Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gupa Jiobá laacabe lu bandáʼ stiʼ ca dani que

Gupa Jiobá laacabe lu bandáʼ stiʼ ca dani que

SIADÓʼ guieʼruʼ bidxela ti gunaa ti paquete ra puertaʼ lidxi. Gundísabe ni ne biiyadxibe guiráʼ ladu peru qué ñuuyabe guirutiʼ. Zándaca de huaxhinni bisaana tuuxa ni raqué. Bizulú cuchiabe ni ne guyuube nagueendaca ndaaniʼ lídxibe ne biseegube puertaʼ stibe. Bíʼnibe zacá purtiʼ nánnabe zeeda libru ne revista ni caníʼ de Biblia ndaaniʼ paquete que ne qué naʼ gobiernu guicaa binni cani ndaaniʼ guidxi que. De raqué, gudiidxibe ni ne ndaaniʼ ladxidoʼbe bidiibe xquíxepeʼ Jiobá pur cudii laacabe ni caquiiñecabe.

Stale biaje guca casi bizéʼtenu riʼ Alemania lu ca iza stiʼ 1930. Lu iza 1933, dxi maʼ biʼniʼ mandar ca nazi, bicueezacaʼ dxiiñaʼ ni runi ca testigu stiʼ Jiobá ndaaniʼ casi guidubi guidxi que. Richard Rudolph, yanna maʼ napa jma de 100 iza. * Laa guníʼ: «Nanna dxíchidu qué zanda gucueeza ti ley ni gudixhe hombre guinidu de lá Jiobá». Laaca guniʼbe: «Caquiiñedu ca libru ne revista que para guidúʼndadu ne gucheechenedu diidxaʼ. Peru cumu maʼ qué niná gobiernu que nicaadu cani la? nagana guca para laadu gápadu cani, ne guníʼ íquedu xi zanda gúnidu para cadi guiaanadxí de gúnidu xhiiñaʼ Dios». Qué nindaa bidxelaʼ Richard ximodo zanda gacané para gaca dxiiñaʼ que: iquiiñebe bandáʼ stiʼ ca dani que (Juec. 9:36).

GUDÍʼDICABE CAADXI LUGAR NABÉ NAGANA

Guiiguʼ Elba ridiʼdiʼ ni lade ca dani ni láʼ Montes Gigantes (Krkonoše), ni riaana ra dxaaga República Checa ne Polonia. Neca ca dani riʼ 1,600 metru nga nasoo cani, runibiáʼcabe ni casi ti isla ra nuu hielu ni riaana galaa de Europa. Biaʼ galaa iza, raʼtaʼ ti capa hielu de chonna metru ique ca dani que. Cumu málasi ruchaa tiempu lu ca dani que la? stale de ca excursionista que nuu biaje qué rudiicaʼ cuenta riaba stale gupa ne maʼ qué ridxélacaʼ pa neza checaʼ.

Maʼ raca gayuaa de iza riquiiñecabe ca dani riʼ para gánnacabe paraa nga dxaaga ti guidxi né sti guidxi. Cumu nabé nagana para tiidicabe lade ca dani que la? guirutiʼ rapa neza que, nga runi nagaʼchiʼ ridiʼdiné binni stale cosa raqué. Lu ca iza 1930, Checoslovaquia nuu ti ladu de ca dani que ne Alemania nuu sti ladu, ca dxi que guyuu caadxi Testigu ni nadxibalú biquiiñecaʼ neza gudiʼdiʼ ca binni ni riné xiixa cosa nagaʼchiʼ ndaaniʼ ca guidxi ca. Xiñee bíʼnicabe ni yaʼ. Para ganda gutiidicabe libru ne revista ndaaniʼ guidxi Alemania. Tobi de ca Testigu nadxibalú que nga Richard.

Caadxi xpinni Cristu nácucaʼ lari ni racu ca excursionista ne zinecaʼ libru ne revista Alemania lade ca dani ni láʼ Montes Gigantes

GUYUU XQUENDANABÁNICABE RA NAXOO

Richard guníʼ: «Ca sábadu ne ca domingu ca, ti grupu de gadxe hombre ni nahuiinigaruʼ riguíbadu ca dani que, guiradu maʼ nácudu lari casi racu ca excursionista». De raqué guniʼbe: «De Alemania rúnidu chonna hora para tiididu ca dani que ne chindadu Špindlerův Mlýn», ti lugar ni nuu Checoslovaquia ra nuu stale hotel ni riaana biaʼ 16 kilómetru de ra nuudu que. Ca dxi que nabeza caadxi binni de Alemania lugar que. Tobi de ca binni ni gucané laacabe que nga ti hombre ni runi dxiiñaʼ layú. Laa napa ti carretón, ni riquiiñeʼ para chiné ca binni ni riaana ndaaniʼ ca hotel que. Laaca riquiiñebe ni para chicaabe ca paquete ni ruseendacabe lu tren ni zeeda de guidxi Praga ne rinebe cani ndaaniʼ granja stibe ne raqué rucaachibe cani lade guixi. Raqué ricaa ca xpinni Cristu cani para chiné cani Alemania.

Sicaríʼ guníʼ Richard: «Ora maʼ nuudu ndaaniʼ granja que ruchá típadu ca mochila stidu, purtiʼ gúcacani para chinécani ni nanaa. Cada tobi de laadu rinedu biaʼ 50 kilu». Para cadi guʼyaʼ binni laacabe, riécabe huaxhinni. Rireecabe cásipeʼ guiaaziʼ Gubidxa ne ribiguétacabe ante guiráʼ gueelaʼ. Ernst Wiesner, naca binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa ca dxi que, bizeetebe ni biʼniʼ ca Testigu que para cadi guinaazecabe laacaʼ: «Rizaniruʼ chupa xpinni Cristu ne ora guidxagalúcabe binni la? rúnicabe ti seña né biaaniʼ ni zinécabe. Ti gayuaa metru atrá maʼ zeeda xcaadxi xpinni Cristu ni maʼ nuaʼ ca mochila sticaʼ, ora ruuyacabe seña ni guni cani zaniruʼ que la? rucaachilúcabe lade guiʼxhiʼ que. Ribézacabe guibiguetaʼ guiropaʼ Testigu ni zaniruʼ que ne gudii ti seña laacabe para guireecabe, ne cada semana ruchaacabe seña que». Peru cadi ca puliciá de Alemania de traje azul que si nga cani ridxíbicabe.

Richard rietenalaʼdxiʼ xi bizaaca ti dxi: «Ti dxi bineʼ dxiiñaʼ dede huadxí, ngue runi maʼ biree guirácabe ora biree. Nacahuidóʼ nuu óraque ne nabé cayaba gupa, dede ziyacadiʼteʼ zizayaʼ lu nisaguié que. Biniteʼ lade ca yaga pinu ni nuu lu ca dani que ne xadxí para bidxelaʼ neza que sti biaje. Stale excursionista huayáticaʼ zaqué. De lu sti dxi que nacándaruʼ biiyaʼ ca xcompañeruaʼ, mápeca bibiguétacaʼ».

Guiráʼ semana biaʼ chonna iza gudxiibaʼ ca xpinni Cristu ni nadxibalú que lu ca dani que. Tiempu riaba hielu runi esquiárcabe o rinécabe trineo para chisaanacabe ca libru ne revista que. Nuu biaje, caadxi grupu de 20 xpinni Cristu ridíʼdicaʼ ca neza que ridxíʼ, maʼ zinándacaʼ ca nezahuiiniʼ napa ca dani que. Para gusihuínnicabe zécabe casi rié ca excursionista raqué la? rinécabe caadxi gunaa xpinni Cristu. Ca gunaa riʼ rizanírucaʼ para gábicaʼ laacabe pa zeeda tuuxa ne rúnicaʼ ni ora rundaacaʼ ca sombreru sticaʼ lu bi.

Ora maʼ nexheʼ hielu ique ca dani ni láʼ Montes Gigantes nagana para tiidicabe cani

Xi rizaaca ora chindácabe né ca libru ne revista que yaʼ. Nagueendaca riaaziʼ cani. Ximodo yaʼ. Rúnicabe paquetehuiiniʼ para guluiʼni xabú ne rinécabe ni ra ti estación stiʼ tren ni nuu Hirschberg. Ne de ra estación ca rinécabe cani chupa chonna lugar ndaaniʼ guidxi Alemania. Ne ora maʼ chindani ca lugar ca maca nuu caadxi xpinni Cristu ni nagaʼchiʼ riguiizicani lugar ca, casi bizéʼtenu ra bizulú tema riʼ. Nabé rápacabe stale cuidadu ora maʼ cayúnicabe dxiiñaʼ riʼ, purtiʼ pa gueeda igaa tobi de laacabe la? zagaa guirácabe. Ne nga nga ni guca ti biaje, ne qué nudiicabe cuenta gúcani.

Iza 1936 bidxélacabe gaxha de guidxi Berlín tobi de ca lugar ra dxaʼ ca libru ne revista que. Lade ca cosa nuu raqué bidxélacabe chonna paquete ni zeeda de Hirschberg, peru qué gánnacabe tu biseendani. Ora biiyaʼ chaahuiʼ ca puliciá ca letra que, bidiicaʼ cuenta tu bicaani, beeda gácasini tobi de cani zaniruʼ lu grupu que ne gunaazecaʼ laabe. Qué nindaa de ngue gunaazecabe xhupa de cani nuu lu grupu que ne tobi de laacabe nga Richard Rudolph. Nin tobi de laacabe qué niníʼ turuʼ nuu lu grupu que, ngue runi xcaadxi xpinni Cristu que bíʼnirucaʼ dxiiñaʼ riʼ sti tiempu né ridíʼdicabe lade ca dani que neca cada biaje jma nagana ni para laacabe.

NI RUSIIDIʼ NI LAANU

Biaʼ tiempu gudiʼdinécabe ca libru ne ca revista que lade ca dani ni láʼ Montes Gigantes que nabé gucané ni ca testigu stiʼ Jiobá de Alemania. Peru cadi lade ca dani que si nga gudíʼdicabe para bitiidicabe ca libru ne revista que. Maʼ lu iza 1939, ca nazi bizulú biʼniʼ mandarcaʼ Checoslovaquia, raqué maʼ biyúbicabe xcaadxi neza para gunda gudíʼdicabe ndaaniʼ guidxi que. Ca testigu stiʼ Jiobá guluucaʼ xquendanabánicaʼ ra naxoo para gunda yenecaʼ libru ne revista Alemania, peru cadi raqué si, sínuque ne xcaadxi guidxi ni dxaagani casi Francia, Países Bajos ne Suiza, nabé gudiidicaʼ ra nagana para cadi guiaadxaʼ libru ne revista ca xpinni Cristu ni nabeza ndaaniʼ ca guidxi ca.

Ca dxi stinu riʼ, casi guiráʼ ca xpinni Cristu nápanu stale libru ne revista de gadxé gadxé clase. Cada biaje guicaanu ti libru o ti revista ra Yoo stiʼ Reinu, o guindétenu ni lu jw.org, naquiiñeʼ guiníʼ íquenu stipa ni biʼniʼ xcaadxi xpinni Cristu para ganda guicaanu cani. Zándaca qué niguíʼbacabe caadxi dani nexheʼ hielu ique galaa gueelaʼ, peru nánnanu stale de ca xpinni Cristu bíʼnicaʼ dxiiñaʼ nadipaʼ ne de guidubi ladxidoʼcaʼ para ganda gápanu cani.

^ Richard Rudolph guyuube ndaaniʼ neza binni ridagulisaa ni nuu Hirschberg (Silesia). Yanna riʼ lani Jelenia Góra, ni riaana ladu gueteʼ stiʼ Polonia.