Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Xipeʼ nga naquiiñeʼ gúniluʼ para cueenduluʼ ni galán

Xipeʼ nga naquiiñeʼ gúniluʼ para cueenduluʼ ni galán

Xipeʼ nga naquiiñeʼ gúniluʼ para cueenduluʼ ni galán

«Stale nga ni zabeenduluʼ lu guiráʼ ni gúniluʼ ne zúniluʼ cani né guendabiaaniʼ.» (JOS. 1:8)

XI NICÁBILUʼ.

Padxí guleendú Salomón ni galán.

Ximodo nga guleendú Pablu ni galán.

Xi naquiiñeʼ gúninu para cueendunu ni galán.

1, 2. 1) Xi riníʼ stale binni naquiiñeʼ guni tuuxa para cueendú ni galán. 2) Xi zanda guʼnuʼ para gannuʼ xi riníʼ íqueluʼ de ca binni ni rábiluʼ cabeendú ni galán.

 PA NINABADIIDXANU binni xi naquiiñeʼ guni tuuxa para guihuinni cabeendú ni galán la? gadxé gadxé ni nicábicaʼ laanu. Stale tu niníʼ naquiiñeʼ gapa binni bidxichi, gapa ti dxiiñaʼ risaca o cheʼ scuela roʼ para cueendú ni galán. Xcaadxi niníʼ naquiiñeʼ chuʼ binni galán né binnilidxi, ca xhamigu ne cani runiné dxiiñaʼ. Dede zándaca chuʼ ti xpinni Dios ni guiníʼ ique naquiiñeʼ gapa tuuxa ti puestu risaca lade ca binni ridagulisaa o naquiiñeʼ gacané stale binni gunibiáʼ Dios para guihuinni cabeendú stale cosa galán.

2 Yanna lii ya. Tuu nga raʼbuʼ ca binni ni ribeendú ni galán lu xquendanabani. Para gannuʼ ni la? bicaa lá chupa chonna de ca binni ni riníʼ íqueluʼ guleendú stale cosa galán, casi ca binni ni jma runi respetarluʼ ne rusisácaluʼ. Tu laacabe. Nápacabe stale bidxichi la? Runibiáʼ binni laacabe la? Rusisaca binni laacabe la? Ni guicábiluʼ zusihuinni xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼloʼ, ne zahuínnini lu guiráʼ ni quixhe íqueluʼ gúniluʼ ne ni ugaandaluʼ (Luc. 6:45).

3. 1) Xi naquiiñeʼ guni Josué guni para cueendú ni galán. 2) Xi zadúʼyanu lu tema riʼ.

3 Peru ni jma risaca nga ximodo ruuyaʼ Jiobá laanu, purtiʼ naquiiñeʼ chuuláʼdxibe ni cayúninu para gápanu guendanabani. Dxi bisaana Dios lu náʼ Josué chiné ca israelita lu Layú ni Bizabiruaa Dios, biʼniʼ mandarbe laa guʼndaʼ Ley stiʼ Moisés «dxi ne gueelaʼ» ne guni guiráʼ ni cá luni. Gudxi Dios laabe: «Stale nga ni zabeenduluʼ lu guiráʼ ni gúniluʼ ne zúniluʼ cani né guendabiaaniʼ» (Jos. 1:7, 8). Ne nánnanu dxandíʼ guleendú Josué stale cosa galán. Yanna laanu yaʼ. Ximodo zanda gánnanu pa cásica riníʼ Jiobá nga riníʼ íquenu ora maʼ caninu tuu nga ca binni ni ribeendunu ni galán. Guidúʼyanu ejemplu stiʼ chupa binni ni ruzeeteʼ Biblia para gánnanu ni.

ÑEE GULEENDÚ SALOMÓN NI GALÁN LA?

4. Xiñee zanda guininu guleendú Salomón ni galán.

4 Guleendú Salomón stale cosa galán, purtiʼ biaʼ iza bizuubabe stiidxaʼ Jiobá ne bidxíbibe laa, gucuaabe stale ndaayaʼ. Cadi guiaandaʼ laanu xi gunábabe Dios ora gudxi laabe guinábabe intiica ni gacaláʼdxibe, gunábabe guendabiaaniʼ para guni mandarbe xquidxi Dios. Bicabi Jiobá oración stibe ne bidii laabe stale guendabiaaniʼ, peru laaca bidii laabe stale bidxichi (1 Rey. 3:10-14). «Gupa Salomón jma guendabiaaniʼ que ca hombre nuu xpiaaniʼ ni guleza ndaaniʼ ca guidxi ni nuu neza ra rindani gubidxa ne jma guyuu xpiaanibe que guiráʼ ca binni nuu xpiaaniʼ de guidxi Egipto.» Ne gunna binni de «guiráʼ guidxi» de laabe (1 Rey. 4:30, 31). Laaca guca Salomón ti binni ricu, purtiʼ guiráʼ iza ricaabe jma de 22 tonelada de oro (2 Crón. 9:13). Gunda bíʼnibe negocio né xcaadxi guidxi roʼ ne bicuibe stale yoo sicarú. Racá ridúʼyanu guleendú Salomón stale cosa galán biaʼ dxi bizuubaʼ stiidxaʼ Dios (2 Crón. 9:22-24).

5. Xi guníʼ Salomón de ca binni ni dxandíʼ ribeendú ni galán.

5 Ni bicaa Salomón lu libru stiʼ Eclesiastés rusihuinni ti cosa: qué niguítebe laca laabe ne qué niníʼ íquebe caquiiñeʼ gapa binni bidxichi o gaca tuuxa risaca para chuʼ nayecheʼ. Laabe guniʼbe: «Maʼ biiyaʼ gástiruʼ sti cosa jma galán para binni que guiecheʼ ne guni ni jneza biaʼ dxi guibani; ne laaca maʼ biiyaʼ jma galán gó guiráʼ hombre ne dxandipeʼ gueʼ ne guiecheʼ pur ca dxiiñaʼ nadipaʼ ni runi. De Dios zeeda ca cosa sicarú riʼ» (Ecl. 3:12, 13). Racá ridúʼyanu biene Salomón ti cosa: ca binni ni nuu nayecheʼ nga cani nuu gaxha de Jiobá ne ca binni ni riuulaʼdxiʼ Dios ni rúnicaʼ. Ngue runi guníʼ rey nuu xpiaaniʼ riʼ: «Ora ti binni maʼ bicaadiaga guiráʼ ca diidxaʼ riʼ zaguixhe ique guni ca ndiʼ: Bidxibi Dios ni dxandíʼ ne biʼniʼ guiráʼ ni na ca mandamientu stiʼ. Purtiʼ nga nga guiráʼ ni naquiiñeʼ guni binni» (Ecl. 12:13).

6. Ximodo racané ejemplu stiʼ Salomón laanu para guiénenu ximodo nga ribeendú binni ni galán.

6 Stale iza biʼniʼ Salomón ni na Dios. Biblia na: «Qué nusaana de ñannaxhii Salomón Jiobá, ne biʼniʼ Salomón guiráʼ ni gudixhe David bixhoze guni» (1 Rey. 3:3). Cadi dxandíʼ guleendube ni galán la? Gucané Dios laabe para gunda bicuibe ti yuʼduʼ naroʼbaʼ para gaca adorar Dios ne bicaabe chonna libru ni zeeda lu Biblia. Neca qué zanda gúninu casi bíʼnibe, ejemplu stibe racané laanu para guidúʼyanu ximodo nga ribeendú binni ni galán ne xi naquiiñeʼ gúninu para ugaandanu ni. Bietenalaʼdxiʼ ndiʼ: Dios nga gucané Salomón para guiníʼ cadi caquiiñeʼ gapa binni bidxichi, ganna stale, gunibiáʼ binni laa ne gapa poder para guihuinni dxandíʼ cabeendú ni galán, casi modo riníʼ ique binni. Xiñee yaʼ. Purtiʼ qué risaca cani ne zidiʼdiʼ si cani, ne pa guyubi binni cani la? zeeda gácani casi ora ñuni binni «stipa pur ninaaze bi». Ñee maʼ biiyuʼ ximodo nuu stale binni ni riuulaʼdxiʼ gapa bidxichi la? Qué ridxácabe né guiráʼ ni nápacabe, pa ñanda si ñápacabe jma. Nuu tiru dede qué rásicabe pur guiráʼ ni nápacabe, ne triste guininu ni, peru nuu biaje gadxé tu riaanané guiráʼ bidxichi stícabe. Biblia na: «Tuuxa ni riuulaʼdxiʼ gapa plata la? qué zadxá neca gapa stale plata, ne tuuxa ni riuulaʼdxiʼ gapa stale cosa risaca la? laaca qué zadxá neca ñapa jma» (Eclesiastés 5:10; 2:8-11, 17; 5:11, 12).

7, 8. Xi biʼniʼ Salomón dxi maʼ bioʼxhoʼ, ne xi guleendube pur ngue.

7 Peru ra gudiʼdiʼ iza bisaana Salomón de guzuubaʼ stiidxaʼ Jiobá. Biblia na: «Ne dxi maʼ bioʼxhoʼ Salomón bicuudxi ca xheelabe ladxidoʼbe para guni adorarbe xcaadxi dios; ne maʼ qué ninándadibe Jiobá de guidubi ladxidoʼbe casi biʼniʼ David bixhózebe. [...] Bizulú biʼniʼ Salomón ni cadi jneza nezalú Jiobá» (1 Rey. 11:4-6).

8 Bidxiichiné Jiobá laabe ne guníʼ: «Cumu [...] qué ñápaluʼ pactu stinneʼ ne ca ley stinneʼ, cani bineʼ mandar lii gúniluʼ que la? zaxhaʼ reinu ca lii, ne dxandipeʼ zudieeʼ ni esclavu stiluʼ» (1 Rey. 11:11). Neca guleendú Salomón stale cosa galán, peru triste modo bilúxebe purtiʼ bixélebe de Jiobá. Qué nuzuubabe stiidxaʼ Jiobá, ngue ndaʼ nga ni jma risaca ñúnibe. Cada tobi de laanu zanda guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee rusiidiʼ ejemplu stiʼ Salomón riʼ naa xi naquiiñeʼ guneʼ para cueenduáʼ ni galán la?»

TI BINNI NI GULEENDÚ NI GALÁN

9. Para binni, ñee guleendú Pablu stale cosa risaca la?

9 Modo bibani apóstol Pablu gadxé ni né modo bibani Salomón. Pablu qué nibí lu ti trono de marfil ne qué ñoné rey ni risaca. Laabe gúpabe stale guendanagana: biaadxaʼ ni ñobe, ni ñeʼbe, gudíʼdibe nanda ne qué ñápabe ni ñácube (2 Cor. 11:24-27). Peru dxi maʼ binibiaʼbe Mesías, bisaanabe religión stiʼ ca judíu ne guiráʼ dxiiñaʼ risaca gúpabe raqué. Pur ngue guca nanalaʼdxiʼ ca xaíque yuʼduʼ laabe. Biseguyoocaʼ laabe, gudíñecaʼ ne guluucaʼ palu laabe ne bichacaʼ guié laabe. Pablu guníʼ guzananda binni laa ne guníʼcabe mal de laa ne zaqueca bíʼnicabe né xcaadxi xpinni Cristu. Laabe bicaabe: «Laadu zeda gaca du casi cani ma qué iquiiñe para ndaani guidxilayú, ne casi guixi ni rusaʼbi cabe» (1 Cor. 4:11-13).

10. Xiñee ñándaca niníʼ ique binni qué riuulaʼdxiʼ Pablu cueendú ni galán.

10 Cani binibiáʼ Saulo dxi nahuiiniʼ, guníʼ íquecaʼ ñanda nibeendube stale cosa galán, ante gácabe apóstol Pablu. Gúlebe lade ti familia nabé risaca, bisiidiʼ Gamaliel laabe, ti maestru ni nabé risaca guyuu tiempu que. Despué bicaa Pablu ca diidxaʼ riʼ: «Laca ma bina diaga tu pabiáʼ udide lú stale binni xquidxe ni biaʼca naa purti jma yenanda ni runi cre ca judíu» (Gál. 1:14). Guniʼbe diidxaʼ hebreu ne griegu, ne cumu de Roma laabe la? biiyacabe laabe casi ti binni risaca ne gúpabe stale derechu ni ñuulaʼdxiʼ stale binni ñapa. Pa nicá íquebe ñácabe tuuxa tiempu que, ñanda ñácabe ti binni risaca ne ñápabe stale bidxichi. Peru gudixhe íquebe gúnibe sti cosa, ne zándaca para xcaadxi binni —dede né ca binnilídxibe— ti guendahuati ngue ni cá íquebe gúnibe. Xiñee yaʼ.

11. Xi ndaayaʼ bisisaca Pablu ne xi jma gucuá íquebe gúnibe, ne xiñee.

11 Gunnaxhii Pablu Jiobá ne jma gucuá ique chuulaʼdxiʼ Dios ni cayuni que gapa bidxichi o gunibiáʼ binni laa. Dxi maʼ biziidiʼ chaahuibe xii nga ni dxandíʼ la? bisisácabe ca ndaayaʼ ni qué rusisaca binni guidxilayú, casi guendaguti stiʼ Jesús, guireeche diidxaʼ ne ndaayaʼ de chécabe guibáʼ. Cumu nanna Pablu guníʼ Binidxabaʼ zanda guxheleʼ binni de Jiobá la? gudixhe íquebe gusihuínnibe rusiguii Binidxabaʼ (Job 1:9-11; 2:3-5). Neca nánnabe zadxaagalube guendanagana, gudixhe íquebe cadi gusaanabe Dios ne guni adorarbe laa modo riuulaʼdxiʼ. Peru para binni guidxilayú la? cadi zacá diʼ nga cueendú binni ni galán.

12. Xi razón nápaluʼ para guni creluʼ zanda gacané Jiobá lii.

12 Ñee laaca riníʼ íqueluʼ casi guníʼ ique Pablu la? Nagana nga para guni binni ni na Jiobá, peru nánnanu ziuuláʼdxibe ni rúninu ne zaguube ndaayaʼ laanu pa qué guixélenu de laabe. Óraca nga zahuinni dxandíʼ cabeendunu ni galán (Prov. 10:22). Dede tiempu riʼ maʼ cacaanu stale ndaayaʼ ne cabézanu guidxiña dxi guicaanu jma (biindaʼ Marcos 10:29, 30). Nga runi, nápanu stale razón para guicálunu Jiobá ne chinándanu conseju bidii Pablu riʼ: «Gudxi cani napa bidxichi cadi aca nayá né ca xpidxichi caʼ, ne cadi icá lú ca ni purti zanda guiaana ca sin gastiʼ. Sínuque icá lú ca Dios ni nabani purti laa rudii laanu irá ni usieche laanu» (1 Tim. 6:17-19). Nga runi, pa tiidiʼ ti gayuaa iza, o ti mil iza, zanda guininu de guidubi ladxidoʼno ca diidxaʼ riʼ: «¡Jnézapeʼ ni guliéʼ guneʼ, purtiʼ cabeenduáʼ ni galán!».

PARAA NUU CA COSA RISACA STILUʼ

13. Paraa ndiʼ naquiiñeʼ gápanu ca cosa risaca stinu casi modo guníʼ Jesús ni.

13 Jesús bidii conseju riʼ: «Cadi guyubi tu gapa tu stale ni risaca ndaani guidxilayú riʼ, purti zanda go bandaa ni ne icá tini ni ne chuʼ gubaana cuana ni. Sínuque laguyubi gapa tu ni risaca ibáʼ purti ngue qué zo bandaa laa ne qué zacá tini ne qué ziuu gubaana cuana laa. Purti ra nuu ni risaca para laatu la? raqueca nuu ladxidóʼ to» (Mat. 6:19-21).

14. Xiñee cadi galán gutale binni cosa «risaca ndaaniʼ guidxilayú riʼ».

14 Cadi bidxichi si nga ca cosa «risaca [nuu] ndaani guidxilayú riʼ». Laaca zanda gácani ca cosa ni bicaa Salomón, casi gapa binni stale poder o gunibiáʼ stale binni laa. Jesús laaca guníʼ caadxi diidxaʼ ni zeeda gaca cásica ni guníʼ Salomón lu libru stiʼ Eclesiastés: ca cosa risaca nuu lu guidxilayú riʼ zidiʼdiʼ sícani. Ne zándaca huayuuyaluʼ pabiáʼ nagueenda rinitilú cani ora guizaaca xiixa. Ti profesor ni láʼ Frederick D. Bruner bicaa: «Nanna dxíchinu ti tiempu si nga rusisácacabe tuuxa, purtiʼ yanna nga nánnacabe nuube peru ra tiidiʼ dxi maʼ nin tu ganna pa bibánibe. Tuuxa ni cayuni ganar stale bidxichi iza riʼ, zándaca guniti guirani sti iza. [...] Nadxii Jesús binni, ngue runi caguixhenabe laacaʼ para cadi guicálucaʼ guendarisaca stiʼ guidxilayú riʼ, purtiʼ zidiʼdiʼ si ni. Qué racalaʼdxiʼ Jesús chuʼ ca discípulo stiʼ triste pur qué nugaandacaʼ xiixa ni nuu lu guidxilayú riʼ. “Guiráʼ dxi ridxela binni tuuxa gusisaca jma que stobi”». Neca nanna stale binni zacá ni, panda de laacabe zaná gucaadiaga conseju stiʼ Jesús. Yanna lii yaʼ. Zuʼnuʼ ni la?

15. Xi nga ni jma naquiiñeʼ gucáʼ íquenu guyúbinu.

15 Caadxi xaíque yuʼduʼ riniʼcaʼ cadi jneza guicá ique binni cueendú ni galán ne guni stipa para ugaanda ni. Peru cadi nga diʼ nga ni bisiidiʼ Jesús. Laabe gúdxibe ca discípulo stibe gúnicaʼ jma stipa para gápacaʼ stale cosa «ni risaca ibáʼ», purtiʼ racá qué zanitilú cani. Ni jma racaláʼdxinu nga cueendunu ni galán nezalú Jiobá. Ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús riʼ rusietenaláʼdxicani laanu zanda cuinu xi racaláʼdxinu ugaandanu. Peru ca cosa ni jma risaca nuu ndaaniʼ ladxidoʼno nga cani jma zucáʼ íquenu guyúbinu.

16. Xi conseju bidii Jesús naquiiñeʼ chinándanu.

16 Pa de guidubi ladxidoʼno racaláʼdxinu gusiéchenu Jiobá la? naquiiñeʼ gánnanu zudiibe guiráʼ ni caquiiñenu. Zándaca zudiibe lugar tiidinu xiixa guendanagana cásica ni gudiʼdiʼ apóstol Pablu dxi qué ñapa ni ñó ne ni ñéʼ (1 Cor. 4:11). Peru zanda guni crenu ni na conseju bidii Jesús riʼ: «Cadi chuʼ tu xizaa ne cadi na tu: “Xi idóʼ no, o xi idéʼ nu, o xi gacu nu yaʼ”. Purti nga nga ni ruyubi ca binni ni qué runibiáʼ Dios, peru ma nanna Bixhoze tu ni nuu ibáʼ xi irá cayaadxa laatu. Peru nirudó laguyubi [reinu stiʼ Dios ne gúnitu ni jneza ni rinabaʼ Dios laatu, TNM], ne óraque zudii laatu cani riuu tu xizaa pur laa» (Mat. 6:31-33).

GULEENDÚ NI GALÁN NEZALÚ DIOS

17, 18. 1) Xi naquiiñeʼ gúninu para cueendunu ni galán. 2) Xi cadi caquiiñenu para cueendunu ni galán.

17 Naquiiñeʼ gánnanu ti cosa risaca: cadi pur nápanu stale cosa o pur nabé risácanu ndaaniʼ guidxilayú riʼ nga guininu cabeendunu ni galán. Laaca cadi galán guininu ribeendunu ni galán purtiʼ si nápanu ti dxiiñaʼ risaca lade ca binni ridagulisaa. Peru naquiiñeʼ gánnanu ti ndaayaʼ stiʼ Jiobá ni, purtiʼ naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ Dios ne cadi guixélenu de laa para cueendunu ni galán. Laabe cayábibe laanu lu Stiidxabe: «Ora ma biaana ti dxiiña ladxi ná tuuxa la? naquiiñe guni ni jneza ti qué uchee né xpixuaanaʼ» (1 Cor. 4:2). Ne naquiiñeʼ guzúʼbanu diidxaʼ pur ni guníʼ Jesús: «Cani qué ixhacalaʼdxi dede dxi iluxe irá ni la? zalá» (Mat. 10:22). Ca xpinni Dios ni guilá la? zahuinni dxandíʼ guleenducaʼ ni galán.

18 Ora guiníʼ íquenu lu cani maʼ bizéʼtenu riʼ, rudiʼnu cuenta zanda guzúʼbanu stiidxaʼ Dios neca cadi binni risaca laanu, neca qué ñuunu scuela roʼ, neca qué gápanu bidxichi. Laaca cadi jneza guiníʼ íquenu puru si binni nuu xpiaaniʼ o binni si ni napa xiixa gracia nga zanda guni ni. Modo tiica nabáninu, guiranu zanda guzúʼbanu stiidxaʼ Dios. Lade ca xpinni Dios ni bibani lu primé siglu guyuu binni pobre ne ricu. Ne cani napa bidxichi que nga gudxi Pablu laacaʼ gácacaʼ nachaʼhuiʼ, gacanecaʼ binni de guidubi ladxidoʼcaʼ, cadi gácacaʼ naguibiʼ, sínuque iquiiñecaʼ xpidxíchicaʼ para gacanecaʼ stobi. Biaʼ tiica napa cada tobi de laacabe zanda guicaacabe «enda nabani ni qué zaluxe» (1 Tim. 6:17-19). Tiempu riʼ laaca zaqueca ni, purtiʼ zanda guzúʼbanu stiidxaʼ Dios ne gacanenu binni de guidubi ladxidoʼno. Zacá zabeendunu stale cosa galán nezalú Dios ni bizáʼ laanu ne ziuʼnu nayecheʼ purtiʼ nánnanu riuuláʼdxibe ni rúninu (Prov. 27:11).

19. Xi maʼ gudixhe íqueluʼ gúniluʼ para cueenduluʼ ni galán.

19 Zándaca qué ziuu dxi guchaaluʼ modo nabániluʼ, peru zanda guidxeʼluʼ modo gudxiiluluʼ intiica ni gueeda. Biʼniʼ stipa para cadi gucheeneluʼ Dios neca guidxaagaluluʼ intiica cosa, purtiʼ zacá zabeenduluʼ ni galán. Naquiiñeʼ guni creluʼ zaguu Jiobá ndaayaʼ lii yanna riʼ ne qué ziuu dxi gusaana de gúnibe ni. Qué chuʼ dxi guiaandaʼ lii ca diidxaʼ gudxi Jesús ca xpinni ni bibí: «Qué chi ixele tu dede dxi gati tu, ne zudiee laatu enda nabani casi ti premiu» (Apoc. 2:10). ¡Zacá nga ribeendú binni ni galán!

[Guendarinabadiidxaʼ stiʼ párrafo]

[Imagen ni zeeda lu yaza 6]

Para binni guidxilayú la? ruluíʼ ñanda nibeendú Saulo stale cosa galán

[Imagen ni zeeda lu yaza 7]

Dxandíʼ guleendú Pablu stale cosa galán