Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Biquiiñeʼ Stiidxaʼ Dios para cueenduluʼ ni galán ne para gacaneluʼ binni

Biquiiñeʼ Stiidxaʼ Dios para cueenduluʼ ni galán ne para gacaneluʼ binni

«Jneza ruuyaʼ guiráʼ ca ley stiluʼ.» (SAL. 119:128)

1. Xiñee naquiiñeʼ guni crenu ni cá lu Biblia.

 ORA maʼ cayuuyaʼ ca binnigola stiʼ ti neza binni ridagulisaa pa maʼ zanda chigucheeche ti binni ni cayuundaʼ Biblia diidxaʼ la? rinabadiidxacaʼ: «Ñee rusihuínnibe ora maʼ caniʼbe [...] runi crebe Biblia casi Stiidxaʼ Dios la?». a Guiráʼ cani racalaʼdxiʼ gucheeche stiidxaʼ Reinu ne guiráʼ cani maʼ naca xpinni Dios, naquiiñeʼ gusihuínnicaʼ dxandíʼ runi crecaʼ Biblia casi Stiidxaʼ Dios. Xiñee yaʼ. Purtiʼ pa runi crenu ni na Biblia ne riquiiñenu ni jneza ora maʼ zigucheechenu diidxaʼ la? zanda gacanenu xcaadxi binni gunibiaʼcaʼ Jiobá ne guilacaʼ.

2. Xiñee cadi naquiiñeʼ gundaʼnu ni maʼ bizíʼdinu.

2 Apóstol Pablu bisihuinni pabiáʼ risaca Stiidxaʼ Dios ora bicaa ca diidxaʼ riʼ ra nuu Timoteu: «Qué chi undaa lu ni ma biziidi luʼ, ni nanna dxichi lu dxandíʼ». Ca cosa ni biziidiʼ Timoteu que nga cani dxandíʼ rusiidiʼ Biblia ni gucané laabe guni crebe ca diidxaʼ nacubi ne galán zeeda luni. Ngaca nga ni runi guiráʼ ni zeeda lu Biblia yanna riʼ, purtiʼ racanécani laanu guiénenu xi naquiiñeʼ gúninu ti ganda guilanu (2 Tim. 3:14, 15). Nabé riquiiñenu ca diidxaʼ bicaa Pablu lu versículo 16 para gusihuínninu de Dios nga zeeda Biblia. Peru xiruʼ zanda guizíʼdinu de laani yaʼ (biindaʼ 2 Timoteo 3:16). Guiduʼyaʼ chaahuinu xi guiráʼ cusiidiʼ versículo riʼ, purtiʼ zacá jma zuni crenu «jneza» guiráʼ ni rusiidiʼ Dios laanu (Sal. 119:128).

«NUU NI PARA USIIDI NI LAANU»

3-5. 1) Xi biʼniʼ stale de ca binni ni bicaadiaga libana bidii Pedru lu Pentecostés que, ne xiñee. 2) Xiñee biʼniʼ cré stale binni de Tesalónica ni cá lu Stiidxaʼ Dios. 3) Xiñee ridxagayaa stale binni ora rucheechenu diidxaʼ.

3 Jesús gudxi ca israelita que: «Zuseenda profeta ne hombre nuu xpiaani ne maistru ra nuu tu» (Mat. 23:34). Lu textu riʼ caniʼbe de ca discípulo stibe, cani maʼ bisiidibe laacaʼ iquiiñecaʼ Biblia ora gucheechecaʼ diidxaʼ. Tobi de ca «maistru» que nga apóstol Pedru, ne lu Pentecostés stiʼ iza 33 bidiibe ti libana nezalú stale binni ni nuu Jerusalén, ra bizeetebe caadxi relatu ni cá lu Stiidxaʼ Dios ni gucuá lu hebreu. Ne nabé «ucaná ladxidóʼ» stale de ca binni ni nuu raqué ora binadiágacaʼ laabe. Guca arrepentir biaʼ chonna mil de ca binni que ne gunábacaʼ gutiidilaʼdxiʼ Dios donda sticaʼ ne gúcacaʼ xpinni Cristu (Hech. 2:37-41).

4 Stobi de ca maestru que nga apóstol Pablu, laa bicheeche ca diidxaʼ nacubi ne galán que ca lugar ni nuu zitu de Jerusalén. Dxi guyuube Tesalónica, tobi de ca guidxi stiʼ Macedonia, guníʼnebe caadxi judíu ni riguni adorar ndaaniʼ ti sinagoga. «Ne chonna sábadu bisiidi be ca binni que ne bisiene be laaca xi na Xquiʼchi Dios. Biluíʼ be laaca ra cá ni, napa Cristu xidé gatiʼ ne ibani.» Xi guleendube yaʼ. «Bini cre caadxi de ca binni que ne [...] laca bini cre stale de cani cadi judíu.» (Hech. 17:1-4.)

5 Yanna riʼ nabé ridxagayaa stale binni pabiáʼ jneza modo riquiiñeʼ ca xpinni Dios Biblia. Ora binadiaga ti hombre de Zuisa cayuundaʼ ti gunaa Testigu ti textu zeeda lu Biblia, gunabadiidxaʼ hombre que laabe: «Xi religión laatu pue». Gunaa que bicabi: «Naa ne xcompañeraʼ la? nácadu testigu stiʼ Jiobá». Óraque bicabi hombre que: «Cayabeʼ ca yaʼ. Turuʼ ndiʼ gueeda guʼndané naa Biblia ralidxeʼ pa cadi ca Testigu».

6, 7. 1) Ximodo jma jneza iquiiñeʼ cani rudii libana Biblia ora maʼ cusiidicaʼ. 2) Ximodo zanda iquiiñenu Stiidxaʼ Dios ora maʼ cayúʼndanenu tuuxa.

6 Ximodo nga jma jneza iquiiñenu Biblia ora maʼ cusíʼdinu binni yaʼ. Pa rudiiluʼ libana ra ridagulisaaluʼ la? guníʼ xi textu peʼ nga cusiéneluʼ. Lugar de guzeetesiouʼ ca textu ni jma risaca, o gúʼndaluʼ cani lu ti guiʼchiʼ ni biʼniʼ imprimirluʼ o gúʼndaluʼ cani lu pantalla stiʼ ti computadora huiiniʼ la? bixheleʼ Biblia stiuʼ ne biindaʼ ni racá, ne guluu gana cani cucaadiaga lii gúnicaʼ zaqueca. Ne para gacaneluʼ laacabe guidxíñacabe Jiobá, gulee tiempu para guluiʼluʼ laacabe ximodo gúnicabe ni cusiidiʼ textu ca. Lugar de iquiiñeluʼ ejemplu ni gaca nagana para laacabe guiénecabe o xiixa ni gusixidxi laacabe, jma galán iquiiñeluʼ tiempu cudiiluʼ libana stiluʼ para gusiéneluʼ Stiidxaʼ Dios.

7 Ne pa caquiiñenu tobi de ca libru o folletu stinu para gúʼndanenu ti binni, naquiiñeʼ guyúbinu guiráʼ textu ni zeeda luni. Gudxi binni ni cayuundaneluʼ ca guʼndaʼ ca textu zeeda lu libru o lu folletu ni caquiiñetu ne gucané laabe guiénebe cani. Lugar de iquiiñeluʼ stale tiempu para gusiéneluʼ laabe xiixa, cásica ruʼnuʼ ora maʼ cudiiluʼ ti libana, jma galán guinabuʼ laabe guiniʼbe. Ne cadi gábiluʼ laabe xi naquiiñeʼ gúnibe o xi guni crebe, jma jneza guʼnuʼ pa guinabadiidxuʼ laabe xiixa ni gacané laabe gánnabe xipeʼ nga na Biblia naquiiñeʼ gúnibe o guni crebe. b

«PARA ULIDXE NI LAANU»

8. Xi guendanagana gupa Pablu.

8 Stale biaje riníʼ íquenu ca binnigola si nga zanda gulídxecaʼ tuuxa xpinni Cristu. Ne dxandíʼ ni, laacabe nga biaanacabe para gulídxecabe «tutiica cuchee» (1 Tim. 5:20; Tito 1:13). Peru laanu laaca naquiiñeʼ gulídxenu laaca laanu. Pablu guca ti xpinni Cristu ni biʼniʼ ni na Dios ne qué nuchiiñaʼ xquendabiaaniʼ laa (2 Tim. 1:3). Neca zacá, bicaabe ca diidxaʼ riʼ: «Ruuya ma adxé ley nuu luguiaʼyaʼ ne nuu dinde né ni ley ni maca cá lu xquenda biaaneʼ, ne laani nga rucaa ni naa yaga lu ná pecadu». Ora guiene chaahuinu ca diidxaʼ riʼ, zudiʼnu cuenta pabiáʼ nadipaʼ guca para Pablu gucueeza laca laa de guni cosa malu (biindaʼ Romanos 7:21-25).

9, 10. 1) Gunáʼ nga ca cosa malu ni guca nagana para Pablu gusaana. 2) Xi zándaca biʼniʼ Pablu para gunda bidxiilú ca guendanagana que.

9 Gunáʼ nga ca guendanagana gupa Pablu yaʼ. Qué niníʼdibe xipeʼ nga laacani, peru ora bicaabe ra nuu Timoteu gúdxibe laa nabé gudindenebe ca xpinni Cristu (1 Tim. 1:13). Nabé guzananda Pablu ca discípulo stiʼ Jesús ante gaca xpinni Cristu. Laapebe guniʼbe: «Tantu cadxiiche nia laaca dede uzabe nanda laaca» (Hech. 26:11). Dxandíʼ biziidibe gucueezabe laca laabe, peru guyuu biaje guca nagana para laabe gucueezabe ruaabe ne cadi guidxiichibe nagueenda (Hech. 15:36-39). Xi gucané laabe yaʼ.

10 Lu primé carta ni bicaabe ra nuu ca xpinni Cristu de Corinto guniʼbe xi rúnibe para gucueezabe laca laabe (biindaʼ 1 Corintios 9:26, 27). Gudixhe íquebe gudxiilube guiráʼ ca cosa malu ni riuuláʼdxibe gúnibe, casi ora niguube golpe cani. Biyúbibe lu Stiidxaʼ Dios xi conseju zanda gacané laabe, gunábabe Jiobá gudii stipa laabe para chinándabe ni ne bicaa íquebe guchaabe modo laabe cada dxi. c Zanda gacané ejemplu stibe laanu, purtiʼ laaca cudxíʼlunu ca cosa malu ni riuuláʼdxinu gúninu, casi ora nidindenenu cani.

11. Xi zanda guni cada tobi de laanu para guʼyaʼ pa zuhuaa chaahuiʼ lu ni runi cré.

11 Qué chuʼ dxi guiníʼ íqueluʼ maʼ qué zanda gudxiiluluʼ ca cosa malu ni riuuláʼdxiluʼ gúniluʼ. Gatigá naquiiñeʼ guʼyaʼ chaahuiluʼ ximodo nuuluʼ, para guʼyuʼ pa zuhuaa chaahuiluʼ lu ni runi creluʼ (2 Cor. 13:5). Ora gúʼndaluʼ textu casi Colosenses 3:5-10, gunabadiidxaʼ laca lii: «Ñee cayuneʼ stipa de guidubi ladxiduáʼ pur gusaana ca cosa malu runeʼ la? o rusihuinneʼ maʼ riuuladxeʼ ca cosa ni qué riuulaʼdxiʼ Jiobá. Pa nuaaʼ lu Internet ne málasi guiree ti yaza ra cadiʼdiʼ xiixa cosa dxabaʼ, ñee nagueendaca ruseeguaʼ ni la? O naapiaʼ maʼ cuyubeʼ guuyaʼ ca cosa malu ca lu Internet». Pa guiníʼ íqueluʼ ximodo chinándaluʼ ca conseju ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios dede né ora cadi cayuuyaʼ guirutiʼ lii la? zacaneni lii para gatanaluʼ ne chuʼ xquendabiaaniluʼ nayá (1 Tes. 5:6-8).

«PARA GABI NI LAANU PARAA CUCHÉʼ NU»

12, 13. 1) Xi naquiiñeʼ guicá íquenu ora maʼ chiguni chaahuinu xiixa guendanagana, ne ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Jesús. 2) Xi diidxaʼ cadi naquiiñeʼ guininu ora gábinu tuuxa paraa cuchee.

12 Diidxaʼ griegu ni bitiixhicabe «gabi ni laanu paraa cuchéʼ nu», riniʼni guni chaahuiʼ binni xiixa o guni xiixa jma jneza. Nuu biaje naquiiñeʼ gusiene chaahuinu tuuxa xipeʼ nga guninu o xi bíninu pa cadi jneza modo biénebe ni. Guzéʼtenu ti ejemplu. Ca xaíque yuʼduʼ stiʼ ca judíu bidxiichicaʼ ora bíʼyacaʼ guca Jesús nachaʼhuiʼ né cani «ruquixe impuestu ne cani qué rulabi ley». Óraque bicabi Jesús laacabe sicaríʼ: «Cadi caquiiñe cani nazaaca doctor sínuque cani huará. Ndi nga ni gudxi Dios binni chiqué: “Jma racaladxe guiá tu binni, que guedané tu ni gusigaʼde tu naa”» (Mat. 9:11-13). Nabé gupa Jesús paciencia ne guca nachaʼhuiʼ ora bisiidiʼ binni de Dios, ngue runi, ca binni ni qué rudxiibaʼ laca laa que biziidicaʼ naca Jiobá «ti Dios ni rilaselaʼdxiʼ ne nachaʼhuiʼ, rindaa para guidxiichi ne napa stálepeʼ guendarannaxhii ni qué rusaana ne dxandíʼ» (Éx. 34:6). Cumu biʼniʼ Jesús stipa para gacané binni guchaa modo nabani la? stale de laacaʼ biʼniʼ crecaʼ ca diidxaʼ nacubi ne galán ni bisiidibe.

13 Ejemplu stiʼ Jesús rusiidiʼ laanu ximodo zanda gacanenu sti binni. Tuuxa ni cadxiichi zanda guiníʼ sicaríʼ sin guiníʼ ique: «¡Nagásica rapaʼ gana guni chaahuinu ni cayácanu riʼ!». Peru tuuxa ni guni zacá cadi zinanda ni na 2 Timoteo 3:16. Qué rudii Stiidxaʼ Dios permisu laanu para tindenenu sti binni. Cásica racaná tuuxa ora gucuícabe «ti espada» laa, zacaca nga zuninanu ladxidóʼ sti binni pa guininu xiixa sin guiníʼ íquenu, purtiʼ zúninu guendanagana stinu jma naroʼbaʼ lugar de guni chaahuinu ni (Prov. 12:18).

14-16. 1) Xi zanda guni ca binnigola para gacanecaʼ ti xpinni Cristu ora napa ti guendanagana. 2) Xiñee risaca iquiiñeʼ binni Biblia para gacané xiiñiʼ guni chaahuiʼ xiixa guendanagana.

14 Yanna, ximodo zanda gusihuínninu nápanu paciencia ne gácanu nachaʼhuiʼ ora chiguni chaahuinu xiixa guendanagana yaʼ. Bixuiʼlú guinabaʼ ti guendaxheelaʼ gacané ti binnigola laacaʼ para gusaana de tíndecaʼ. Xi naquiiñeʼ guni binnigola riʼ yaʼ. Qué ziuube pur tobi de laacaʼ, sínuque zaquiiñebe caadxi principiu zeeda lu Biblia para gacanebe laacaʼ, zándaca iquiiñebe cani zeeda lu capítulo 3 stiʼ libru El secreto de la felicidad familiar. Laga caniʼné binnigola riʼ laacabe, cada tobi de laacabe naquiiñeʼ guiníʼ ique xi principiu jma naquiiñeʼ chinanda. Despué zanda guinabadiidxaʼ binnigola riʼ laacabe ximodo cayeni laacabe ne gacané laacabe pa caquiiñerúcabe jma conseju.

 15 Ximodo zanda gacané binni xiiñiʼ para guni chaahuiʼ xiixa guendanagana napa ti ganda iguidxi fe stibe yaʼ. Bixuiʼlú napa ti xiiñidxaapaluʼ ti xhamigu, peru para lii cadi jneza guidxaagabe binni ca. Primeca ni naquiiñeʼ guʼnuʼ nga ganna chaahuiluʼ xi guiráʼ nga ni cayaca. Ne pa despué de maʼ biʼnuʼ ca nga caguuruni xizaa lii la? zanda guiníʼneluʼ baʼdudxaapaʼ stiluʼ, ne zanda iquiiñeluʼ cani zeeda lu libru Lo que los jóvenes preguntan. Respuestas prácticas (volumen 2) para gúʼndaneluʼ laabe. Despué, zanda cueeluʼ jma tiempu para guiníʼneluʼ laabe ne gúʼyaluʼ ximodo nuube ora rigucheechebe diidxaʼ ne ora maʼ chigúnitu xiixa para chuʼtu nayecheʼ casi familia. Pa gápaluʼ paciencia xiiñiluʼ ne gácaluʼ nachaʼhuiʼ né laabe la? zuuyabe pabiáʼ nadxiiluʼ laabe ne pabiáʼ rizaaláʼdxiluʼ laabe. Zacá zudii gana laabe chinándabe ca conseju gudiiluʼ laabe ne qué zápabe ca guendanagana ni rapa cani raca xhamigu binni ni qué runi ni na Dios.

Pa gaca binni nachaʼhuiʼ ora iquiiñeʼ Biblia para uguu jneza xiiñiʼ la? zanda gacanecaʼ laacabe para cadi guiábacabe lu xiixa guendanagana naroʼbaʼ (biiyaʼ  párrafo 15)

16 Turuʼ ndiʼ caquiiñeʼ gacanenu yaʼ. Cani huará, cani nuu triste pur qué gapa dxiiñaʼ ne cani cadi cayene xiixa ni rusiidiʼ Biblia. Laaca naquiiñeʼ gápanu paciencia laacabe ne gácanu nachaʼhuiʼ né laacabe. Dxandíʼ, ora riquiiñenu Stiidxaʼ Dios para guni chaahuinu xiixa ni cayaca la? guiranu ribeendunu stale cosa ni galán.

«PARA ACANÉ NI LAANU IBANI NU CASI NA DIOS»

17. Xiñee naquiiñeʼ gudiʼnu lugar uguu jnézacabe laanu.

17 «Iruti rieche ora cayaba náʼ, sínuque riaana triste purti naná ni. Peru nabé racané ni cani nuu para iziidiʼ, purti ora ma udiʼdi ni la? zuuya cabe ma zanda sa cabe jma jneza, ne ma nuu dxí ladxidóʼ cabe.» (Heb. 12:11.) Stale de ca xpinni Cristu ni maʼ huaniisi ni biziidiʼ de Jiobá dxi nahuiiniʼ riniʼcaʼ galán nga modo guluu jneza bixhózecaʼ laacaʼ. Yanna riʼ laaca riguu jneza Jiobá laanu ne riquiiñebe ca binnigola para gúnibe ni, pa guicaanu ca conseju stícabe la? ziaananu lu neza ra zacaanu guendanabani (Prov. 4:13).

18, 19. 1) Xiñee nabé risaca chinanda binni principiu ni zeeda lu Proverbios 18:13 ora chigulidxe stobi. 2) Xi zabeendú ca binnigola ora gácacaʼ nachaʼhuiʼ né tuuxa ni bichee ne ora gusihuínnicaʼ nadxiicaʼ laabe.

18 Caquiiñeʼ gapa binni gracia para ganda uguu jneza stobi. Ne cayuni mandar Jiobá ca xpinni Cristu uguu jnézacaʼ stobi ti guibani casi na Dios (2 Tim. 3:16). Peru ora maʼ chigudiʼnu ti conseju la? naquiiñeʼ chinándanu ca principiu zeeda lu Biblia, casi ni ridxélanu lu Proverbios 18:13 ra na: «Ora guicabi tuuxa xiixa cosa ante [ganna chaahuiʼ xi guiráʼ guca] la? zusihuinni nahuati ne zatuilú». Nga runi, ora chuʼ tu gabi ca binnigola biʼniʼ ti xpinni Cristu ti pecadu nabé naroʼbaʼ la? primeru naquiiñeʼ ganna chaahuicabe xi guiráʼ guca (Deut. 13:14). Zacatiʼ nga zanda uguu jnézacabe tuuxa ti ganda gacanécabe laa guibani casi na Dios.

19 Stiidxaʼ Dios laaca rábini ca binnigola guiniʼcaʼ «ne diidxa nadóʼ» ora gulídxecaʼ tuuxa (biindaʼ 2 Timoteo 2:24-26). Pa guchee ti xpinni Cristu la? zándaca gucaani binni mal de Jiobá ne zándaca dede zuninabe sti binni ni qué gapa donda. Neca zacá, pa cadxiichi ti binnigola ora gudii conseju binni ni bichee riʼ la? qué zanda diʼ gacanebe laa. Peru pa gaca binnigola riʼ nachaʼhuiʼ né laabe casi runi Dios la? zándaca gucaabe binni ni bichee ca gaca arrepentir (Rom. 2:4).

20. Xi principiu zanda chinanda cani napa xiiñiʼ ora maʼ chigulídxecaʼ laacabe.

20 Naquiiñeʼ chinanda cani napa xiiñiʼ ca principiu ni zeeda lu Biblia para gusiniisicaʼ xiiñicaʼ modo na Jiobá (Efes. 6:4). Xi naquiiñeʼ guni binni ora chuʼ tu gabi laa biʼniʼ xiiñiʼ ti cosa ni cadi jneza yaʼ. Ante tindenebe xiiñibe naquiiñeʼ ganna chaahuibe xi guiráʼ guca ne pa dxandíʼ ni. Ndaaniʼ ti familia ra runi adorárcabe Jiobá la? cadi naquiiñeʼ guidxiichi xhaatacabe dede gucaani laacabe guninácabe xiiñicabe. Nabé riá Jiobá binni «ne rilaselaʼdxi laacaʼ», nga runi, cani napa xiiñiʼ naquiiñeʼ chinándacaʼ ejemplu stibe ora maʼ chigulídxecaʼ xiiñicaʼ (Sant. 5:11).

NABÉ SICARÚ NI BISIGAʼDEʼ JIOBÁ LAANU

21, 22. Xi diidxaʼ zeeda lu Salmo 119:97-104 ñanda niniʼluʼ para nusihuínniluʼ xi runi sentirluʼ pur Stiidxaʼ Jiobá.

21 Ti hombre ni bizuubaʼ stiidxaʼ Dios guníʼ xiñee nabé gunnaxhii ca ley stiʼ Jiobá. Biblia na: «¡Guizáʼ nadxieeʼ ley stiuʼ! [...] Pur ca mandamientu stiluʼ jma nuu xpiaaneʼ que ca xhenemiguáʼ. [...] Jma rieneʼ chaahueʼ que guiráʼ ca maestru stinneʼ. [...] Rucueezaʼ ñeeʼ para cadi saʼ lu guiráʼ neza malu. [...] Racané cani rusiidiluʼ para gaca ti binni nuu xpiaaniʼ» (Salmo 119:97-104). Gúcabe ti binni nuu xpiaaniʼ purtiʼ biindabe Biblia ne gunda biene chaahuibe ca cosa ni jma nagana. Cumu yenándabe ca conseju stini la? qué nucheedibe casi ruchee stale binni. Nabé guyuuláʼdxibe gúʼndabe Stiidxaʼ Dios ne guleendube stale cosa galán ora bíʼnibe ni nani. Gudixhe íquebe guzuubabe stiidxaʼ Dios biaʼ dxi nabánibe.

22 Ñee rusisácaluʼ Biblia la? Zanda gacaneni lii para iguidxi fe stiluʼ ti guni creluʼ zuni Dios guiráʼ ni naguixhe ique guni. Zacané ca conseju stini lii para cadi guʼnuʼ xiixa pecadu ni guxheleʼ lii de neza ra zacaaluʼ guendanabani ni qué zaluxe. Ne pa nánnaluʼ gusiéneluʼ ni cá lu Biblia la? zanda gacaneluʼ sti binni para guiuu lu neza ra zacaa guendanabani. Biquiiñeʼ Stiidxaʼ Dios guiráʼ ca modo bisiénenu riʼ ora maʼ cayuni adorarluʼ Jiobá, ti Dios ni nadxii laanu ne nabé nuu xpiaaniʼ.

a Biiyaʼ Xhiiñaʼ Reinu ni Rúninu stiʼ diciembre 2006, yaza 3.

b Dxiqué ora maʼ cusiidiʼ Jesús binni nabé gunabadiidxaʼ sicaríʼ: «Xi rábitu yaʼ». De raqué maʼ ribézabe guicábicaʼ (Mat. 18:12; 21:28; 22:42).

c Ca carta ni bicaa Pablu nabé riguucani gana laanu para gudxíʼlunu ca cosa malu ni riuuláʼdxinu gúninu (Rom. 6:12; Gál. 5:16-18). Ne zanda guininu yenándabe ca conseju ni bidiibe sti binni (Rom. 2:21).