Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

CANI NAGUU CHAAHUIʼ XQUIDXI DIOS

«Rizayaniáʼ lidxeʼ guiráʼ ladu chaaʼ»

«Rizayaniáʼ lidxeʼ guiráʼ ladu chaaʼ»

LU BEEU agosto ne septiembre stiʼ iza 1929, dxi guca ti campaña de gaʼ gubidxa para guireeche diidxaʼ, jma de chii mil xpinni Cristu gudiizicaʼ biaʼ chupa gayuaa cincuenta mil libru ne folletu guidubi naca guidxi Estados Unidos. Ládecabe guyé biaʼ ti mil colportor (zacá binibiáʼcabe ca precursor dxiqué). ¡Guizáʼ bidálecabe! Purtiʼ Bulletin * que na guendaridxagayaa ngue lu iza 1929 bidale ca precursor chonna biaje jma de biaʼ gúcacabe lu iza 1927.

Ra ziluxe iza 1929 maʼ qué nisaca xpueltu binni. Ti dxi ni gulee lácabe martes negro, 29 stiʼ octubre stiʼ iza ca, nabé biete preciu stiʼ ca negocio ni nuu lu Bolsa de Valores ni nuu Nueva York. Ngue runi, lu guidubi naca Guidxilayú guyuu ti tiempu ni biree lá Gran Depresión, purtiʼ bieeguʼ stale mil de bancu. Maʼ qué ñaca dxiiñaʼ ndaaniʼ ca granja que. Bieeguʼ ca fábrica ni naroʼbaʼ. Millón de binni maʼ qué ñapa dxiiñaʼ. Lu iza 1933, ndaaniʼ guidxi Estados Unidos, bitagunácabe lidxi binni, biaʼ ti mil yoo guiráʼ dxi.

Yanna xi biʼniʼ ca precursor que ca dxi que yaʼ. Stale de laacabe guleza ndaaniʼ caadxi yoohuiiniʼ ni napa llanta. Cumu maʼ qué niguíxecabe ra nibézacabe ne maʼ qué niguíxecabe impuestu pur ca carru ni bíʼnicabe casi yoohuiiniʼ que la? maʼ huaxiéʼ gastu bíʼnicabe ne pur ngue gúndaruʼ bicheechecabe diidxaʼ. * Ne ora rápacabe guendaridagulisaa roʼ riaanacabe ndaaniʼ ca yoohuiiniʼ que casi ñaca ñaanacabe ndaaniʼ ti hotel sin niguíxecabe. Lu iza 1934 Bulletin bisiene ximodo guzáʼcabe ti yoohuiiniʼ ti cadi gaca nándacabe ndaaniʼ ne gapa ni guiráʼ ni iquiiñecabe casi nisa, ti estufa ne ti cama ni ridopa.

Stale de ca precursor de guidubi naca Guidxilayú biyúbicaʼ ximodo guzaʼcaʼ ti yoohuiiniʼ ni napa llanta para laacaʼ. Sicaríʼ guníʼ Victor Blackwell: «Qué huayuu dxi guzáʼ Noé ti barcu, ne naa laaca qué huayuu dxi guzayaʼ ti yoohuiiniʼ ni napa llanta». Peru gunda bizaʼbe tobi.

Cudxiibacabe ti carru ni bíʼnicabe casi yoo lu ti canuá para tiidicabe guiiguʼ tiempu riaba nisaguié roʼ neza India

Avery ne Lovenia Bristow gúpacaʼ ti carru ni bíʼnicaʼ casi ti yoo. Sicaríʼ guníʼ Avery: «Rizayaniáʼ lidxeʼ guiráʼ ladu chaaʼ, cásica rizané ti bigu bichuga stiʼ». Avery ne xheelaʼ gúcacaʼ precursor ne Harvey ne Anne Conrow, ca binni riʼ laaca gúpacaʼ ti yoohuiiniʼ ni napa llanta ne ca pader stini de cartón ni napa alquitran. Guiráʼ biaje guidxaacabe de lugar riaba ti ndaa cartón stini. Sicaríʼ guníʼ Avery de yoohuiiniʼ stícabe que: «Nin dxiqué nin yanna qué huayuuruʼ dxi guihuinni ti yoohuiiniʼ casi laani». Peru óraque guniʼbe guendaxheelaʼ que ne guiropaʼ xiiñicaʼ nga «ti familia ni nuu jma nayecheʼ». Ne sicaríʼ bicaa Harvey Conrow: «Qué ñuu dxi ñaadxaʼ xiixa laadu, ne biʼniʼ sentirdu cayapa Jiobá laadu laga cayúnidu xhiiñaʼ, ne bisihuínnibe nadxiibe laadu». Despué, Harvey ne Anne Conrow ne guiropaʼ xiiñicaʼ guyecaʼ Scuela stiʼ Galaad ne gúcacabe misioneru ndaaniʼ guidxi Perú.

Giusto ne Vincenza Battaino gúcacaʼ precursor né binnilídxicaʼ. Dxi gúnnacabe chigápacabe ti xiiñicabe, bíʼnicabe xcárrucabe, Ford A de iza 1929, ti yoohuiiniʼ ne «ruluíʼ ni ti hotel nabé sicarú», jma galán biaana ni que ca yoohuiiniʼ de lari ni gúpacabe. Laacabe ne dxaapahuiiniʼ stícabe bicheecherucabe diidxaʼ ra nuu guiráʼ italianu ni nabeza ndaaniʼ guidxi Estados Unidos, ne ngue nga dxiiñaʼ ni jma gunnaxhiicabe.

Stale binni bicaadiaga ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu, peru ca binni pobre ne cani qué gapa dxiiñaʼ la? cadi guiráʼ diʼ biaje nápacabe para quíxecabe saca ca libru ne revista ni caníʼ de Biblia. Lugar de nudiicabe bueltu, bidiicabe xiixa cosa biaʼ saca cani. Chupa precursora bigábacaʼ 64 cosa ni bidii binni ni napa gana guiziidiʼ de stiidxaʼ Dios laacaʼ. Lista que «ruluíʼ ni ra cá guiráʼ ni ridoo ndaaniʼ ti tienda ni nuu ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ».

Fred Anderson bidxela ti binni runi dxiiñaʼ ndaaniʼ ti granja, ni racalaʼdxiʼ chupa chonna libru ne gudxi laabe zacaa ca libru que peru pa zacaabe lente ni guca stiʼ jñaa. Ndaaniʼ sti granja que guyuulaʼdxiʼ sti hombre ca libru ne ca revista stinu, peru hombre que guníʼ: «Qué gapaʼ lente para guundaniáʼ». Peru biiyabe zanda gúʼndabe ca libru que né lente stiʼ xpecínube, ngue runi bidiibe saca ca libru que ne saca lente que.

Herbert Abbott guzané ti jaula ndaaniʼ xcarru para chuʼ bere. Ora maʼ nápabe chonna o tapa bere ni gudii binni laabe la? rigutoobe laacame ndaaniʼ luguiaa ne ni rutoobe laacame ruchabe xtánquebe de gasolina. Sicaríʼ bicaabe: «Ñee guyuu biaje biaanadu sin ti de gaayuʼ la? Guyuu pué, peru qué nudiʼdu lugar nucueeza ngue laadu. Ora guidúʼyadu náparuʼ xcárrudu gasolina la? riuudu sti ladu purtiʼ runi credu zacané Jiobá laadu».

Pur biʼniʼ cré ca xpinni Cristu riʼ zacané Jiobá laacaʼ ne pur gudixhe íquecabe gúnicabe xhiiñabe la? gunda bidxiilúcabe intiica guendanagana gúpacabe ca iza que. Bilá Maxwell ne Emmy Lewis dxi bisaba ti nisaguié naroʼbaʼ ti yaga ique yoohuiiniʼ ni napa llanta stícabe que. Maxwell bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Qué nucueeza diʼ ca cosa ca laadu, ne qué ñuu ora niníʼ íquedu nusaanadu de ñúnidu ni na Dios. Nuu stale dxiiñaʼ ni caquiiñeʼ gaca ne gucuá íquedu gúnidu ni». Lugar de niree Maxwell ne Emmy gana, laga biʼniʼ chaahuicaʼ yoohuiiniʼ ni napa llanta sticaʼ ne gucané ca xpinni Cristu laacaʼ.

Neca nabé nagana ca dxi nabáninu riʼ, millón de ca testigu stiʼ Jiobá rucheechecaʼ diidxaʼ né stale gana. Ne cásica ca precursor que, laanu laaca naguixhe íquenu gucheechenu diidxaʼ dede ora gabi Jiobá laanu maʼ biluxe dxiiñaʼ riʼ.

^ Yanna lani Xhiiñaʼ Reinu ni Rúninu.

^ Ca dxi que, stale de ca precursor qué ñápacaʼ ti dxiiñaʼ. Gunda gucuaacabe guiráʼ libru ne revista baratu, ne ni rudii binni laacabe saca cani guzíʼcabe ni iquiiñecabe.