Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CANI NAGUU CHAAHUIʼ XQUIDXI DIOS

Nabé bidxagayaa rey que

Nabé bidxagayaa rey que

GUCA ni chiguzéʼtenu riʼ lu beeu agosto iza 1936, ndaaniʼ residencia stiʼ rey Sobhuza II de Suazilandia. Casi biluxe bixhidxi Robert ne George Nisbet caadxi canción ne caadxi libana stiʼ Joseph F. Rutherford lu ti gramófono ni canazanecaʼ ndaaniʼ ti carru. Guidúʼyanu xi cusiene George: «Qué nidxéladu xi ninidu ora gucalaʼdxiʼ rey que nizíʼ gramófono, ca discu ne ca bocina ni riquiiñedu para gucheechedu stiidxaʼ Reinu».

Biyubi Robert modo gusiene laabe cadi cadoo diʼ cani. Xiñee yaʼ. Purtiʼ gadxé tu stiʼ cani. Óraque nga gunabadiidxaʼ rey que tu stiʼ cani.

Para bicabi Robert laabe: «Stiʼ sti rey guiráʼ ni». Ora gunabadiidxaʼ Sobhuza tu láʼ Rey que la? bicabi Robert: «Jesucristu, ni naca Rey lu Reinu stiʼ Dios».

Óraque bicabi Sobhuza né stale respetu: «¡Nabé risaca Rey ca! Qué zacaadiáʼ nin tobi de ca cosa stibe».

Robert bicaa: «Nabé bidxagayaaʼ rey Sobhuza. Guizáʼ galán riniʼbe inglés, qué ruchabe bi yánnibe, ne zanda guiniʼné tutiica binni laabe. Gurieniáʼ laabe ndaaniʼ despachu stibe biaʼ cuarenta y cinco minutu, laga cuxhidxi George caadxi canción fuera que.

»Dxi queca, peru jma maʼ huadxí, guyuudu ra Escuela Nacional Suazi, raqué bizaacadu ti cosa ni jma guyuuláʼdxidu. Bicaadiaga director que laadu, ne ora gúdxidu laabe canacaadu ti gramófono ne rápadu gana guxhídxidu caadxi discu para gucaadiaga guiráʼ cani nuu ra scuela que, gúdxibe laadu zanda gúnidu ni ne bicuibe biaʼ ti gayuaa baʼduʼ scuela lu ca guixi gaʼ que para gucaadiágacaʼ. Ca hombrehuiiniʼ nuu ra scuela que riziidicaʼ gúnicaʼ dxiiñaʼ lu layú, guni chaahuicaʼ jardín, dxiiñaʼ de carpinteru, gucuicaʼ yoo, riziidicaʼ inglés ne aritmética, peru ca dxaapahuiiniʼ riziidicaʼ de enfermería, gúnicaʼ dxiiñaʼ raca ndaaniʼ yoo ne xcaadxi cosa ni naquiiñeʼ gúnicaʼ». Jñaabiidaʼ rey Sobhuza nga biʼniʼ mandar gaca scuela que. *

Ca binni ni bicaadiaga ti libana ndaaniʼ guidxi Suazilandia iza 1936

Maca bicaadiaga rey Sobhuza caadxi precursor ni yeganna laa ra residencia stiʼ lu iza 1933. Ti biaje bitagulisaabe 100 soldadu stibe para gucaadiágacaʼ ca discu ni rusiidiʼ binni de stiidxaʼ Reinu. Ne laaca guca suscribirbe para gueeda revista stibe ne gucuaabe ca libru ni rusaananenu binni. Qué nindaa biʼniʼ rey riʼ ti biblioteca ra dxaʼ stale libru ne revista stinu. Dxi guca guiropa guendaridinde lu Guidxilayú, qué niná gobiernu stiʼ Gran Bretaña niquiiñeʼ binni ca libru ne revista stiʼ ca Testigu, neca zaqué qué nudii rey Sobhuza lugar nunitilúcabe biblioteca que.

Stale iza yeganna ca Testigu rey Sobhuza II ra residencia stiʼ ni nuu Lobamba, dede biseendacaabe caadxi xaíque yuʼduʼ para gucaadiágacaʼ libana stiʼ ca Testigu. Dxi cusiene ti Testigu láʼ Helvie Mashazi capítulo 23 stiʼ Mateo, bidxiichi stale de ca xaíque yuʼduʼ nuu raqué, biásacaʼ ne gucaláʼdxicaʼ nucuicaʼ laabe. Peru bicueeza rey que laacaʼ ne gúdxibe Mashazi cadi gusaana de guiníʼ. ¡Dede biʼniʼ mandar rey que guiráʼ cani nuu raqué gucaacaʼ guiráʼ ca versículo stiʼ Biblia ni cayeeteʼ lu libana que!

Sti biaje, dxi bicaadiaga tapa de ca xaíque yuʼduʼ ti libana ni bidii ti precursor, guniʼcaʼ: «Maʼ cadi xaíque stiʼ yuʼduʼ laadu; dede nagasi maʼ testigu stiʼ Jiobá laadu». Óraque gunabadiidxacabe precursor que pa canacaa caadxi libru casi ni napa rey Sobhuza.

Dede lu ca iza stiʼ 1930 hasta dxi guti rey Sobhuza lu iza 1982, nabé biʼniʼ respetarbe ca Testigu ne qué nudiibe lugar nizananda binni laacaʼ purtiʼ si qué rúnicaʼ ca ritual stiʼ ca binni suazi. Pur guiráʼ cani bizéʼtenu riʼ, nabé biʼniʼ respetar ca Testigu laabe ne biuubaʼ ladxidoʼcaʼ dxi guti rey riʼ.

Ra bizulú iza 2013 maʼ nuu jma de chonna mil ni rucheeche stiidxaʼ Reinu guidxi Suazilandia. Ti millón si binni nga nabeza ndaaniʼ guidxi riʼ, nga runi, de cada 384 binni, tobi de laacaʼ rucheeche stiidxaʼ Reinu. Nuu jma de chupa gayuaa sesenta precursor ndaaniʼ 90 neza binni ridagulisaa raqué, ne dxi bietenaláʼdxicabe guendaguti stiʼ Cristu iza 2012, guyé 7,496 binni. Racá rihuinni zanda guidale ca binni ni guni adorar Dios. Ca primé biaje guyécabe ndaaniʼ guidxi riʼ lu ca iza stiʼ 1930 nga bizulú caziidiʼ binni de Dios. (Cani naguu chaahuiʼ xquidxi Dios guidxi Sudáfrica.)

^ The Golden Age, 30 stiʼ junio 1937, yaza 629.