Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Chuʼnu cuidadu né modo ruuyaʼ caadxi religión Biblia

Chuʼnu cuidadu né modo ruuyaʼ caadxi religión Biblia

Chuʼnu cuidadu né modo ruuyaʼ caadxi religión Biblia

APÓSTOL Pablu bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Stiidxa Dios la? rudii enda nabani laanu, ne nandxóʼ ni» (Heb. 4:12). Xi gucalaʼdxiʼ Pablu niníʼ né ca diidxaʼ riʼ yaʼ. Ni gucaláʼdxibe niniʼbe nga zanda chindá ni rusiidiʼ Biblia ndaaniʼ ladxidóʼ binni ne gacaneni laacaʼ guchaacaʼ modo nabánicaʼ.

Peru guti si ca apóstol que, bidale binni ni bixeleʼ de Dios ne bicaalucaʼ xquídxibe, laacaʼ nga bichaacaʼ ni rusiidiʼ Biblia (2 Ped. 2:1-3). Despué, ca xaíque yuʼduʼ bizulú bisiidicaʼ napa Biblia poder. Profesor Harry Y. Gamble bicaa ni guníʼ Orígenes, tobi de cani gudixhestí ni runi cré ca católicu, ni bibani lu siglu III. Orígenes bisiidiʼ napa ridxi stiʼ ca diidxaʼ zeeda lu Biblia poder para gacané binni. Laaca guniʼbe: pa napa ca diidxaʼ ni riquiiñeʼ lu magia poder la? jmaruʼ si napa ca diidxaʼ ni guníʼ Dios poder. Profesor Gamble guníʼ de ni bizeeteʼ Juan Crisóstomo, ti xaíque yuʼduʼ ni bibani ra maʼ ziluxe siglu IV, nabe guyuu binni ni randa caadxi relatu stiʼ ca Evangeliu casi ñácacani ti amuletu para laacaʼ, ne guniʼbe: «Qué ridxiña Binidxabaʼ ti yoo pa ruundacabe Evangeliu raqué». Profesor Gamble laaca bizeeteʼ de Agustín de Hipona, hombre riʼ na «biaʼsi nga gapa binni costumbre de gasiné Evangeliu stiʼ Juan ne uguuni xaʼnaʼ almuada stiʼ para tiidiʼ yuubaʼ ique stiʼ». Casi bidúʼyanu ca, stale binni ruuyaʼ zanda iquiiñeʼ Biblia para xiixa magia. Peru cadi jneza gápanu Biblia casi ti talismán o ti amuletu.

Ti cosa ni jma runi binni ca dxi riʼ nga bibliomancia. Xii nga bibliomancia yaʼ. Laani nga ni runi binni ora guxheleʼ Biblia, guʼndaʼ primé versículo ni guidxela ne guiníʼ ique zanda gacaneni laa para ganna xi guni. Guzéʼtenu ti ejemplu, profesor Gamble na binadiaga Agustín de Hipona ti hombrehuiiniʼ caníʼ: «Gucuaani ne biindani, gucuaani ne biindani». Agustín biene Dios ngue cayabi laa guxheleʼ Biblia ne guʼndaʼ primé capítulo ni guidxelaʼ.

Zándaca nánnaluʼ de caadxi binni ni runi sicaríʼ: ora gápacaʼ ti guendanagana la? runi orarcaʼ Dios, ruxhélecaʼ Biblia sticaʼ ne riníʼ íquecaʼ zanda gaca chaahuiʼ guendanagana sticaʼ ora gúʼndacaʼ primé versículo ni guidxélacaʼ. Neca galán nga ni racaláʼdxicabe, cadi zacá diʼ nga modo naquiiñeʼ guyubi ca xpinni Cristu gacané Stiidxaʼ Dios laacaʼ.

Jesús gudxi ca discípulo stiʼ «zuseenda Bixhoze Espíritu Santu gueda acané» laacaʼ. Ne laaca guniʼbe: «Ne laa zusiene laatu irá xixé cosa, ne zusietenalaʼdxi laatu irá ni huayué nia laatu» (Juan 14:26). Para nga naquiiñeʼ gunibiáʼ chaahuiʼ binni Stiidxaʼ Dios, ngapeʼ nga ni qué runi ca binni ni runi practicar bibliomancia.

Stale binni riníʼ ique napa Biblia poder para gapa laa, para gacaneni binni guni chaahuiʼ guendanagana stiʼ ne para gábini laa xi chiguizaaca despué. Peru Stiidxaʼ Dios na cadi jneza nga guʼyaʼ binni Biblia casi ti libru ni napa poder (Lev. 19:26; Deut. 18:9-12; Hech. 19:19). Dxandíʼ nga ni na Biblia: «Stiidxa Dios la? rudii enda nabani laanu, ne nandxóʼ ni», peru naquiiñeʼ gánnanu iquiiñenu ni modo na Dios. Para ganda guni chaahuinu xquendanabáninu la? naquiiñeʼ ganna chaahuinu xi rusiidini, lugar de iquiiñenu ni casi riquiiñeʼ caadxi religión ni. Stale binni maʼ bisiidini laa xii nga ni jma jneza guni, gusaana xiixa viciu malu, chuʼ tobi si né binnilidxi ne chuʼ jma gaxha de Dios, binni ni guníʼ xi guicá lu Biblia.