Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gusisácanu ca binni ni maʼ nagola

Gusisácanu ca binni ni maʼ nagola

«Naquiiñeʼ gusisácaluʼ ti binnigola.» (LEV. 19:32)

1. Xiñee nabé triste modo nabani binni.

DXI bizáʼ Jiobá binni, qué ñacaláʼdxibe ñaca huaracaʼ, nirá stipa sticaʼ ne nigólacaʼ. Ni gucaláʼdxibe nga ñácacaʼ nazaaca ne nibánicaʼ ndaaniʼ ti paraísu. Peru yanna la? «nuu né [guiráʼ ni bizáʼ Dios] ti yuuba roʼ» (Rom. 8:22). Ximodo rábiluʼ runi sentir Dios ora ruuyaʼ modo racaná binni purtiʼ naca binni ruchee yaʼ. Nabé triste guininu ni, peru stale binnigola órapeʼ jma caquiiñeʼ chuʼ tu gacané laacaʼ, guirutiʼ rulabi laacaʼ (Sal. 39:5; 2 Tim. 3:3).

2. Xiñee riuʼnu nayecheʼ ora guidúʼyanu nuu xpinni Cristu ni maʼ nagola ra ridagulisaanu.

2 Nabé nayecheʼ runi sentirnu, purtiʼ nuu hombre ne gunaa ni maʼ nagola ra ridagulisaanu. Xiñee yaʼ. Purtiʼ nabé racané ca conseju rudiicabe laanu ne riuʼnu gana ora ridúʼyanu nápacabe fe. Stale de laanu binnilídxinu ca xpinni Cristu ni maʼ nagola riʼ. Pa binnilídxinu laacabe o pa coʼ, naquiiñeʼ guizaaláʼdxinu laacabe (Gál. 6:10; 1 Ped. 1:22). Nga runi, zadúʼndanu xi riníʼ ique Dios de laacabe. Ne laaca zadúʼyanu xi naquiiñeʼ guni ca binnilídxicabe ne ca binni ridagulisaa.

«CADI GUSÁʼBILUʼ NAA»

3, 4. 1) Xi gunabaʼ hombre bicaa Salmo 71 Jiobá. 2) Xi zanda guinabaʼ ca binni ni maʼ nagola ni nuu ra ridagulisaanu Dios.

3 Salmo 71:9 na: «Cadi gusáʼbiluʼ naa ora maʼ nagolaʼ; cadi gusaanaluʼ naa órapeʼ maʼ qué gapaʼ stipa». Zándaca David nga guníʼ ca diidxaʼ riʼ. Laabe bíʼnibe xhiiñaʼ Jiobá biaʼ dxi bibánibe ne biquiiñeʼ laabe para bíʼnibe stale cosa risaca (1 Sam. 17:33-37, 50; 1 Rey. 2:1-3, 10). Neca zacá, dxi maʼ nagólabe gunábabe Jiobá cadi gusaana de cuʼ ndaayaʼ laabe ne gapa laabe. Biblia na: «Dios stinneʼ, dede nahuiineʼ huasiidiluʼ naa ne dede yanna cayuʼnuʼ ni, ne qué huasaanaʼ de guiniéʼ guiráʼ ca cosa sicarú ni maʼ bíʼniluʼ. Neca guioxhuaʼ ne guitoope iqueʼ, cadi gusaanaluʼ naa Dios stinneʼ, ti ganda gabeʼ ca binni ni gueeda ca pabiáʼ nadipaʼ naluʼ ne pabiáʼ naroʼbaʼ poder stiluʼ» (Salmo 71:17, 18).

4 Ra ridagulisaanu nuu stale xpinni Cristu casi David. Neca maʼ nagólacabe, runirúcabe biaʼ gándatiʼ para gusisácacabe Dios (Ecl. 12:1-7). Stale de laacabe maʼ qué randa rucheechecabe diidxaʼ cásica bíʼnicabe ni dxiqué. Peru laaca zanda guinábacabe Jiobá cadi gusaana de gapa laacabe ne cuʼ ndaayaʼ laacabe. Ca xpinni Cristu ni maʼ nagola naquiiñeʼ gánnacaʼ zacabi Jiobá oración sticaʼ. Nánnanu zacá ni, purtiʼ Jiobá peʼ nga gudxi David gucaani.

5. Pabiáʼ rusisaca Jiobá ca xpinni Cristu ni maʼ nagola.

5 Biblia rabi laanu nadxii Jiobá ca xpinni Cristu ni maʼ nagola ne racaláʼdxibe gusisácanu laacaʼ (Sal. 22:24-26; Prov. 16:31; 20:29). Sicaríʼ na Levítico 19:32: «Nezalú ti binni ni maʼ natoope ique naquiiñeʼ guiásaluʼ, ne naquiiñeʼ gusisácaluʼ ti binnigola, ne naquiiñeʼ guidxíbiluʼ Dios stiluʼ. Naa nga Jiobá». Dxi gucuá ca diidxaʼ riʼ nabé bisisácacabe ca binni ni maʼ nagola ne zacaca nga naquiiñeʼ gúninu. Yanna, tuu nga naquiiñeʼ gapa laacabe ne gudii ni caquiiñecabe yaʼ.

NI NAQUIIÑEʼ GUNI BINNILÍDXICABE

6. Ximodo bisihuinni Jesús nadxii jñaa ne xi naquiiñeʼ gúninu.

6 Stiidxaʼ Dios na: «Bizuubaʼ stiidxaʼ bixhózeluʼ ne jñaaluʼ» (Éx. 20:12; Efes. 6:2). Bisihuinni Jesús nabé risaca mandamientu riʼ ora gúdxibe ca fariseu ne ca escriba cadi jneza ni cayúnicaʼ, purtiʼ qué rápacaʼ jñaacaʼ ne bixhózecaʼ (Mar. 7:5, 10-13). Nabé galán ejemplu bisaana Jesús para chinándanu. Dxi cabe lu yaga para gátibe gúdxibe Juan, discípulo ni jma nadxiibe, gapa jñaabe, zándaca maʼ viuda laa dxiqué (Juan 19:26, 27).

7. 1) Xi principiu bidii Pablu para cani napa binnilidxi ni maʼ nagola. 2) Xiruʼ bisiene Pablu de laani.

7 Lu carta ni bicaa apóstol Pablu ra nuu Timoteu guniʼbe naquiiñeʼ gapa ca xpinni Cristu binnilídxicaʼ (biindaʼ 1 Timoteo 5:4, 8, 16). Bicaabe ca diidxaʼ ca dxi cusiénebe tuu nga zanda gacané ca binni ridagulisaa. Primé, bisiene Pablu tuu nga naquiiñeʼ guʼyaʼ ca viuda ni maʼ nagola. Guniʼbe naquiiñeʼ guni xiiñicaʼ ni, xhiágacaʼ o xcaadxi binnilídxicaʼ ni naca xpinni Cristu. Pa gúnicabe nga la? maʼ qué zuniti ca binni ridagulisaa bueltu luguiáʼ ca viuda ni maʼ nagola. Zacaca nga ca dxi stinu riʼ, zusihuínninu nadxiinu Dios ora gacanenu binnilídxinu ne gudiʼnu ni iquiiñeʼ cani dxandíʼ caquiiñeʼ chuʼ tu gacané laacaʼ.

8. Xiñee qué rabi Biblia laanu ximódopeʼ naquiiñeʼ gápanu bixhózenu o jñaanu ora maʼ nagólacaʼ.

8 Ca xpinni Cristu nga naquiiñeʼ gudii ni iquiiñeʼ jñaacaʼ ne bixhózecaʼ. Neca guníʼ Pablu naquiiñeʼ gacanécabe ca binnilídxicabe ni naca xpinni Cristu, peru laaca naquiiñeʼ gacanécabe jñaacabe ne bixhózecabe neca cadi xpinni Cristu laacaʼ. Cumu gadxé gadxé nga guendanagana rapa cada familia la? nga runi naquiiñeʼ gúʼyacaʼ ximodo zanda gacanecaʼ binnilídxicaʼ. Ca binni ni maʼ nagola gadxé gadxé modo laacaʼ, gadxé nga guendahuará rápacaʼ ne gadxé ni riquiiñecaʼ. Nuu de laacaʼ nápacaʼ stale xiiñicaʼ ne nuu tu napa tobi si. Nuu tu racané gobiernu laa ne nuu tu coʼ. Ne gadxé gadxé nga modo riuulaʼdxiʼ ca binni ni maʼ nagola gápacabe laacaʼ. Nga runi, cadi galán diʼ nga guininu mal de modo rapa tuuxa ti binnilidxi ni maʼ nagola. Cadi guiaandaʼ laanu riguu Jiobá ndaayaʼ intiica ni quixhe íquenu gúninu, peru gácani casi modo na Stiidxaʼ Dios, purtiʼ zacá nga huayuni Jiobá ni dede dxi bibani Moisés (Núm. 11:23).

9-11. 1) Xi guendanagana ridxaagalú caadxi xpinni Cristu. (Biiyaʼ foto ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.) 2) Xiñee cadi naquiiñeʼ guiníʼ ique ca xpinni Cristu ni cayuni xhiiñaʼ Jiobá gusaanacaʼ xhiiñacaʼ nagueendaca. Bizeeteʼ ti ejemplu.

9 Ora nabeza binni zitu de jñaa ne bixhoze, zándaca gaca nagana para laa gacané laacabe. Nuu biaje naquiiñeʼ chigánnacaʼ laacabe nagueendaca ora gánnacaʼ málasi biaba jñaacaʼ o bixhózecaʼ ne gache xiixa dxita ládicaʼ o málasi gaca huaracaʼ. Ne zándaca naquiiñeʼ gápacabe laacaʼ chupa chonna gubidxa si o xadxí. *

10 Cani runi xhiiñaʼ Jiobá casi ca betelita, ca misioneru, ca superintendente de circuito ne de distrito nabé rusisácacaʼ dxiiñaʼ ni rúnicaʼ, purtiʼ para laacaʼ ti ndaayaʼ stiʼ Jiobá ni. Peru ora gaca huará jñaa o bixhoze ca xpinni Cristu riʼ, zándaca primé ca ni guiníʼ íquecaʼ nga gusaanacaʼ dxiiñaʼ ni cayúnicaʼ para chigápacaʼ jñaacaʼ o bixhózecaʼ. Peru ante gúnicabe ni naquiiñeʼ guni orárcabe Jiobá ne guuyaʼ chaahuicabe pa dxandíʼ racalaʼdxiʼ jñaacabe o bixhózecabe chigápacabe laacaʼ ne pa caquiiñepeʼ gúnicabe ni. Nga runi, cadi naquiiñeʼ guiníʼ íquecabe gusaanacabe xhiiñaʼ Jiobá nagueendaca, purtiʼ zándaca cadi caquiiñepeʼ gúnicabe ni. Zándaca chupa chonna gubidxa si nga caquiiñeʼ chuʼ tu gapa jñaacabe o bixhózecabe ne nuu xpinni Cristu ra ridagulisaacabe ñuulaʼdxiʼ ñacané laacabe (Prov. 21:5).

11 Guiníʼ íquenu ni bizaaca chupa xpinni Cristu, tobi si jñaacaʼ ne bixhózecaʼ, laacaʼ bíʼnicaʼ xhiiñaʼ Jiobá zitu de ra lídxicaʼ. Tobi que naca misioneru ndaaniʼ guidxi Paraguay, ne stobi que biʼniʼ dxiiñaʼ Betel ni nuu Brooklyn (Nueva York). Dxi biquiiñeʼ jñaacabe ne bixhózecabe tu gacané laacaʼ la? laacabe né xheelacabe guyécabe dede Japón para gúʼyacabe ximodo zanda gacanécabe laacaʼ. Cani naca misioneru Paraguay la? guníʼ íquecaʼ gusaanacaʼ dxiiñaʼ sticaʼ para chigápacaʼ laacabe. Guniʼné ca binnigola ni nuu ra ridagulisaa jñaacabe ne bixhózecabe laacabe ne gúdxicaʼ laacabe maʼ guniʼcaʼ de laani ne racaláʼdxicaʼ gunirúcabe dxiiñaʼ de misioneru biaʼ gándatiʼ. Rusisácacaʼ dxiiñaʼ ni cayúnicabe ne racaláʼdxicaʼ gacanecaʼ laacabe para gápacaʼ jñaacabe ne bixhózecabe. ¡Guizáʼ bidii familia riʼ xquíxepeʼ ca binnigola saca gucanecaʼ laacabe!

12. Xi naquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu ora quixhe íquecaʼ gúʼyacaʼ ca binnilídxicaʼ ni maʼ nagola.

12 Intiica guni ca xpinni Cristu para gúʼyacaʼ ca binnilídxicaʼ ni maʼ nagola, naquiiñeʼ quixhe íquecaʼ gúnicaʼ ni gusisaca lá Dios. Qué racaláʼdxinu gácanu casi ca xaíque yuʼduʼ ni bibani ca dxi stiʼ Jesús (Mat. 15:3-6). Ni racaláʼdxinu nga gusisaca binni lá Dios ne xquidxi pur cani gúninu (2 Cor. 6:3).

NI NAQUIIÑEʼ GUNI CA BINNI RIDAGULISAA

13, 14. Casi ruzeeteʼ Biblia, ximodo naquiiñeʼ gacané ca neza binni ridagulisaa ca xpinni Cristu ni maʼ nagola.

13 Cadi guiráʼ diʼ ca xpinni Cristu nga zanda gacané cani cayuni xhiiñaʼ Dios casi maʼ bizéʼtenu ca. Neca zacá, Biblia ruzeeteʼ naquiiñeʼ gacané ca xpinni Cristu cani maʼ nagola ni nuu ra ridagulisaacaʼ. Biblia na ndaaniʼ neza binni ridagulisaa ni guyuu Jerusalén «qué ñaadxa gasti» ca binni ni maʼ nagola. Cadi purtiʼ nápacabe bueltu. Neca pobre chupa chonna de laacabe, peru bidii ca xpinni Cristu ni caquiiñecabe ne «biaazi ni lu cada tobi biaʼ caquiiñeʼ» (Hech. 4:34, 35). Despué guyuu ti guendanagana lade ca xpinni Cristu. Caadxi viuda «jma huaxiéʼ ricaa ca [...] ora riaazi ni tidi né ca dxi». Ngue runi, gulí ca apóstol que chupa chonna hombre para gúʼyacaʼ guicaa ca viuda que biaʼca ricaa xcaadxi (Hech. 6:1-5). Ti tiempu si nga bidiicabe ni tiidiné ca binni que dxi, purtiʼ bíʼnicabe ni para gacanécabe cani guca xpinni Cristu lu Pentecostés iza 33 ne biaanacaʼ Jerusalén ti tiempu para iguidxi fe sticaʼ. Peru ni gudixhe ique ca apóstol que rusihuínnini zanda gacané ca binni ridagulisaa cani maʼ nagola.

14 Casi maca bizéʼtenu que, gudxi Pablu Timoteu pora nga zanda gudii ca binni ridagulisaa ni caquiiñeʼ ti viuda (1 Tim. 5:3-16). Ne laaca gudxi Dios Santiagu gucaa naquiiñeʼ gacané ca xpinni Cristu cani qué gapa jñaa ne bixhoze, ca viuda ne cani napa xiixa guendanagana o cani caquiiñeʼ tu gacané laa (Sant. 1:27; 2:15-17). Ne apóstol Juan bicaa: «Pa nuu tuuxa napa ni caquiiñe ne guʼya qué gapa stobi gastiʼ, ne qué guiá laabe la? ximodo na nadxii Dios» (1 Juan 3:17). Cada tobi de ca xpinni Cristu nga naquiiñeʼ gacané cani dxandíʼ caquiiñeʼ chuʼ tu gacané laacaʼ, ne ngaca nga naquiiñeʼ guni ca neza binni ridagulisaa.

Ximodo zanda gacané ca binni ridagulisaa cani maʼ nagola ora guizaacacaʼ xiixa accidente (Biiyaʼ párrafo 15 ne 16)

15. Xiñee nuu caadxi xpinni Cristu ni maʼ nagola jma caquiiñeʼ chuʼ tu gacané laacaʼ.

15 Nuu guidxi rudii gobiernu pensión ne xcaadxi cosa ca binni ni maʼ nagola para gacané laacaʼ (Rom. 13:6). Peru nuu guidxi ra gastiʼ cani. Nga runi, jma nga naquiiñeʼ gacané binnilídxicabe ne ca binni ridagulisaa laacabe. Nuu xpinni Cristu nabeza zitu de jñaa ne bixhoze, nga runi qué rándapeʼ racanecaʼ laacabe. Pa zacá ni la? galán guiniʼnécabe ca binnigola ni nuu ra ridagulisaa jñaacabe ne bixhózecabe ti gánnacaʼ xi guendanagana napa binnilídxicabe. Zándaca gacané ca binnigola jñaacabe o bixhózecabe para guicaacaʼ caadxi cosa ni rudii gobiernu ca binni ni maʼ nagola. Ne laaca zanda guʼyaʼ ca binnigola pa caquiiñeʼ jñaacabe o bixhózecabe xiixa, casi pa cadi cayeʼcaʼ ca medicina sticaʼ o pa caʼruʼ gúʼndacaʼ xiixa guiʼchiʼ ni yendá ra nuucaʼ, ti maʼ gábicaʼ ni laacabe. Pa cadi gusaana xiiñiʼ ca binni ni maʼ nagola ca de guiníʼnecaʼ ca binnigola ni nuu ra ridagulisaa jñaacaʼ ne bixhózecaʼ la? zanda guyúbicaʼ modo gaca chaahuiʼ guendanagana ni gápacaʼ. Nabé galán zuni sentir ca xpinni Cristu ni nuu zitu de binnilidxi pa chuʼ tuuxa gacané jñaacaʼ o bixhózecaʼ o gabi laacabe de xiixa cosa ni guʼyaʼ.

16. Xi runi ca binni ridagulisaa para gacanecaʼ ca binni ni maʼ nagola.

16 Nuu chupa chonna xpinni Cristu riuuláʼdxicaʼ gacanecaʼ ca binni ni maʼ nagola ni nuu ra ridagulisaacaʼ ne rúnicaʼ ni purtiʼ nadxiicaʼ laacabe. Ne nuu de laacabe ruuyacabe ca binni ni maʼ nagola riʼ casi binnilídxicabe. Xcaadxi de ca binni ridagulisaa raca turnarcaʼ para chigápacaʼ ca binni ni maʼ nagola riʼ. Cumu qué zanda gácacabe betelita, misioneru o superintendente la? racanécabe jñaa o bixhoze ca xpinni Cristu ni cayuni dxiiñaʼ riʼ para cadi gusaanacaʼ ni. ¡Nabé galán nga ni runi ca binni ridagulisaa! Peru cadi purtiʼ ruuyaʼ ca binni ridagulisaa jñaacabe o bixhózecabe nga cuee xaíquecabe laacaʼ.

CUʼNU GANA CA BINNI NI MAʼ NAGOLA

17, 18. Xiñee galán chuʼ ca binni ni maʼ nagola nayecheʼ ne zaqueca cani rapa laacaʼ.

17 Cásica ca binni ni maʼ nagola ne zaqueca cani rapa laacabe zanda gúnicaʼ stipa pur chuʼcaʼ nayecheʼ. Nuu biaje riuu ca binni ni maʼ nagola triste ne dede rapa depresión. Nga runi, galán gúniluʼ stipa pur uguuluʼ gana laacabe ora güíneluʼ laacabe diidxaʼ. Naquiiñeʼ gusisácanu ca xpinni Cristu ni maʼ nagola purtiʼ cadi cusaana de gúnicaʼ xhiiñaʼ Jiobá. Qué zusiaandaʼ Jiobá guiráʼ ni maʼ bíʼnicabe lu xhiiñaʼ ne laaca qué zusiaandaʼ guiráʼ ni cayúninu. Biblia na: «Dxiqué, cani ridxibi Jiobá guníʼnecaʼ xcaadxi binni, cada tobi guniʼné xcompañeru, ne bicaadiaga chaahuiʼ Jiobá laacabe. Ne nezalube bizulú gucuá lu ti libru lá cani ridxibi Jiobá ne lá cani riníʼ ique lu labe para guietenaláʼdxibe laacaʼ» (Malaquías 3:16 ne biindaʼ Hebreos 6:10).

18 Zanda gudxiilú binni intiica guendanagana pa chuʼ nayecheʼ (Ecl. 3:1, 4). Stale xpinni Cristu ni maʼ nagola rúnicaʼ stipa pur cadi guicacaʼ tema gaca guiráʼ ni nacaʼ. Nánnacabe pa gácacabe nachaʼhuiʼ jma ziuulaʼdxiʼ binni chigapa laacabe ne jma stale binni ziganna laacabe. Stale de ca binni ridagulisaa riniʼcaʼ: «Yegannaʼ ti xpinni Cristu ni maʼ nagola para cuaaʼ gana laa, peru laga laabe guluube gana naa» (Prov. 15:13; 17:22).

19. Xi zanda gacané ca xpinni Cristu para gudxiilucaʼ intiica guendanagana.

19 Cabézanu dxi maʼ qué chuʼ guiráʼ ni runiná binni, casi guendayooxhoʼ. Laga gueeda dxi ca, naquiiñeʼ guiníʼ íquenu cani chiguni Jiobá. Pa guni crenu zuni Dios guiráʼ ni maʼ guníʼ, zacané cani laanu gudxiilunu intiica guendanagana gápanu. Pur fe stinu, «qué [rireʼnu] gana. Neca ze dxi ziyaana [xcuérpunu] sin stipa, peru espíritu [stinu] jma rusi ziyapa stipa» (2 Cor. 4:16-18; Heb. 6:18, 19). Peru cadi naquiiñeʼ si gápanu fe lu ca cosa ni maʼ guníʼ Dios, sínuque naquiiñeʼ gánnanu xi zanda gacané laanu para gápanu ca binni ni maʼ nagola. Lu sti tema ca zadúʼyanu xi zanda gacané laanu para gúninu ni.

^ párrafo 9 Lu sti tema ca zadúʼyanu caadxi cosa ni zanda gúninu para gápanu ca binni ni maʼ nagola.