Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

«Cadi gusiaandatu dxi riʼ»

«Cadi gusiaandatu dxi riʼ»

«Cadi gusiaandatu dxi riʼ, ne napa xidé gúnitu ti saa para Jiobá.» (ÉX. 12:14)

1, 2. Xi cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ ca xpinni Cristu yanna, ne xiñee.

 XI RINÍʼ íqueluʼ ora rizaa sti iza de bizaaca xiixa nabé risaca. Tuuxa ni maʼ bichaganáʼ zándaca guiníʼ ique dxi bichaganáʼ, ne nuu xcaadxi riníʼ ique xiixa dxi risaca para laa, casi dxi guca xquidxi libre. Peru ñee nánnaluʼ raca ti cosa lu guidubi naca Guidxilayú ni maʼ ziné jma de chonna mil gaayuʼ gayuaa iza de raca la?

2 Ni raca guiráʼ iza ca runibiáʼ binni ni casi Pascua. Rúnicabe ni para guietenaláʼdxicabe dxi biree ca israelita de esclavu Egipto. Zándaca guiníʼ íqueluʼ: «Ca judíu nga rúnicaʼ Pascua, peru naa nacaʼ xpinni Cristu. Xiñee caquiiñeʼ gannaʼ de laani yaʼ». Zacábinu ni gunabadiidxanu ca ora gúʼndanu ca diidxaʼ nabé risaca riʼ: «Purti guti Cristu pur xpecadu [nu]» (1 Cor. 5:7). Para gánnanu xiñee nabé risaca ca diidxaʼ riʼ, caquiiñeʼ gánnanu jma de Pascua ni biʼniʼ ca judíu que ne guidúʼyanu ximodo zacagá nga ti mandatu ni gucuaa ca xpinni Cristu.

RA BIASASTÍ PASCUA

3, 4. Xi bizaaca ante gaca primé Pascua que.

3 Stale binni lu guidubi Guidxilayú nánnacaʼ caadxi cosa ni bizaaca ante gaca primé Pascua, neca cadi judíu laacaʼ. Zándaca huayuundacabe libru de Éxodo, nuu tu huayuiʼné ni laacabe o huayuuyacabe de laani lu xiixa película. Ñee rietenaláʼdxiluʼ ni bizaaca ante gaca primé Pascua que la?

4 Maʼ stale iza de naca ca israelita que esclavu ndaaniʼ guidxi Egipto ora biseendaʼ Jiobá Moisés ne Aarón para guinábacaʼ faraón gudii lugar guiree ca israelita que de guidxi que. Cumu nabé ruchá faraón que bi yanni la? qué niná ñuni ni gudxi Moisés ne Aarón laa. Ngue runi, biseendaʼ Jiobá chii plaga Egipto. Lu últimu plaga que, guti guiráʼ ca baʼduʼ lugola stiʼ ca egipciu ne guiráʼ ca maniʼ ni gule primé, oraqueruʼ guná faraón guiree xquidxi Dios de Egipto (Éx. 1:11; 3:9, 10; 5:1, 2; 11:1, 5).

5. Xi biʼniʼ ca israelita que ante guireecaʼ Egipto. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.)

5 Xi biʼniʼ ca israelita que ante guireecaʼ de Egipto yaʼ. Lu primavera stiʼ iza 1513 ante de ca dxi stiʼ Jesús, lu beeu abib, despué biree lani nisán. * Dios gudxi laacabe chúʼcabe listu 10 stiʼ beeu nisán para cani chigúnicabe 14 stiʼ beeu que. Dxi stiʼ ca hebreu ruzuluni ora riaaziʼ Gubidxa ne rilúxeni sti dxi que ora guiaaziʼ Gubidxa. Dxi ca, 14 stiʼ nisán, cada familia naquiiñeʼ guuti ti dendxuʼ (o ti chivu) barracu ne gunéʼcabe caadxi rini stime ruaa puertaʼ lídxicabe (Éx. 12:3-7, 22, 23). De raqué naquiiñeʼ goxhícabe beela dendxuʼ biguii lu buu, pan ni qué gapa levadura ne caadxi guixi yaa. Ángel stiʼ Jiobá zadiʼdiʼ guidubi guidxi Egipto ne zuuti guiráʼ ca baʼduʼ lugola stiʼ ca egipciu, peru ca israelita ni guzuubaʼ diidxaʼ la? qué zuutibe xiiñicaʼ. De raqué zareecabe ndaaniʼ guidxi que (Éx. 12:8-13, 29-32).

6. Xiñee naquiiñeʼ guni ca israelita que Pascua guiráʼ iza.

6 Zaqué nga biree ca israelita que de esclavu, ne Dios gudxi laacabe guietenaláʼdxicabe guiráʼ ni guca que. Na Jiobá rabi laacabe: «Cadi gusiaandatu dxi riʼ, ne napa xidé gúnitu ti saa para Jiobá ora guietenaláʼdxitu ni ne laaca sicaríʼ naquiiñeʼ guni ca xiiñitu ni gale despué. Naquiiñeʼ gápatu ni casi ti ley ne qué chuʼ dxi gusaana de gúnitu ni». Pascua riʼ bindaani xhono gubidxa. Dxipeʼ raca ni nga 14 stiʼ nisán de racá rúnicabe sti saa ni rindaa gadxe gubidxa ra riquiiñecabe Torta ni qué gapa Levadura. Guiropaʼ saa riʼ runibiáʼcabe ni casi Pascua (Éx. 12:14-17; Luc. 22:1; Juan 18:28; 19:14). Pascua riʼ nga tobi de ca «saa ni raca guiráʼ iza» ne naquiiñeʼ guni ca hebreu ni (2 Crón. 8:13, Nueva Versión Internacional).

7. Xi gudixhe Jesús guni ca discípulo stiʼ guiráʼ iza últimu biaje bíʼnicabe Pascua.

7 Cumu judíu Jesús ne ca apóstol stiʼ ne zinándacaʼ ley ni bidii Dios Moisés la? ngue runi bíʼnicabe Pascua guiráʼ iza (Mat. 26:17-19). Últimu biaje bíʼnicabe Pascua que, gudixhe Jesús sti cosa nacubi ni naquiiñeʼ guni ca discípulo stiʼ guiráʼ iza, ne laani nga Guendaroxhi stiʼ Señor. Peru xi dxi naquiiñeʼ gúnicabe ni yaʼ.

PADXIPEʼ GUCA GUENDAROXHI STIʼ SEÑOR

8. Xi rinabadiidxaʼ stale binni de Pascua ne de Guendaroxhi stiʼ Señor.

8 Biʼniʼ si Jesús né ca discípulo stiʼ Pascua que, gudíxhebe ximodo naquiiñeʼ gúnicaʼ Guendaroxhi stiʼ Señor. Nga runi zanda guininu guca Guendaroxhi stiʼ Señor dxi ca guca Pascua que. Ca dxi stinu riʼ, runi ca judíu Pascua chupa chonna gubidxa ante o despué de dxipeʼ naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu guendaguti stiʼ Cristu. Xiñee ya. Zánnanu xiñee gadxé gadxé dxi riábani ora gánnanu xi biʼniʼ mandar Dios ca israelita gúnicaʼ. Guníʼ si Moisés «naquiiñeʼ guuti guiráʼ binni de Israel» dendxuʼ que la? gúdxibe laacaʼ 14 de nisán nga gúnicaʼ ni ne gúdxibe laacaʼ pórapeʼ nga gácani. Biblia na: «Naquiiñeʼ gácame ti dendxuʼ barracu, gácame nazaaca ne gápame ti iza. Zanda cuitu laame lade ca dendxuhuiiniʼ barracu o lade ca chivuhuiiniʼ. Ne napa xidé gápatu laame dede ra guizaa catorce gubidxa stiʼ beeu riʼ, ne naquiiñeʼ guuti guidubi guidxi Israel laame lu guiropaʼ huadxí» (Éxodo 12:5, 6).

9. Casi na Éxodo 12:6, pora biiticabe dendxuhuiiniʼ ni gudócabe lu Pascua que. (Biiyaʼ cuadru ni láʼ  «Pórapeʼ nga gúcani».)

9 Biblia de Ferrara, ti Biblia stiʼ ca judíu, ruzeeteʼ lu Éxodo 12:6 naquiiñeʼ gatiʼ dendxuhuiiniʼ que «lade ca huadxí». Ne xcaadxi Biblia riquiiñeʼ ca diidxaʼ «lade guiropaʼ huadxí». Biblia ni bitiixhi ti rabinu ni láʼ Marcos Edery na «ora maʼ biaaziʼ gubidxa». Xcaadxi Biblia riquiiñecaʼ diidxaʼ «ora maʼ zixhinni» ne «ora maʼ ziyaaziʼ gubidxa». Nga runi, naquiiñeʼ gatiʼ dendxuhuiiniʼ que ora maʼ biaaziʼ Gubidxa peru nayáʼniruʼ, casi guzulú 14 de nisán.

10. Para caadxi judíu, padxí ngue biiticabe dendxuʼ ni gudócabe lu Pascua que, peru xi zanda guinabadiidxanu yaʼ.

10 Ra gudiʼdiʼ iza, chupa chonna judíu guníʼ íquecaʼ yené ca sacerdote que chupa chonna hora para biiticaʼ guiráʼ ca dendxuʼ ni yené binni ndaaniʼ yuʼduʼ que. Ngue runi guníʼ íquecabe ni caníʼ Éxodo 12:6 nga ra ziluxe dxi 14 de nisán. Pora nga yaʼ. Despué de galaa dxi ne dede ora maʼ biaaziʼ Gubidxa. Peru pa ñaca zacá ni, padxipeʼ guca guendaroxhi ca yaʼ. Ti profesor ni láʼ Jonathan Klawans ni biindaʼ religión stiʼ ca judíu ni bibani dxiqué, guníʼ: «Dxi stícabe ca ruzulú ni ora riaaziʼ Gubidxa. Nga runi, neca 14 de nisán ca nga biiticabe dendxuhuiiniʼ ca la? ruzulú Pascua ne rócabe dendxuhuiiniʼ ca 15 de nisán. Peru, qué rieeteʼ ca fecha ca lu libru stiʼ Éxodo». Ne laaca guniʼbe: «Ni bicaa ca rabinu [...] qué liica ruzeetecaʼ ximodo bíʼnicabe Seder [Pascua] que ante guinitilú Yuʼduʼ» que lu iza 70 despué de ca dxi stiʼ Jesús (cursiva stidu).

11. 1) Xi guiráʼ bizaaca dxi guca Pascua iza 33 despué de ca dxi stiʼ Jesús. 2) Xiñee ti «dxi roʼ» nga dxi sábadu 15 de nisán. (Biiyaʼ ni cá ñee yaza.)

11 Yanna, padxí nga gudócabe Pascua ni bíʼnicabe iza 33 que yaʼ. Para gánnanu ni, 13 de nisán, ra maʼ zeeda ganda «dxi ruuti cabe dendxu huiini rusigaʼde cabe Dios que», gudxi Cristu Pedru ne Juan: «Laché lachiguni chaahui ra idóʼ xhi nu pascua riʼ» (Luc. 22:7, 8). «Ora gunda hora go xhi cabe» Pascua que, despué de biaaziʼ Gubidxa dxi 14 de nisán ni guca jueves huaxhinni que, gudoxhí Jesús né ca apóstol stiʼ. De raqué gudixhestí Guendaroxhi stiʼ Señor (Luc. 22:14, 15). Ne gueelaʼ que gunaazecabe laabe ne biʼniʼ juzgárcabe laabe. Biaʼ galaa dxi stiʼ 14 de nisán que bicaacabe Jesús lu ti yaga, ne huadxí que gútibe (Juan 19:14). Nga runi «guti Cristu» dxi ca biiticabe dendxuʼ gudócabe Pascua que (1 Cor. 5:7; 11:23; Mat. 26:2). Últimu la? bicaachicabe laabe ra ziluxe 14 de nisán ante guzulú 15 de nisán (Lev. 23:5-7; Luc. 23:54). *

TI DXI NABÉ RISACA PARA LAANU

12, 13. Xiñee nabé risaca Pascua que para ca xiiñiʼ ca israelita.

12 Guzéʼtenu sti biaje guiráʼ cani bizaaca Egipto. Gudxi Moisés ca israelita que cadi chuʼ dxi gusaana de gúnicaʼ Pascua que. Ora gúnicabe ni guiráʼ iza, ca xiiñicabe zanabadiidxaʼ xiñee rúnicabe ni. Biblia na: «Ne ora gabi xiiñitu laatu: “Xii nga ni rúnitu ora runi adorartu zacá pue”, óraque naquiiñeʼ guiniʼtu: “Ruutidu ti maniʼ lu pascua para Jiobá purtiʼ laabe qué ñuube ra lidxi ca xiiñiʼ Israel ndaaniʼ guidxi Egipto dxi biseendabe plaga luguiáʼ ca egipciu, peru bilabe lídxinu”» (Éxodo 12:26, 27; Deut. 6:20-23). Nga runi, dede cani nahuiiniʼ qué ziuu dxi «gusiaandacabe» Pascua que (Éx. 12:14).

13 Ca israelita que zusiidicabe ca xiiñicabe ni gueeda gale stale cosa risaca ora gúnicabe Pascua que. Tobi de laacani nga rapa Jiobá ca xpinni. Ne laaca zaziidiʼ ca xiiñicabe naca Jiobá ti Dios ni nabani, rizaalaʼdxiʼ ca xpinni ne rapa laacabe. Ne bisihuínnibe zacá ni ora bilabe ca baʼduʼ lugola stiʼ ca israelita «dxi biseendabe plaga luguiáʼ ca egipciu».

14. Xi naquiiñeʼ gusiidiʼ ca xpinni Cristu ca xiiñiʼ de Pascua.

14 Tiempu stinu riʼ, ca xpinni Cristu ni napa xiiñiʼ maʼ cadi naquiiñepeʼ gábicaʼ xiiñicaʼ guiráʼ iza xiñee guca Pascua que. Peru ñee rusiidiluʼ xiiñiluʼ naca Jiobá ti Dios ni rapa xquidxi la? Ñee rudii ca xiiñiluʼ cuenta dxandipeʼ runi creluʼ dede yanna rapa Jiobá ca xpinni la? (Sal. 27:11; Is. 12:2.) Ñee rusiidiluʼ ni xiiñiluʼ né diidxaʼ nadóʼ la? Pa zacá rúniluʼ ni, zacaneluʼ laabe gápabe confianza Jiobá.

Xi zanda gusiidiluʼ ca xiiñiluʼ ora guiníʼneluʼ laacabe de Pascua (Biiyaʼ párrafo 14)

15, 16. Xiruʼ rizíʼdinu de Jiobá ora ridúʼndanu de Pascua ne de modo biree ca israelita de Egipto.

15 Maʼ bidúʼyanu rapa Jiobá ca xpinni, peru nuu sti cosa ni rizíʼdinu de Pascua riʼ. Rizíʼdinu laaca rulabe xquídxibe. Guníʼ ique xi bizaaca ca israelita que dxi gulee Jiobá laacaʼ de Egipto. Ti columna de za ne de gui guzaniruʼ nezalucaʼ. Bixheleʼ Jiobá nisadóʼ Xiñáʼ que para gudíʼdicabe ndaaniʼ ni. Ora yendácabe sti ladu que, bilate nisa que luguiáʼ ejércitu stiʼ Egipto. ¡Zacá nga bilá Jiobá laacabe! Ngue runi biéchecabe ne biindacabe sicaríʼ: «Chiguundaʼ para Jiobá [...]. Maʼ bilaabe ca maniʼ ne ca binni ni riguiʼbaʼ laacame ndaaniʼ nisadóʼ» (Éx. 13:14, 21, 22; 15:1, 2; Sal. 136:11-15).

16 Ñee racaneluʼ ca xiiñiluʼ gúʼyacaʼ Jiobá casi ti Dios ni rulá la? Ñee rusihuínniluʼ zacá ni pur cani riniʼluʼ ne cani riguixhe íqueluʼ gúniluʼ la? Galán gúʼndaneluʼ binnilídxiluʼ capítulo 12 dede 15 stiʼ Éxodo ne gusiéneluʼ modo bilá Jiobá xquidxi ora guni adorarluʼ Dios né binnilídxiluʼ. Sti biaje gúʼndaneluʼ binnilídxiluʼ Biblia zanda gusiéneluʼ laacabe rulá Jiobá xquidxi ora gúʼndaneluʼ laacabe casi ca relatu Hechos 7:30-36 o Daniel 3:16-18, 26-28. Guiranu, cásica ni nahuiiniʼ ne zaqueca ni huaniisi, naquiiñeʼ gánnanu zulá Jiobá laanu cásica bilabe xquídxibe ca dxi bibani Moisés (biindaʼ 1 Tesalonicenses 1:9, 10).

NI NAQUIIÑEʼ GUIETENALÁʼDXINU

17, 18. Pur modo biquiiñeʼ rini stiʼ dendxuʼ lu primé Pascua que, xi rusietenalaʼdxiʼ ni laanu.

17 Cani dxandíʼ xpinni Cristu qué rúnicaʼ Pascua ni biʼniʼ ca judíu. Ni bíʼnicabe que zeeda ni lade ca Ley ni gucuaa Moisés, peru laanu maʼ cadi zinándanu Ley que (Rom. 10:4; Col. 2:13-16). Laanu rúninu sti cosa: rietenaláʼdxinu dxi guti Xiiñiʼ Dios. Neca zacá, zanda guizíʼdinu chupa chonna cosa de Pascua ni biasastí Egipto.

18 Rini stiʼ dendxuʼ ni guxubi ca israelita que ruaa puertaʼ lídxicaʼ biquiiñeʼ ni para cadi gatiʼ baʼduʼ lugola sticaʼ. Tiempu riʼ, maʼ qué ruutinu maniʼ para gudiʼnu ofrenda Dios, qué rúninu ni dxi randa Pascua ne nin sti dxi. Peru nuu ti ofrenda jma risaca ne pur laani zanda guibáninu sin qué chuʼ dxi gátinu. Ora bicaa apóstol Pablu de «ca xpinni Dios ni bibani chiqué, cani ma biuu ibáʼ», bisiénebe «bixhii Jesús rini stiʼ» ti ganda guibani ca xpinni Cristu ni bibí pur espíritu santu sin qué chuʼ dxi gáticaʼ (Heb. 12:23, 24). Ne laaca pur rini bixhii Cristu zanda guibani ca xpínnibe lu Guidxilayú riʼ sin qué chuʼ dxi gáticaʼ. Nga runi, guiranu naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu ca diidxaʼ guniʼbe: «Nabé nadxii [Jesús] laanu, nga runi guti [...] para bilá laanu, ne bisiá laanu de irá ni huachéʼ nu» (Efes. 1:7).

19. Pur modo guti Jesús, ximodo racané ni laanu gápanu confianza zaca ca diidxaʼ riguixhená zeeda lu Biblia.

19 Ca israelita que cadi naquiiñeʼ cúzacabe dxita ladi dendxuʼ ni gudócabe lu Pascua que (Éx. 12:46; Núm. 9:11, 12). Xiñee zanda guchaaganu ni né Jesús, «Dendxu huiini sti Dios», ni beeda gudii xquendanabani pur laanu yaʼ (Juan 1:29). Bicaacabe Jesús lu yaga galaa de chupa binni malu. Gunabaʼ ca judíu que Pilatu cúzacaʼ ñee guionnaʼ hombre que ti guiuba gáticaʼ ne guiétecabe lu yaga que ante ganda 15 de nisán, purtiʼ sábadu que ti dxi roʼ ni. Guluza ca soldadu que ñee guiropaʼ hombre malu que, «peru ora bidxiña ca ra nuu [Jesús], biiya ca ma guti be, ma qué niguza ca ñee be» (Juan 19:31-34). Ne zaqueca nga bíʼnicabe dendxuʼ ni gudócabe lu Pascua que; ngue runi beeda gaca dendxuʼ que «casi bandá» de ca cosa ni chiguizaaca 14 de nisán stiʼ iza 33 (Heb. 10:1). Ne zacá guca ni na Salmo 34:20, nga racané laanu guni crenu dxandíʼ zaca ca diidxaʼ riguixhená ni zeeda lu Biblia.

20. Xiñee gadxé modo biʼniʼ ca judíu que Pascua ne gadxé modo naquiiñeʼ gaca Guendaroxhi stiʼ Señor.

20 Peru maʼ gadxé nga modo biʼniʼ ca judíu que Pascua ne maʼ gadxé modo gudxi Jesús ca apóstol stiʼ guni Guendaroxhi stiʼ Señor para guietenaláʼdxicaʼ dxi gútibe. Purtiʼ dxi nuu ca israelita que Egipto, gudócabe beela stiʼ dendxuʼ que, peru qué ñéʼcabe rini stime. Peru maʼ gadxé ni de ni biʼniʼ mandar Jesús ca discípulo stiʼ guni. Purtiʼ Jesús gudxi laacabe xi naquiiñeʼ guni cani chiguni mandar lu Reinu stiʼ Dios. Laabe guniʼbe cadi naquiiñeʼ si gocaʼ pan, ni zeeda gaca casi beela ládibe, sínuque laaca naquiiñeʼ guecaʼ vinu, ni zeeda gaca casi rini stibe. Lu sti tema ca ziene chaahuinu cani maʼ bizéʼtenu riʼ (Mar. 14:22-25).

21. Xiñee naquiiñeʼ gánnanu de Pascua.

21 Racá ridúʼyanu nabé risaca para ca israelita que gúnicaʼ Pascua. Neca ca judíu que nga naquiiñeʼ guietenaláʼdxicaʼ dxi riʼ, naquiiñeʼ ganna ca xpinni Cristu de Pascua ca ti gúʼyacaʼ xi zanda guiziidicaʼ de laani ne gudiicaʼ cuenta «irá Xquiʼchi Dios, Espíritu Santu uníʼ xi icá» (2 Tim. 3:16).

^ Primé beeu ni zeeda lu calendariu stiʼ ca judíu cadi nisán diʼ nga biree lani, biree lani zacá despué de bireecabe de esclavu Babilonia, peru lu tema riʼ jma nga zieeteʼ beeu nisán.

^ Despué de Pascua que, 15 stiʼ beeu nisán, rúnicabe saa ra riquiiñecabe Torta ni qué gapa Levadura, dxi ca nga riziiláʼdxicabe neca cadi sábadu ni, peru cumu iza que biábani ti sábadu la? ngue runi zanda guininu guca sábadu que ti «dxi roʼ» (Juan 19:31, 42).