Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ

Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ

Xi razón gupa ca judíu ni bibani lu primé siglu que para cuézacaʼ dxi gueeda Mesías.

Dxi bibani Juan ni Riguunisa, «nuu ca binni que guiuba ganna ca pa laabe nga Cristu» (Luc. 3:15). Xi razón gupa ca judíu que para cuézacaʼ gueeda Mesías ca dxi que yaʼ. Guidúʼyanu chupa chonna de ca razón ca.

Gule si Jesús, bihuinni ti ángel stiʼ Jiobá nezalú caadxi pastor ni cayapa dendxuʼ gaxha de guidxi Belén. Ángel que guníʼ: «Yanadxí gule tobi ni ulá laatu ndaani xquidxi David, ne laabe nga Cristu Señor» (Luc. 2:8-11). Despué «bihuinni jma ángel ra nuu ángel que, cayuunda caʼ, cusisaca ca Dios, na caʼ: Diuxquixe Dios ni nuu ibáʼ, ne ndaani guidxilayú gata dxí ladxidóʼ cani guni ni na be» (Luc. 2:13, 14). *

Cásipeʼ binadiaga ca pastor que ni guníʼ ca ángel que la? nagueendaca guyécabe Belén, ne ora bíʼyacabe José, María ne baʼduhuiiniʼ que, «byuíʼ né cabe laaca irá ni gudxi ángel que laacabe de badu huiini que». Ne pur ngue «bidxagayaa irá ni bina diaga ni uníʼ cabe que» (Luc. 2:17, 18). Ca diidxaʼ «irá ni bina diaga», rusihuínnicani cadi José ne María si gudxi ca pastor que ni binadiágacaʼ, sínuque gúdxicabe ni xcaadxi binni. Bibiguetaʼ si ca pastor que ra lídxicaʼ, qué nusaanacaʼ de nusisácacaʼ «Dios ne cudii ca diuxquixe laa, pur irá ni bina diaga ca ne ni biʼya caʼ, purti uca ni casi pe gudxi ángel que ni laacaʼ» (Luc. 2:20). Rihuinni dxíchica guníʼcabe guiráʼ ni gudxi ángel que laacabe de Cristu.

Ora yené María baʼduhuiiniʼ que Jerusalén casi na Ley ni bidii Dios Moisés que, ti gunaa ni riguixhená láʼ Ana «bidii be diuxquixe Dios, ne dede óraque bizulú cayabi be binni badu huiini que nga ni cabeza ca gueda ulá Jerusalén» (Luc. 2:36-38; Éx. 13:12). Ne zacá gunna guiráʼ binni maʼ gule Mesías.

Despué «bedandá caadxi hombre nuu xpiaani ne riene de luceru, ndaani guidxi Jerusalén, beeda ca de neza rindani gubidxá. Ne cananaba diidxa ca paraa gule rey sti ca judíu, purti na cabe biiya cabe ra biree luceru stibe neza rindani gubidxa ne ngue runi zeda ganna cabe laabe para usisaca cabe laabe» (Mat. 2:1, 2). Ne ora gunna «rey Herodes xi zeeda cabe la? bidxibi, laa ne irá ca binni Jerusalén. Para bisenda caa be ca judíu, cani jma riene de ni cá lu Xquiʼchi Dios ne ca xaíque sti ca sacerdote, ne gunaba diidxa be laaca paraa nexhe gale ni rabi cabe Cristu» (Mat. 2:3, 4). Ne zacá gunna stale binni: ¡maʼ gule ni chigaca Mesías! *

Lucas 3:15, textu ni maca bieeteʼ que, cusiéneni guyuu chupa chonna judíu ni guníʼ íquecaʼ Juan ni Riguunisa que nga Cristu. Peru Juan peʼ guníʼ cadi laa nga Cristu né ca diidxaʼ riʼ: «Nuu stobi ni gueeda ruʼ, ne ngue jma risaca que naa. Naa qué risaca diaʼ nin para indade xquela guidi be ñee be. Laabe zudi be Espíritu Santu cani guni cre» (Mat. 3:11). Ni guníʼ Juan que jmaruʼ si bicaani ca judíu que cuézacaʼ Mesías.

Ñee gunna ca judíu ni bibani lu primé siglu que padxí gueeda Mesías ora bíʼndacaʼ ca diidxaʼ riguixhená ni zeeda lu Daniel 9:24-27 ra cayeeteʼ de ca 70 semana la? Zándaca gúnnacabe ni, peru qué ganna chaahuinu pa zaqué gúcani. Ca dxi bibani Jesús gadxé gadxé modo biene ca judíu ca diidxaʼ riguixhená ra cayeeteʼ de ca 70 semana, ne nin tobi de laacaʼ qué nusiénecaʼ ni modo riénenu ni yanna. *

Ca esenio, nuu tu na gúcacabe ti secta stiʼ ti grupu de judíu ni bibani lu desiertu, bisiidicaʼ zahuinni chupa Mesías ra mayaca guizaa tapa gayuaa noventa iza, peru qué zanda guininu biquiiñecabe ca diidxaʼ riguixhená ni zeeda lu Daniel para guleecabe cuenta ca. Ne neca niquiiñecabe ca diidxaʼ riguixhená stiʼ Daniel zándaca stale judíu qué ninanda modo guleecabe cuenta ca, purtiʼ nácacabe ti grupu ni guyuu zitu de binni.

Lu guiropa siglu despué de ca dxi stiʼ Jesús, caadxi judíu biʼniʼ cré 70 semana que bizulú ni lu iza 607 ante de ca dxi stiʼ Jesús, dxi binitilú primé yuʼduʼ ne bilúxeni lu iza 70 despué de ca dxi stiʼ Jesús dxi binitilú guiropa yuʼduʼ ni guyuu Jerusalén. Xcaadxi judíu na bizaaca ca diidxaʼ riguixhená riʼ biaʼ lu iza 170 ante de ca dxi stiʼ Jesús, tiempu bibani ca macabeu. Nga runi qué zanda gánnanu ximodo bigábacabe ca 70 semana que.

Pa ñanna ca apóstol que ne xcaadxi xpinni Cristu ni bibani dxiqué padxí gaca ni na ca diidxaʼ riguixhená riʼ, niquiiñecabe ni para nusihuínnicabe Jesucristu nga Mesías ni nexheʼ gueeda que, purtiʼ bihuínnibe tiempu peʼ rieeteʼ lu diidxaʼ riguixhená que. Peru qué gánnanu pa zacá biʼniʼ ca primé xpinni Cristu.

Peru nuu sti cosa ni naquiiñeʼ gánnanu. Stale biaje biquiiñeʼ ca evangelista ca diidxaʼ riguixhená ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios ni gucuá Hebreu ra cayeeteʼ de Jesucristu (Mat. 1:22, 23; 2:13-15; 4:13-16). Peru nin tobi de laacabe qué nucaa pa rieeteʼ lu ca diidxaʼ riguixhená de ca 70 semana ca padxí gueeda Jesús lu Guidxilayú.

Qué zanda guininu pa biene chaahuiʼ ca binni ni bibani tiempu stiʼ Jesús ca diidxaʼ riguixhená ra cayeeteʼ de 70 semana que; peru casi maʼ bidúʼyanu, ca Evangeliu ca cudiicaʼ caadxi razón ni rusihuinni xiñee guleza ca binni que dxi guedandá Mesías.

^ párrafo 4 Ndaaniʼ Biblia qué rieeteʼ pa biindaʼ ca ángel que ora gule Jesús.

^ párrafo 7 Ximodo gunna ca binni ni ruundaʼ de beleguí, «luceru» ni bíʼyacaʼ neza ra rindani gubidxa que nga bisihuinni maʼ «gule rey sti ca judíu». Ñee binadiágacabe maʼ gule Jesús dxi zécabe guidxi Israel la?

^ párrafo 9 Para gánnanu ximodo riénenu diidxaʼ riguixhená de 70 semana ca yanna la? biiyaʼ libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia yaza 197-199.