Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ

Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ

Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ

Ante guidúʼndadu Biblia, naa ne xheelaʼ, gucuaadu ti tratamientu ni láʼ fecundación in vitro, purtiʼ rápadu gana gápadu ti baʼduhuiiniʼ. Caadxi de ca óvulo ni guca fecundar que —o embrión— qué niquiiñeʼ cani, ngue runi guca congelar cani ne guyuu chaahuiʼ cani. Ñee zaa náparudu cani la? o zanda gusáʼbidu cani.

▪ Ni bizéʼtenu riʼ nga tobi de ca cosa ni jma raca nagana para ti guendaxheelaʼ ni racalaʼdxiʼ gapa ti xiiñiʼ né tratamientu ni láʼ fecundación in vitro. Cumu zabidxi Jiobá cuenta cada guendaxheelaʼ pur ni quixhe ique guni la? galán guiene chaahuicabe ximodo nga raca fecundación in vitro.

Lu iza 1978 nga primé biaje gunna binni de ti gunaa ni gupa ti baʼduhuiiniʼ né tratamientu riʼ, bíʼnibe ni purtiʼ qué ganda gaca xiiñibe purtiʼ dxiʼ ca trompa de Falopio stibe. Para ganda gaca xiiñibe la? gulee ca doctor que ti óvulo stibe ni maʼ zanda gaca fecundar, ne laaca gucuaacabe ti esperma stiʼ xheelabe, guluucabe cani ndaaniʼ ti placa de laboratorio, zaqué nga guca fecundar óvulo que. De raqué maʼ guluucabe embrión que ti lugar ra nuu guiráʼ ni caquiiñeʼ ni para guiroobaʼ ni, despué maʼ guluucabe ni ndaaniʼ gunaa que. Ra gudiʼdiʼ beeu, gule ti dxaapahuiiniʼ. Tratamientu riʼ ne xcaadxi modo rácani beeda gunibiáʼ binni ni casi fecundación in vitro (riene binni diidxaʼ ca sicaríʼ «ndaaniʼ vidriu»).

Neca gadxé gadxé modo rácani ndaaniʼ cada guidxi, peru laaca ngueca si nga ni raca ora chigúnicabe fecundación in vitro. Primé la? ricaa gunaa riʼ ti tratamientu chupa chonna semana ante para ganda guidale ca óvulo stiʼ. De racá maʼ rinábacabe xheelabe guedané caadxi semen stiʼ, ni cueebe ora gaca masturbarbe. Óraca maʼ riécani ndaaniʼ laboratorio ra ruseegucabe esperma ni maʼ gulícabe né ca óvulo. Zándaca zaca fecundar stale de laacani, de racá maʼ zaca cada tobi de laani stale ndaa, óraca nga maʼ nácani ti embrión. Sti dxi ca maʼ ruuyaʼ chaahuicabe gunáʼ nga cani jma nazaaca ne ribeechúcabe cani ruuyacabe zanda guiaana ndaaniʼ útero stiʼ gunaa ca. Tiidiʼ si biaʼ chonna gubidxa maʼ riguucabe chupa o chonna de ca embrión ni jma galán ca ndaaniʼ matriz sti gunaa riʼ. Zacá jma nagueenda gaca xiiñiʼ gunaa riʼ. Pa guiaana tobi o guiaana jma embrión ndaaniʼ útero stiʼ gunaa ca la? zaca xiiñiʼ ne tiidiʼ si gaʼ beeu maʼ zale ti baʼduhuiiniʼ.

Yanna, xi gúnicabe né xcaadxi embrión ni bíʼyacabe huaxiéʼ nazaaca o cani rábicabe qué zanda iquiiñeʼ yaʼ. Cumu qué zanda guibani cani stubi si cani la? runi congelárcabe cani qué niquiiñecabe ndaaniʼ nitrógeno líquido. Xi para yaʼ. Pa qué guiaana ni cúʼcabe primé que la? zanda iquiiñecabe xcaadxi de ca embrión ni naguu chaahuicabe para gúʼyacabe pa zanda uguucabe stobi ndaaniʼ gunaa que, ndiʼ zúnicabe laa jma baratu. Peru gadxé gadxé ni riníʼ ique binni de ni bizéʼtenu últimu riʼ. Cásica bizaaca guendaxheelaʼ ni biʼniʼ guendarinabadiidxaʼ zeeda lu tema riʼ, laaca raca nagana para stale binni guidxela xi guni né ca embrión ni nuu congeladu. Zándaca qué racaláʼdxicabe gápacabe jma xiiñicabe, o qué zanda gúnicabe ni purtiʼ maʼ huaniisicabe o pur qué gápacabe bueltu para quíxecabe tratamientu ca. O zándaca cadxíbicabe ca guendanagana ni gueeda pa gaca xiiñiʼ gunaa riʼ jma de ti baʼduhuiiniʼ. a Ne rácani jma nagana pa gueeda gati xheelaʼ tobi de laacabe o pa guichaganáʼ sti biaje. Nuu stale cosa ni riguu xizaa binni, ne nuu caadxi guendaxheelaʼ ni caguixe guiráʼ iza saca cayaapaʼ ca embrión sticaʼ.

Lu iza 2008 guníʼ ti embriólogo lu periódicu The New York Times nuu stale binni ni qué guidxela xi guni né ca embrión ni biaana. Raqué guniʼbe: «Nuu biaʼ 400,000 embrión ni nuu congeladu ndaaniʼ stale clínica ni nuu guidubi guidxi riʼ, ne zidale cani [...]. Pa guiaapaʼ chaahuiʼ cani la? zándaruʼ iquiiñeʼ cani neca maʼ gudiʼdiʼ jma de chii iza. Peru ora gaca descongelar cani, rati stale de laacani» (cursiva stidu). Ni bizéʼtenu últimu riʼ nga ni jma rucaa caadxi xpinni Cristu guiníʼ ique xi naquiiñeʼ guni. Guidúʼyanu xiñee.

Ca guendaxheelaʼ ni naca xpinni Cristu ni cayuuyaʼ pa zacaa tratamientu de fecundación in vitro, galán guiníʼ ique chaahuicaʼ lu sti cosa ni chiguzéʼtenu. Zándaca caníʼ ique ti xpinni Cristu xi guni né ti binnilidxi ni napa ti guendahuará ni maʼ qué rianda ne caquiiñeʼ ti máquina o sti cosa para ganda guibani xhupa gubidxa. Cani dxandíʼ xpinni Cristu rudiicaʼ lugar gacané ca doctor laacaʼ para guiándacaʼ de xiixa guendahuará, purtiʼ rusisácacaʼ guendanabani casi na Éxodo 20:13 ne Salmo 36:9. Guidúʼyanu xi guníʼ revista ¡Despertad! 8 stiʼ agosto iza 1974: «Cani racalaʼdxiʼ guibani casi modo rusiidiʼ ca principiu stiʼ Biblia la? qué ziuu dxi gúnicaʼ ni runibiáʼ binni casi eutanacia [guyubi binni ximodo guuti ti binni huará], purtiʼ rusisácacaʼ guendanabani casi rusisaca Dios ni, rinándacaʼ ni rabi xquendabiaanicaʼ laacaʼ pur ni maʼ biziidicaʼ lu Biblia ne rúnicaʼ ni na ca ley ni maʼ gudixhe gobiernu stiʼ xquídxicaʼ». Peru nuu tiru la? maʼ ti máquina si nga zanda iquiiñeʼ tuuxa ni huará para ganda guibani, nga runi napa xidé guʼyaʼ ca binnilídxibe pa zudiicaʼ lugar iquiiñebe ni o pa coʼ.

Guendanagana bizéʼtenu riʼ, maʼ gadxé ni né ni cadiʼdiʼ guendaxheelaʼ biquiiñeʼ tratamientu de fecundación in vitro ni nuu congeladu ca embrión stiʼ que. Peru tobi de ca cosa ni zanda gúnicabe nga cueecabe ni ndaaniʼ refrigerador de nitrógeno ti gaca descongelar cani. Ora maʼ bireecani ndaaniʼ refrigerador, chaahuiʼ chaahuiʼ zaca feu cani, dede zadxiña dxi maʼ qué zanda iquiiñeʼ cani. Guendaxheelaʼ riʼ nga guʼyaʼ pa zuni zacá o pa coʼ (Gál. 6:7).

Ca guendaxheelaʼ ni gucuaa tratamientu de fecundación in vitro purtiʼ rápacaʼ gana gápacaʼ ti xiiñicaʼ, zanda quíxecaʼ para gaca congelar ca embrión sticaʼ o iquiiñecaʼ ni despué para gápacaʼ sti xiiñicaʼ. Peru zándaca chuʼ guendaxheelaʼ ni guiníʼ maʼ qué zaguixe saca guiaapaʼ cani, purtiʼ para laacaʼ caquiiñeʼ cani sti cosa para guibani cani. Ca xpinni Cristu ni cadiʼdiʼ lu guendanagana riʼ, naquiiñeʼ chinándacaʼ ni gabi xquendabiaanicaʼ laacaʼ pur ni maʼ biziidicaʼ lu Biblia, purtiʼ zabidxi Dios cuenta laacaʼ. Qué zúnicabe xiixa ni guchiiñaʼ xquendabiaanicabe, o xiixa ni guchiiñaʼ xquendabiaaniʼ xcaadxi binni (1 Tim. 1:19).

Ti hombre ni nanna stale de endocrinología reproductiva guníʼ ximodo nuu stale guendaxheelaʼ: «Qué ridxélacabe xi gúnicabe, peru laaca nuucabe xizaa pur ni caníʼ íquecabe gúnicabe né ca embrión stícabe ni nuu [congeladu]». Ne laaca guniʼbe: «Para stale de laacabe la? nin tobi de cani gusiene binni laacabe cadi galán».

Nga runi, tuuxa ni dxandíʼ xpinni Cristu laa, naquiiñeʼ guiníʼ ique chaahuiʼ xi guiráʼ guendanagana rapa binni ora ricaa tratamientu de fecundación in vitro. Biblia cudii conseju riʼ: «Binni nuu xpiaaniʼ la? rucaachilú ora guʼyaʼ maʼ zeeda xiixa guendanagana ni zuniná laa, peru ni cadi nuu xpiaaniʼ la? runi guiráʼ ni racalaʼdxiʼ ne racaná» (Prov. 22:3).

Ti hombre ne ti gunaa ni nabeza si juntu cayuundacaʼ Biblia ne racaláʼdxicaʼ chúʼnisacaʼ. Peru qué ganda guichaganácabe purtiʼ hombre riʼ cadi de guidxi ca laa, nagaʼchiʼ nuube raqué ne qué riná gobiernu stiʼ guidxi ra nuube guichaganáʼ ca binni casi laabe raqué. Ñee zanda guni firmárcabe ti Declaración de Promesa de Fidelidad ti ganda chuʼnísacabe la?

▪ Neca ruluíʼ nga nga ni jma jneza, peru cadi zacá diʼ nga rusiidiʼ Biblia. Xiñee coʼ yaʼ. Para guiénenu ni, guidúʼyanu xii nga ti Declaración de Promesa de Fidelidad, xiñee nuuni, ximodo ni ne paraa zanda iquiiñeʼ binni ni.

Laani nga ti documentu ni zanda iquiiñeʼ ti hombre ne ti gunaa ni qué ganda guichaganáʼ pur razón ni zadúʼyanu lu tema riʼ. Luni naquiiñeʼ guni firmar hombre ne gunaa riʼ nezalú caadxi testigu, ne riníʼcabe qué zucheenécabe binni nabezanécabe ca ne zuyúbicabe modo guichaganácabe nagueendaʼ. Ora maʼ biʼniʼ firmar ca binni riʼ documentu ca la? maʼ randa ruuyaʼ ca binni ridagulisaa laacabe casi chupa binni ni maʼ bichaganáʼ nezalú Dios ne nezalú ti juez.

Pora nga zanda iquiiñeʼ binni Declaración de Promesa de Fidelidad ca yaʼ. Jiobá nga gudixhestí guendaxheelaʼ ne rusisácabe ni. Xiiñipebe, Jesús, guníʼ: «Ni ma bichaaga Dios la? ma cadi indaa binni guidxilayú» (Mat. 19:5, 6; Gén. 2:22-24). Ne laaca guniʼbe: «Tutiica gaca divorciar né xheela ne ichaganá stobi, neca qué nuchee xheela la? ma enda rapa jnadxii ngue» (Mat. 19:9). Nga runi, ti razón nuu para gaca divorciar tuuxa de xheelaʼ nga gapa tobi de laacaʼ jnadxii o chuʼné ni cadi xheelaʼ, zacatiʼ nga na Biblia zanda guibiá ti guendaxheelaʼ. Guininu ti ejemplu, pa chuʼné ti hombre sti gunaa la? zanda gaca divorciar xheelabe de laabe pa naʼ gúnini. Ne pa gaca divorciarbe, zanda guichaganabe sti biaje.

Dxiqué jma guyuu religión ndaaniʼ caadxi guidxi ni qué niná ninanda ni rusiidiʼ Biblia de ni cuzéʼtenu riʼ. Laacaʼ bisiidicabe gastiʼ nin ti razón para guibiá ti guendaxheelaʼ. Nga runi, ca lugar ra runi mandar religión la? qué liica rinácabe gaca divorciar tuuxa, neca nuu razón casi ni gudixhe Jesús que para gácani. Nuu guidxi rinácabe gaca divorciar binni, peru nagana para ganda gúnicabe ni ne rindaa stale iza para gácani. Casi ora «nucueeza» ca religión ca o gobiernu ti cosa ni na Dios zaa gaca (Hech. 11:17).

Guzéʼtenu de ti hombre ni maca bichaganáʼ peru nabezané sti gunaa. Laabe ne gunaa ca nuucabe ndaaniʼ ti guidxi ra qué ganda gaca divorciarbe o ra nabé nagana para guicaabe ti guiʼchiʼ de divorcio. Pa maʼ bíʼnibe guiráʼ ni naquiiñeʼ gaca para guiluxenebe xheelabe ne para Dios maʼ zanda guichaganabe sti biaje la? zanda guni firmarbe ne guni firmar gunaa nabezanebe ca ti Declaración de Promesa de Fidelidad. Ndiʼ nga tobi de ca modo rusihuinni xquidxi Jiobá pabiáʼ nadxii ca binni ni nabeza ca lugar ca. Peru naquiiñeʼ gánnanu cadi guiráʼ diʼ guidxi nga zanda iquiiñeʼ documentu riʼ, purtiʼ ndaaniʼ stale guidxi randa raca divorciar binni, neca nuu biaje caru zareeni laacabe ne nagana para ganda gúnicabe ni.

Nuu binni ni nabeza ca lugar ra randa raca divorciar tuuxa qué riene chaahuicaʼ pora si nga zanda iquiiñeʼ Declaración de Promesa de Fidelidad riʼ, ne huanabadiidxacaʼ pa zanda guni firmarcaʼ ni para cadi gudxiilucaʼ ca guendanagana o gúnicaʼ guiráʼ dxiiñaʼ ni naquiiñeʼ guni tuuxa para gaca divorciar.

Ra bizulú tema riʼ gunabadiidxanu de ti hombre ne ti gunaa ni nabeza si juntu peru racaláʼdxicaʼ guichaganacaʼ. Pur modo rusiidiʼ Biblia la? zanda guichaganácabe, purtiʼ nin tobi de laacabe qué gapa xheelaʼ. Peru cumu nagaʼchiʼ nabeza hombre ca ndaaniʼ guidxi ca la? qué náʼ gobiernu guichaganácabe. (Nuu stale guidxi riná gobiernu guichaganáʼ chupa binni ni cadi naca de guidxi ca.) Peru ca binni ni bizéʼtenu lu ejemplu riʼ nabézacaʼ ndaaniʼ guidxi ra randa raca divorciar binni. Nga runi qué zanda guni firmárcabe Declaración de Promesa de Fidelidad. Raríʼ cadi cuzéʼtenu de chupa binni ni qué ganda gaca divorciar purtiʼ guirópacabe zanda guichaganácabe. Peru cumu qué ganda guichaganácabe la? napa xidé chécabe sti guidxi ra zanda guichaganácabe, o zanda guichaganácabe guidxi nabézacabe ca pa primeru guyúbibe modo gaca chaahuiʼ xquíʼchibe ti gápabe derechu ndaaniʼ guidxi ca.

Dxandíʼ, zanda guni hombre ne gunaa riʼ ni na ca ley stiʼ Dios ne stiʼ César (Mar. 12:17; Rom. 13:1). Naquiiñeʼ gúnicabe ni ti ganda chuʼnísacabe (Heb. 13:4).

[Nota]

a Xi gaca pa gúʼyacabe ruluíʼ huaxiéʼ nazaaca modo caroobaʼ baʼduhuiiniʼ riʼ o pa biaana stale embrión ndaaniʼ útero stiʼ gunaa ca yaʼ. Pa guiníʼ gunaa riʼ cueecabe baʼduhuiiniʼ ca la? naquiiñeʼ gánnabe maʼ cutiidiʼ xiiñibe ora gúnibe zacá. Ora guicaa ti gunaa ti tratamientu de fecundación in vitro, jma nagueenda raca xiiñibe stale baʼduhuiiniʼ, nuu tiru rale cuachi, rale chonna baʼduhuiiniʼ o jma. Nga runi, riuu jma guendanagana, tobi de laacani nga gale ca baʼduhuiiniʼ ca ante o guixii gunaa riʼ ziáʼ rini. Ora nacaxiiñiʼ ti gunaa stale baʼduhuiiniʼ la? zándaca gábicabe laabe guiaananebe ni racaláʼdxisibe ne guutibe cani qué gápabe gana gale. Tuuxa ni guni zacá la? maʼ cutiidiʼ baʼduhuiiniʼ stiʼ ne zeeda gácani casi ora ñuutibe ti binni (Éx. 21:22, 23; Sal. 139:16).

[Cuadru ni zeeda lu yaza 15]

XCAADXI COSA NI RÚNICABE

Fecundación in vitro riʼ maʼ bicaani binni guyubi ximodo guni xcaadxi cosa, peru Stiidxaʼ Dios na cadi jneza modo ruuyaʼ Jiobá cani. Guzéʼtenu ti ejemplu. Zanda gaca fecundar ca óvulo stiʼ ti gunaa né semen stiʼ ti hombre ni cadi xheelaʼ, de racá maʼ chuʼ ca embrión riʼ ndaaniʼ matriz stiʼ gunaa riʼ. (Ngapeʼ nga ni runi ca nguiuʼ [o ca gunaa nguiuʼ] ni nabezané sti gunaa ora racaláʼdxicaʼ gaca xiiñicaʼ.) O laaca zanda iquiiñeʼ ti hombre esperma stiʼ para guni fecundar óvulo stiʼ sti gunaa, de racá maʼ uguucabe ca embrión riʼ ndaaniʼ xheelabe.

Sti modo rácani nga ora ricaa ti gunaa embrión stiʼ sti binni. Ora raca ndiʼ la? ca embrión ni uguucabe ndaanibe, qué ñaca fecundar cani né óvulo stibe ne laaca qué niquiiñebe semen stiʼ xheelabe. Laaca nuu sti cosa ni rúnicabe né fecundación in vitro. Ricaacabe ca óvulo stiʼ ti gunaa ne ca espermatozoide stiʼ xheelaʼ, runi fecundárcabe cani, de racá maʼ riguucabe ca embrión riʼ ndaaniʼ matriz stiʼ sti gunaa ni caguíxecabe para gapa baʼduhuiiniʼ stícabe. b

Ca xpinni Dios qué rúnicaʼ guiráʼ ni bizéʼtenu raríʼ, purtiʼ runi respetarcaʼ mandatu ni na: «Cadi gudiiluʼ semen stiluʼ xheelaʼ xcompañéruluʼ, para cadi guni biidiluʼ laca lii» (Lev. 18:20, 29; Prov. 6:29). Nga runi, ti guendaxheelaʼ ni iquiiñeʼ ca óvulo o ca espermatozoide stiʼ sti binni ni cadi xheelaʼ para guni fecundar ti embrión la? Biblia na pornéia ni, o zanda guininu cayuunebe ni cadi xheelacabe. Ora runi binni cani bizéʼtenu raríʼ la? cusihuinni cadi caquiiñeʼ ra naca hombre o ra naca gunaa casi modo gudixhe Dios ni (Mat. 5:32; 1 Cor. 5:11; 6:9, 18; Heb. 13:4).

[Cani cá ñee yaza]

b Revista ¡Despertad! 8 stiʼ marzo iza 1993, yaza 26 ne 27, cusiene chaahuiʼ tema ni caníʼ de ca gunaa ni riaxa para gapa xiiñiʼ sti binni.

[Ni caníʼ yaza 14]

Ca xpinni Cristu ni cadiʼdiʼ lu guendanagana riʼ, naquiiñeʼ chinándacaʼ ni gabi xquendabiaanicaʼ laacaʼ pur ni maʼ biziidicaʼ lu Biblia, purtiʼ zabidxi Dios cuenta laacaʼ