa ndaani ladxidóʼ caʼ» (Col. 3:11). Nga runi, zanda guininu gastiʼ nin ti dxuʼ lade ca xpinni Cristu ni bibí.

5, 6. 1) Xi zándaca guinabadiidxaʼ binni pur ni na Isaías 61:5, 6. 2) Tuu nga cani «ruzaaquiʼ guʼxhuʼ stiʼ Jiobá» ne ca «dxuʼ» ni ruzeeteʼ Isaías. 3) Xi dxiiñaʼ runi guiropaʼ grupu riʼ.

5 Yanna, guidúʼyanu ximodo cayaca ni na diidxaʼ riguixhená ni zeeda lu capítulo 61 stiʼ Isaías luguiáʼ ca xpinni Cristu ni bibí. Xiñee riníʼ ca versículo 5 ne 6 ziuu «dxuʼ» lade cani «ruzaaquiʼ guʼxhuʼ stiʼ Jiobá» para gúnicaʼ dxiiñaʼ yaʼ.

6 Cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ riʼ nga ca xpinni Cristu ni bibí, «cani ibani prime». Laacabe «zaca cabe sacerdote para guni cabe xhiiña Dios ne xhiiña Cristu, ne zuni mandar né cabe laa ti mil iza» (Apoc. 20:6). Peru laaca nuu stale xpinni Cristu ni ruzuubaʼ diidxaʼ ni qué zié guibáʼ, sínuque cabézacaʼ guibánicaʼ ndaaniʼ Guidxilayú sin gáticaʼ. Racanécabe de guidubi ladxidóʼcabe cani «ruzaaquiʼ guʼxhuʼ stiʼ Jiobá», rúnicabe dxiiñaʼ para laacaʼ casi cani runi «dxiiñaʼ lu layú» ne casi ni runi dxiiñaʼ «ra nuu lubáʼ uva». Racanécabe cani bibí para gusisácacabe lá Dios ora gucheechecabe diidxaʼ ne gusiidicabe binni gaca discípulo. Nga runi, cásica cani bibí ne «xcaadxi dendxu» ruyúbicaʼ binni ni nayá ladxidóʼ ni qué racalaʼdxi gusaana de guni adorar Jiobá (Juan 10:16).

«ZIDIʼDI SI CABE NDAANI» GUIDXILAYÚ CASI ABRAHÁN

7. Ximodo zeeda gácanu casi Abrahán ne xcaadxi xpinni Dios ni bibani dxiqué.

7 Casi bidúʼyanu lu tema gudídinu que, cani dxandíʼ xpinni Cristu zeeda gácanu casi dxuʼ o casi tuuxa ni zidiʼdiʼ si ndaaniʼ guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ. Pur cani guninu ca, zeeda gácanu casi ca xpinni Dios ni bizuubaʼ diidxaʼ dxiqué, casi Abrahán, purtiʼ laacabe «uníʼ cabe cadi ndaani guidxilayú ri nga xquidxi cabe sínuque zidiʼdi si cabe ndaani ni» (Heb. 11:13). Pa cabézanu chuunu guibáʼ o guibáninu lu Guidxilayú riʼ la? zanda gaca xhamígunu Jiobá cásica guca xhamigu Abrahán laabe. Santiagu bisiene: «Bini cre Abraham Dios, ne nga runi uníʼ Dios ma qué uzaabi be gastiʼ. Ne gudxi cabe laabe xhamigu Dios» (Sant. 2:23).

8. Xi maca guníʼ Dios guni, ne xi guníʼ ique Abrahán ora gudxi Dios ni laa.

8 Dios maca guníʼ zacaa guiráʼ binni nuu lu Guidxilayú ndaayaʼ pur Abrahán ne pur ca xiiñiʼ. Racá ridúʼyanu cadi ti guidxi si nga zacaa ndaayaʼ riʼ (biindaʼ Hechos 3:25). Neca cayaadxaruʼ stale para gaca ni guníʼ Dios que, biʼniʼ cré Abrahán dxandíʼ zácani. Biaʼ ti gayuaa iza bibaninebe binnilídxibe gadxé gadxé lugar, peru qué ñuu dxi nusaana de ñaca xhamígube Jiobá.

9, 10. 1) Xi rusiidiʼ ejemplu stiʼ Abrahán laanu. 2) Xi invitación zanda gudiʼnu binni.

9 Neca qué ganna Abrahán panda iza napa xidé cueza, qué ñuu dxi nusaana de ñánnaxhiibe Dios ne ñuni adorarbe laa. Qué ñuu dxi ñaandaʼ laabe ni guníʼ Dios, ngue runi qué nuyúbibe ti guidxi ra nicá íquebe ñaanabe (Heb. 11:14, 15). Xi rusiidiʼ ejemplu stibe laanu. Cadi galán diʼ guicá íquenu gápanu stale cosa risaca, gácanu tuuxa ni risaca nezalú binni o guicá íquenu chuunu scuela roʼ. Xi para ndiʼ guicá íquenu guibáninu casi nabani binni ndaaniʼ ti guidxilayú ni maʼ nexhe padxí guinitilú yaʼ. Xiñee ndiʼ gannaxhiinu guidxilayú riʼ pa nánnanu zidiʼdiʼ si ni yaʼ. Cásica Abrahán, laaca cabézanu xiixa jma sicarú ne maʼ gudixhe íquenu cuézanu dede ora gácani sin guireʼnu gana (biindaʼ Romanos 8:25).

10 Dede yanna cayuni invitar Jiobá binni de guiráʼ guidxi para guicaacaʼ ndaayaʼ ni chigudiibe binni pur ca xiiñiʼ Abrahán. «Cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ stiʼ Jiobá», laacabe nga ca xpinni Cristu ni bibí, ne ca «dxuʼ» o xcaadxi dendxuʼ, cayuni invitarcaʼ binni lu guidubi Guidxilayú, lu jma de xhoopaʼ gayuaa diidxaʼ.

GANNAXHIINU BINNI DE GUIRÁʼ GUIDXI

11. Xi guníʼ Salomón zanda guni ca binni de sti guidxi.

11 Lu iza 1026 ante de ca dxi stiʼ Jesús, dxi biluxe yuʼduʼ que biʼniʼ Salomón ti oración nabé sicarú ni biree dede ndaaniʼ ladxidóʼ. Gunabaʼ Salomón gucaadiaga Jiobá ca oración stiʼ binni de guiráʼ guidxi ni guni orar raqué. Zaqué nga zanda guicaacabe ca ndaayaʼ ni gudxi Jiobá Abrahán. Sicaríʼ biʼniʼ orar Salomón: «Ne dxuʼ ni cadi naca de xquídxiluʼ Israel ne gueeda de sti guidxi zitu, purtiʼ huayunadiaga de laluʼ (purtiʼ dxandipeʼ zunadiágacabe de laluʼ ne pabiáʼ nadipaʼ naluʼ ne modo rusigaa naluʼ para gúniluʼ xiixa), ne gueeda guni orarbe ndaaniʼ yoo riʼ, bicaadiaga laacabe dede guibáʼ ra nuuluʼ ne bidii laacabe guiráʼ ni guinábacabe lii ti ganna guiráʼ guidxi laluʼ ne guidxíbicabe lii casi runi xquídxiluʼ Israel ni. Zacá zánnacabe rucaʼdu ridxi laluʼ dede ndaaniʼ yuʼduʼ ni maʼ bicuéʼ riʼ» (1 Rey. 8:41-43).

12. Xiñee zándaca guiníʼ ique caadxi binni qué rizaalaʼdxiʼ ca testigu stiʼ Jiobá ni raca ndaaniʼ xquídxicaʼ.

12 Ti dxuʼ nga ti binni ni nabeza xquidxi binni. Nga runi, zanda guininu zeeda gaca guiráʼ ca testigu stiʼ Jiobá casi ti dxuʼ ni nabeza xquidxi binni. Ne maʼ guníʼcabe qué zaxélecabe de gobiernu stiʼ Dios ni nuu guibáʼ, ra cayuni mandar Jesucristu casi Rey. Pur nga qué riuucabe lu política, neca riníʼ binni qué rizaaláʼdxicabe ni cayaca ndaaniʼ xquídxicabe.

13. 1) Xi naquiiñeʼ gúninu para cadi guiníʼ íquenu sti cosa de ca binni de sti guidxi. 2) Ximodo nga gudixhe ique Jiobá nibani guiráʼ binni.

13 Rihuínnica tuu nga binni de sti guidxi, pur diidxaʼ riníʼ, pur ca costumbre stiʼ, pur modo laa o pur modo racu lari. Peru ni runi binni nga ni jma risaca que de xi guidxi laa. Nga runi, pa guʼyaʼ tuuxa ximodo racu ti binni lari o xi diidxaʼ riníʼ la? zucaani laa guiníʼ ique sti cosa de laabe. Peru ora gunibiáʼ chaahuibe ca binni riʼ, zudiibe cuenta cadi jneza ni guníʼ íquebe purtiʼ tobi si laanu. Ne cadi guiaandaʼ ndiʼ laanu, pa ñaca ti gobiernu si ñapa guiráʼ binni guidubi Guidxilayú la? guirutiʼ qué ñaca dxuʼ. Ne ngapeʼ nga ni gudixhe ique Jiobá dede primé: nibani guiráʼ binni casi ti familia si ne ñápacaʼ ti gobiernu si ni ñuni mandar laacaʼ. Ñee zanda gaca nga ca dxi riʼ la?

14, 15. Xi maʼ biziidiʼ ca testigu stiʼ Jiobá.

14 Nabáninu ndaaniʼ ti guidxilayú ra nabé ruyubi binni puru si para laa ne riníʼ ique risaca xquidxi jma que stobi. Peru riéchenu ora gánnanu nuu binni ni nadxii binni de guiráʼ guidxi. Nagana nga para ganda guni guiráʼ binni zacá. Ted Turner, hombre ni gudixhestí caadxi canal de televisión ni láʼ CNN, bíʼnibe dxiiñaʼ né stale binni ni risaca de guiráʼ guidxi, guniʼbe sicaríʼ: «Nabé bidxagayaaʼ ora binebiaʼyaʼ guiráʼ ca binni riʼ. Ngue runi maʼ qué ñuuyaʼ laacabe casi dxuʼ, sínuque biiyaʼ laacabe casi binni xquidxeʼ ni nabeza lu Guidxilayú riʼ. Dede maʼ qué ñuuladxeʼ diidxaʼ dxuʼ purtiʼ para naa rindeteʼ ni binni ne maʼ qué liica niquiiñeʼ diidxaʼ que lu CNN, cásica ora maʼ cadíʼdicabe lu televisión zaqueca ora cadi cadíʼdicabe. Lugar de laani rinidu binni de sti guidxi».

15 Ca testigu stiʼ Jiobá si nga religión ni ruuyaʼ guiráʼ binni casi ruuyaʼ Dios laacabe ne qué riníʼ íquecaʼ sti cosa de ca binni ni zeeda de sti guidxi. Qué raca nanaláʼdxicabe ca binni riʼ ne qué riníʼ íquecabe qué zanda guidxaagacabe laacaʼ, sínuque maʼ biziidicabe gannaxhiicabe ne gusisácacabe ca guenda sicarú nápacaʼ. Ñee huaníʼ íqueluʼ pabiáʼ risaca ni bizéʼtenu riʼ ne xi huabeenduluʼ ora ridxaagaluʼ laacabe la?

ORA MAʼ GACA GUIRÁʼ BINNI DE TI GUIDXI SI

16, 17. Ximodo zabani binni ora maʼ gaca ni na Apocalipsis 16:16 ne Daniel 2:44.

16 Maʼ cadi candaa, guiráʼ guidxi nuu yanna zucaalucaʼ Jesucristu ne ca xpinni ni nuu guibáʼ lu ti guerra ni «rabi cabe Armagedón, diidxa hebreu» (Apoc. 16:14, 16; 19:11-16). Raca jma de chupa mil gaayuʼ gayuaa iza guníʼ Daniel zanitilú ca gobiernu ni cucaalú Dios: «Ne dxi stiʼ ca rey que la? Dios ni nuu guibáʼ zucuí ti reinu ni qué ziuu dxi guinitilú. Ne reinu riʼ qué zadíʼdini lu náʼ sti guidxi. Zunideni ne zunduuxeni guiráʼ ca reinu riʼ, ne laani ziaanani ne qué ziuu dxi guilúxeni» (Dan. 2:44).

17 Ñee maʼ guníʼ íqueluʼ ximodo zabániluʼ ora maʼ gaca ni na ca diidxaʼ ca la? Guiráʼ binni zaca de ti guidxi si purtiʼ maʼ qué ziuu seña ni gusihuinni paraa riluxe ti guidxi. Neca ziuuruʼ binni de gadxé gadxé raza la? ziuuláʼdxinu pabiáʼ sicarú modo bizáʼ Jiobá laanu. ¡Nabé sicarú nga ni cabézanu riʼ! Nga runi, risaca nga cadi gusaana de gúninu stipa pur guni adorarnu ne gusisácanu Jiobá, Dios ni bizáʼ guiráʼ ni nuu.

18. Ximodo rusihuinni ca testigu stiʼ Jiobá zanda chuʼ binni tobi si.

18 Ñee dxandíʼ nga maʼ qué ziuu dxuʼ lu guidxilayú la? Dxandíʼ pue. Nápanu stale razón para guni crenu dxandíʼ zaca cani. Laanu, ca testigu stiʼ Jiobá maʼ huaxiéʼ rizaaláʼdxinu padé zeeda ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu. Guzéʼtenu ti ejemplu. Para guixiéʼ tu guʼyaʼ modo guireeche diidxaʼ ne gácani jma jneza la? bidaaguʼ caadxi yoo Betel ni jma nahuiiniʼ (Mat. 24:14). Caadxi de ca binni ni biree de ca yoo Betel ni bidaaguʼ que cayúnicaʼ dxiiñaʼ ne xcaadxi xpinni Cristu de sti guidxi, laacaʼ qué rizaaláʼdxicaʼ padé zeeda ca binni ca casi runi gobiernu purtiʼ laa riguixhe ley para tuuxa ni cheʼ sti guidxi. Ni bizaaca ca rusihuinni cayuni Jesucristu, Rey ni gulí Jiobá dxiiñaʼ para chuʼ binni tobi si. Ne maʼ cadi candaa zúnibe ni lu guidubi Guidxilayú (Apoc. 6:2).

19. Ximodo cayacané diidxaʼ nayá stiʼ Jiobá laanu.

19 Ca testigu stiʼ Jiobá nuunu ndaaniʼ stale guidxi ne rininu gadxé gadxé diidxaʼ, peru rúninu stipa pur guizíʼdinu diidxaʼ nayá ne cayacané nga laanu para chuʼnu tobi si. Biblia na: «Zuchaaʼ diidxaʼ riníʼ stale guidxi ne zudieeʼ laacaʼ ti diidxaʼ nayá, para gucaacaʼ ridxi lá Jiobá, para gúnicabe ni nabe tobi si» (Sofonías 3:9). Neca nabáninu ndaaniʼ guidxilayú malu riʼ, qué rúninu ni rúnicabe. Modo nuunu tobi si ne guiráʼ ca xpinni Cristu de sti guidxi rusihuínnini ximodo zabáninu ora maʼ gaca guiráʼ binni de ti guidxi si. Óraca zuuyaʼ cada tobi de ca binni ni guibani lu Guidxilayú riʼ dxandíʼ ni na ca diidxaʼ stiʼ libru ni bizéʼtenu ra bizulú tema riʼ: «Neca gadxé gadxé raza guiráʼ binni nuu lu Guidxilayú, Biblia na bíʼchicabe ne bizáʼnacabe» (The Races of Mankind).

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Imagen ni zeeda lu yaza 25]

Ñee cabézanu gaca guiráʼ ni maʼ guníʼ Dios, casi guleza Abrahán la?

[Imagen ni zeeda lu yaza 27]

Guirutiʼ nga dxuʼ para Jiobá

[Ni caníʼ yaza 28]

Ñee cabézaluʼ guidxiña dxi chuʼ ti guidxi si ne maʼ cadi gúʼyanu guirutiʼ casi dxuʼ la?