Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Guníʼ ique chaahuiʼ ante guʼnuʼ xiixa

Guníʼ ique chaahuiʼ ante guʼnuʼ xiixa

«Gulaʼquiʼ guidubi ladxidoʼloʼ lu naʼ Jiobá, ne cadi gúniluʼ ni na si xpiaanilu.» (PROV. 3:5)

1, 2. 1) Ñee guiráʼ binni riuulaʼdxiʼ cuí xi guni la? 2) Ximodo runi sentirluʼ pur xiixa ni gudixhe íqueluʼ gúniluʼ.

 GUIRÁʼ dxi nga riguixhe íquenu xi gúninu. Xi runi sentirluʼ ora quixhe íqueluʼ gúniluʼ xiixa yaʼ. Stale binni qué riuulaʼdxiʼ guinabadiidxaʼ stobi xi naquiiñeʼ guni. Xcaadxi binni ridxibi quixhe ique xi guni, ngue runi, ruundacaʼ libru ne dede runíticaʼ stale bueltu para ganda gudiicabe laacaʼ ca conseju ni caquiiñecaʼ.

2 Stale de laanu nánnanu nuu cosa ni qué zanda gúninu ne nuu xcaadxi ni cadi nuu lu nanu gúninu. Peru nuu stale cosa ra naquiiñeʼ cuinu xi gúninu, casi cani riuuláʼdxinu (Gál. 6:5). Peru nánnanu stale de ca cosa ni ribinu gúninu cadi jneza cani o qué ribeendunu gastiʼ ora gúninu cani.

3. 1) Xi zanda gacané laanu para quixhe íquenu gúninu ni jneza. 2) Xiñee nuu biaje raca nagana para laanu quixhe íquenu xi gúninu.

3 Nabé nayecheʼ riuu ca xpinni Jiobá purtiʼ maʼ bidiibe laacaʼ stale ley ni zanda gacané laacaʼ ora quixhe íquecaʼ xi gúnicaʼ lu xquendanabánicaʼ. Ne pa chinándanu ca ley ca, ziuulaʼdxiʼ Jiobá cani quixhe íquenu gúninu ne zabeendunu stale cosa galán. Neca zacá, ziuu ora qué zánnanu xi gúninu lu xiixa cosa, purtiʼ cadi caníʼ diʼ Stiidxaʼ Dios xipeʼ naquiiñeʼ gúninu. Yanna, xi gúninu óraca yaʼ. Quíxhenu ti ejemplu, nánnanu malu nga cuanaʼ binni (Efes. 4:28). Peru nuu binni riníʼ ique cadi malu diʼ nga cuanaʼ binni xiixa ni huaxiéʼ risaca o ni caquiiñeʼ. Yanna, xi zacané laanu gánnanu xi gúninu ora chuʼ tu guiníʼ gastiʼ naca gúninu ni yaʼ.

GUDIXHE IQUE GUʼNUʼ NI JNEZA

4. Xi conseju zándaca gudiicabe laanu ora quixhe íquenu gúninu xiixa.

4 Ora gábinu ti xpinni Cristu caquiiñeʼ gúninu xiixa nabé risaca, zándaca gábibe laanu caquiiñeʼ guiníʼ ique chaahuinu ni. Galán conseju ca, peru Biblia caguixhená laanu para cadi gúninu ti cosa sin guiníʼ ique chaahuinu, sicaríʼ na ni: «Ca cosa ni runi binni sin guiníʼ ique la? redaneni yuubaʼ luguiáʼ» (Prov. 21:5). Yanna, ximodo nga zanda guiníʼ ique chaahuinu yaʼ. Naquiiñeʼ cueenu tiempu ne guiníʼ íquenu xi zabeendunu ora gúninu ni maʼ gudixhe íquenu. Risaca gúninu cani maʼ bizéʼtenu ca, peru nuuruʼ xcaadxi cosa ni naquiiñeʼ gúninu (Rom. 12:3; 1 Ped. 4:7).

5. Xiñee qué riníʼ íquenu ni jneza dede dxi gúlenu.

5 Naquiiñeʼ gánnanu dede gálenu nácanu binni ruchee, nga runi qué riree cani riguixhe íquenu jneza, ne qué riuu xcuérpunu nazaaca (Sal. 51:5; Rom. 3:23). Ne stale de laanu bisicahui Binidxabaʼ xpiaaninu ti tiempu, ne qué ñánnanu de Jiobá ne ca ley stiʼ (2 Cor. 4:4; Tito 3:3). Nga runi, pa gúninu ni rábinu jneza la? zándaca qué zareeni modo rábinu, neca para laanu guníʼ ique chaahuinu para bíninu ni (Prov. 14:12).

6. Xi zacané laanu guiníʼ íquenu jneza.

6 Neca nácanu binni ruchee, Jiobá, Bixhózenu ni nuu guibáʼ, jneza guiráʼ ni runi (Deut. 32:4). Nayéchepeʼ nga riuʼnu purtiʼ racanebe laanu guchaʼnu xquendabiaaninu ne guiníʼ íquenu jneza (biindaʼ 2 Timoteo 1:7). Guiranu casi xpinni Cristu racaláʼdxinu guihuinni jneza modo riníʼ íquenu ne jneza cani rúninu. Ne para ganda gúninu ni, caquiiñeʼ cueenu de ndaaniʼ íquenu ca cosa ni cadi jneza ne cani racaláʼdxinu gúninu ne naquiiñeʼ guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá, gánnanu xi riuuláʼdxibe ne gúninu ca cosa ca casi rúnibe.

7, 8. Bisiene né ti ejemplu ni rusihuinni zanda quixhe ique binni guni ni jneza neca guidxaagalú guendanagana.

7 Guidúʼyanu ti ejemplu, stale binni rié sti guidxi para chiguni dxiiñaʼ, peru ora gápacaʼ xiiñicaʼ ruseendacaʼ xiiñicaʼ ra nuu binnilídxicaʼ para gapa laacabe laga cayúnicaʼ dxiiñaʼ xquidxi binni ne cayuni ganarcaʼ bueltu. * Ti gunaa ni nuu xquidxi binni gupa ti hombrehuiiniʼ nabé galán. Tiempu que maʼ cayuundanécabe laabe Biblia ne maʼ caniisibe lu stiidxaʼ Dios. Ca xhamígube ne ca binnilídxibe gúdxicaʼ laabe ne xheelabe guseendacabe baʼduhuiiniʼ que xquídxicabe ra nuu bixhozebiidaʼ ne jñaabida. Peru ra cayuundabe Biblia biénebe bidii Dios ti dxiiñaʼ binni. Xi dxiiñaʼ ca yaʼ. Laani nga gusiniisi binni xiiñiʼ (Sal. 127:3; Efes. 6:4). Ñee zuseendabe xiiñibe ra nuu jñaabe ne bixhózebe purtiʼ si guiráʼ ca binni que rúnini la? o zúnibe ni caziidibe lu Biblia neca ziuu ora ziaadxaʼ bueltu laabe ne napa xidé guni huantarbe ni guiníʼ binni. Xi ñúniluʼ pa nizaacaluʼ zacá yaʼ.

8 Cumu qué guidxela gunaa que xi guni la? bixhélebe ladxidoʼbe nezalú Jiobá ne gunábabe gacané laabe. Ora gúdxibe gunaa ni ruundané laabe de Biblia ne xcaadxi xpinni Cristu ni cazaacabe que, biénebe ximodo ruuyaʼ Jiobá ni cazaacabe. Ne laaca bidiibe cuenta pabiáʼ triste riuu ca baʼduhuiiniʼ ca ora qué riniisicaʼ ra nuu bixhózecaʼ ne jñaacaʼ. Guníʼ íquebe ni bíʼndabe lu Biblia ne biénebe cadi jneza guseendabe baʼduhuiiniʼ que xquídxibe. Ora biʼyaʼ xheelabe modo gucané guiráʼ ca xpinni Cristu laacabe ne pabiáʼ nayecheʼ ne nazaaca caniisi baʼduhuiiniʼ que la? óraque bidiibe lugar guʼndanécabe laabe Biblia ne bizulú guyebe guendaridagulisaa.

9, 10. 1) Xiñee cadi caquiiñeʼ si quixhe íquenu gúninu ni rábinu jneza. 2) Ximodo zanda guiree cani quixhe íquenu jneza.

9 Ejemplu ni bizéʼtenu riʼ rusihuinni cadi caquiiñeʼ si quixhe íquenu gúninu ni rábinu jneza. Xquendabiaaninu ne ladxidoʼno zeeda gácani casi ti reló ni qué rudii hora jneza. Pa gúninu ni na xquendabiaaninu ne ladxidoʼno zándaca gápanu guendanagana (Jer. 17:9). Nga runi, para cadi gápanu guendanagana la? naquiiñeʼ chinándanu ca conseju ni na Stiidxaʼ Dios. Biblia na: «Purtiʼ cadi casi modo riníʼ íquetu nga riníʼ iqueʼ, ne cadi casi ca neza stinneʼ nga ca neza stitu —nga nga ni na Jiobá—. Purtiʼ cásica jma nasoo guibáʼ que guidxilayú zacaca nga jma nasoo ca neza stinneʼ de ca neza stitu, ne cani riníʼ iqueʼ de cani riníʼ íquetu» (Isaías 55:8, 9).

10 Biblia cudii conseju riʼ laanu: «Gulaʼquiʼ guidubi ladxidoʼloʼ lu naʼ Jiobá, ne cadi gúniluʼ ni na si xpiaaniluʼ. Lu guiráʼ ni gúniluʼ guníʼ ique laabe, ne laabe zúnibe ca neza stiluʼ derechu» (Prov. 3:5, 6). Guníʼ ique ca diidxaʼ «cadi gúniluʼ ni na si xpiaaniluʼ», ne ca diidxaʼ ni na «guníʼ ique [Jiobá]». Laabe nga tobi lucha ni riníʼ ique jneza. Nga runi, ante quixhe íquenu xi gúninu la? galán guidúʼndanu Biblia para gánnanu ximodo ruuyabe ni chigúninu. Pur nga, para ganda guiree cani quixhe íquenu jneza la? naquiiñeʼ guiníʼ íquenu modo riníʼ ique Jiobá.

NAQUIIÑEʼ GANNA CHAAHUILUʼ XII NGA NI JNEZA NE NI CADI JNEZA

11. Xi caquiiñeʼ guni ti binni para ganda guiree cani quixhe ique jneza.

11 Nagana raca para binni quixhe ique guni ni jneza. Ne jmaruʼ si cani nacubi guyuunisa o cani deruʼ caniisi lu stiidxaʼ Dios. Biblia na zeeda gácacabe casi baʼduʼ. Neca zacá, zanda guihuinni caniisicabe lu stiidxaʼ Dios. Guníʼ ique ximodo riziidiʼ ti baʼduhuiiniʼ saʼ sin guiaba. Para ganda saʼbe sin guiábabe la? cadi naquiiñeʼ guiaanadxibe de gundaabe pasu huiiniʼ. Ne ngaca nga ni naquiiñeʼ guni ti binni ni deruʼ caniisi lu stiidxaʼ Dios para ganda guiree cani quixhe ique jneza. Apóstol Pablu guníʼ tuu nga ca binni ni maʼ huaniisi lu stiidxaʼ Dios. Laacabe nga «cani ma nanna uná nga jneza ne uná nga ni cadi jneza, purti ma biaa ca guni ca jneza». Ca diidxaʼ «ma biaa ca», cusihuínnicani qué ribeza dxí binni de guni stipa, ne nga nga ni naquiiñeʼ guni ti binni ni cadi xadxí de nuu ndaaniʼ xquidxi Dios (biindaʼ Hebreos 5:13, 14).

Ora quixhe íquenu gúninu ni jneza neca lu ca cosa ni huaxiéʼ risaca la? zacanécani laanu quixhe íquenu gúninu ni jneza lu ca cosa ni jma risaca (Biiyaʼ párrafo 11)

12. Bizeeteʼ ti ejemplu ni gusihuinni zanda guizíʼdinu gúninu ni jneza.

12 Casi maca bidúʼyanu ca, guiráʼ dxi riguixhe íquenu xi gúninu. Nuu de laacani risaca ne nuu ni huaxiéʼ risaca. Caadxi binni ni biindaʼ chaahuiʼ xi runi tuuxa ora chitixhe ique guni xiixa, biiyacabe nuu jma de 40% de ca cosa ni runi binni qué riníʼ íquecaʼ para gúnicaʼ ni, sínuque rúnicabe ni purtiʼ maca biaacabe gúnicabe ni zacá. Quíxhenu ti ejemplu, guiráʼ siadóʼ ribiluʼ xi lari gáculuʼ. Zándaca huaxiéʼ risaca ni para lii, jmaruʼ si pa cayaca puraluʼ. Peru naquiiñeʼ gánnaluʼ pa záculuʼ lari casi racu ti xpinni Jiobá (2 Cor. 6:3, 4). Yanna, ora maʼ chisiluʼ lari, ñee ricá íqueluʼ siluʼ ca lari ni caree de moda la? Ñee riziluʼ lari ni naquiiñeʼ gacu ti xpinni Cristu la? Ñee nabé caru ca lari riziluʼ la? Pa quixhe íquenu gúninu ni jneza neca lu ca cosa ni huaxiéʼ risaca casi ni bizéʼtenu ca, zacanécani laanu quixhe íquenu gúninu ni jneza lu ca cosa ni jma risaca (Luc. 16:10; 1 Cor. 10:31).

BIʼNIʼ STIPA PUR GUʼNUʼ NI JNEZA

13. Tu zanda gacané laanu para ganda gúninu cani maʼ gudixhe íquenu.

13 Guiranu nánnanu gadxé nga quixhe íquenu gúninu ni jneza ne gadxé nga gúninu ni lu xquendanabáninu. Casi ca binni ni riguʼbaʼ gueza riníʼ íquecaʼ gusaanacaʼ viciu sticaʼ, peru qué randa rusaana cani purtiʼ qué rúnicaʼ stipa. Caquiiñeʼ gúnicabe stipa pur gúnicabe ni maʼ gudixhe íquecabe. Ora guni binni ni maʼ gudixhe ique zeeda gácani casi bidxi ladi binni. Pa guiráʼ dxi guni binni ejerciciu, jma naguidxi rácani. Peru pa nuu si tiru runi binni ejerciciu la? qué zácani naguidxi. Yanna, tu zanda gacané laanu para ganda gúninu ni maʼ gudixhe íquenu yaʼ. Ni zanda gacané laanu nga Jiobá (biindaʼ Filipenses 2:13).

14. Xi gucané Pablu para gunda biʼniʼ ni naquiiñeʼ guni.

14 Pur guiráʼ ni gudiʼdiʼ Pablu dxi bibani, gúnnabe nagana nga guni binni ni jneza. Ti biaje guniʼbe sicaríʼ: «Gasti enda nachaʼhui nuu luguiaʼyaʼ, neca napa gana gune ni jneza, qué zanda gune ni». Laabe nánnabe xi racaláʼdxibe ne xi naquiiñeʼ gúnibe, peru nuu biaje qué randa rúnibe ni. Laabe guniʼbe: «Purti lu xquenda biaane rieche nia ley sti Dios, peru ruuya ma adxé ley nuu luguiaʼyaʼ ne nuu dinde né ni ley ni maca cá lu xquenda biaaneʼ, ne laani nga rucaa ni naa yaga lu ná pecadu ni runi mandar naa». Ñee qué zanda gúnibe gastiʼ pur gúnibe ni jneza la? Coʼ, laapebe guniʼbe: «¡Rudiee diuxquixe Dios purti Jesucristu zabee naa de laani. Laabe nga Señor stinu!» (Rom. 7:18, 22-25). Ne laaca guniʼbe ca diidxaʼ riʼ: «Para guiráʼ cosa zanda guneʼ purtiʼ cudii Dios poder naa» (Filip. 4:13).

15. Xi zabeendunu pa quixhe íquenu gúninu ni jneza.

15 Para chuulaʼdxiʼ Dios ni gúninu la? naquiiñeʼ quixhe íquenu gúninu ni jneza. Bietenalaʼdxiʼ ca diidxaʼ gudxi Elías guiráʼ cani biʼniʼ adorar Baal ne ca israelita ni maʼ bidxii deche Jiobá lu dani Carmelo: «Dede padxí nga qué guidxélatu tupeʼ nga gúnitu ni na pue. Pa Jiobá nga Dios ni dxandíʼ la? lachinanda laabe; peru pa Baal nga laani la? lachinanda laa» (1 Rey. 18:21). Ca israelita que nánnacaʼ xi naquiiñeʼ gúnicaʼ, peru qué guidxélacaʼ tupeʼ nga gúnicaʼ ni na. Yanna, Josué xi biʼniʼ yaʼ. Maʼ gadxé modo guníʼ ique, laa maca bisaana ti ejemplu nabé sicarú ora gudxi ca israelita que: «Yanna, pa cadi jneza para laatu gúnitu ni na Jiobá la? lacuí yannadxí tu racaláʼdxitu gúnitu ni na [...]. Peru naa ne ca binnilidxeʼ la? zúnidu ni na Jiobá» (Jos. 24:15). Xi guleendube pur ni gudixhe íquebe gúnibe yaʼ. Josué ne ca binni ni yenanda ejemplu stibe guyuucaʼ lu Layú ni bizabiruaa Dios gudii laacaʼ, «ti layú ra ridá leche ne dxiña yaga» (Jos. 5:6).

ZACAALUʼ STALE NDAAYAʼ PA QUIXHE ÍQUELUʼ GÚNILUʼ NI JNEZA

16, 17. Bizeeteʼ ti ejemplu ni gusihuinni xi ribeendú binni ora riguixhe ique guni ni na Dios.

16 Guiníʼ íquenu ni bizaaca ti xpinni Cristu ni cadi xadxí de guyuunisa, maʼ bichaganáʼ ne napa chonna xiiñiʼ. Ti dxi, tobi de hombre ni runinebe dxiiñaʼ gudxi laabe guidxaacabe de empresa ne chécabe stobi ra jma galán zuni ganárcabe. Xpinni Cristu riʼ guníʼ ique chaahuiʼ ni gúdxicabe laa ne gunábabe Jiobá gacané laabe ti gánnabe xi gúnibe. Neca huaxiéʼ runi ganarbe lu dxiiñaʼ riʼ, peru rúnibe ni para ganda guiaanabe sábadu ne domingu ti ganda chebe ca guendaridagulisaa ca ne ganda chigucheechenebe binnilídxibe diidxaʼ. Guníʼ íquebe pa guchaabe de dxiiñaʼ, maʼ qué zápabe tiempu para gúnibe xhiiñaʼ Jiobá. Lii yaʼ, xi ñúniluʼ.

17 Guníʼ íquesibe ni, bidiibe cuenta zándaca guxhéleni ni laabe de Jiobá neca jma galán zuni ganarbe. Xpinni Cristu riʼ qué niná ñuni ni gudxi xcompañeru laa. Ñee guníʼ íquebe despué jma galán nicaabe dxiiñaʼ que la? Coʼ, qué niníʼ íquebe zacá, purtiʼ para laabe ne binnilídxibe jma risaca nga chúʼcabe gaxha de Jiobá, ne cadi guni ganarbe stale bueltu. Laabe ne xheelabe guizáʼ biéchecabe ora gudxi xiiñicabe ni huaniisi ni napa 10 iza laacabe, nadxii laacabe, nadxii ca xpinni Cristu ne nadxii Jiobá, ne racalaʼdxiʼ gudii xquendanabani Jiobá ne chúʼnisa. Cumu jma risaca para bixhózebe guni adorar Jiobá la? rihuinni dxíchica laaca ngaca nga ni bíʼnibe.

Gudixhe ique gúniluʼ ni jneza ne zabániluʼ nayecheʼ lade ca xpinni Dios (Biiyaʼ párrafo 18)

18. Xiñee risaca quixhe íquenu gúninu ni jneza guiráʼ dxi.

18 Cásica guzaniruʼ Moisés nezalú ca israelita que dxi guzacaʼ lu desiertu que la? zacaca nga zaniruʼ Jesucristu nezalú ca xpinni Jiobá ndaaniʼ guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ, ni zeeda gaca casi ti desiertu. Ne cásica biʼniʼ Josué dxi gucané ca israelita para guyuucaʼ lu layú ni bizabiruaa Jiobá gudii laacaʼ, zacaca nga zacané Jesús ca xpinni para chuʼcaʼ lu guidxilayú cubi ra zuni binni ni jneza (2 Ped. 3:13). Cadi tiempu diʼ ndiʼ para guibiguétanu lu ca costumbre yooxhoʼ ni gúpanu dxiqué, cani guníʼ íquenu ugaandanu ne cani jma bisaca para laanu dxiqué, sínuque naquiiñeʼ ganna chaahuinu ximodo nga na Jiobá guibáninu (Rom. 12:2; 2 Cor. 13:5). Yanna, gusihuínninu pur cani quixhe íquenu gúninu lu xquendanabáninu nácanu binni ni qué ziuu dxi gusaana de guicaa ndaayaʼ stiʼ Dios (biindaʼ Hebreos 10:38, 39).

^ Sti razón nápacabe pur ruseendacabe xiiñicabe xquídxicabe nga purtiʼ riuulaʼdxiʼ bixhozebiidaʼ ne jñaabiida baʼduhuiiniʼ ca guluiʼcaʼ laabe nezalú ca xhamígucaʼ ne binnilídxicaʼ.