Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ñee nannuʼ ni la?

Ñee nannuʼ ni la?

Xiñee gucheza binni xhaba tiempu gucuá Biblia.

STALE biaje ruzeeteʼ Biblia de caadxi binni ni gucheza xhaba. Neca yanna maʼ qué richeza binni xhaba, peru ca judíu bíʼnicaʼ ni para gusihuínnicaʼ xi cayuni sentircaʼ, casi pa qué guidxélacaʼ xi gúnicaʼ, ora cayuubaʼ ladxidoʼcaʼ, ora guni tuuxa laacaʼ menu, ora cadxiichicaʼ ne ora nuucaʼ triste.

Guzéʼtenu chupa chonna ejemplu, casi Rubén la? gucheza xhaba ora gunna bitoocabe José de esclavu ne qué zanda quixe para gundaacabe biʼchiʼ, casi maca guníʼ ique ñuni. Jacob, bixhózebe, gucheza xhaba purtiʼ zácaxa dxandíʼ ti maniʼ duxhuʼ bixuuxe José (Gén. 37:18-35). Job gucheza xhaba ora gúdxicabe laa guti guiráʼ xiiñiʼ (Job 1:18-20). Ne laaca gucheza ti hombre xhaba ora gudxi Elí maʼ biniti ca israelita guerra que, maʼ guti guiropaʼ xiiñiʼ ne maʼ ziné xhenemígucabe guiña stiʼ pactu (1 Sam. 4:12-17). Ne gucheza Josías xhaba ora bicaadiaga Ley stiʼ Jiobá ne ora bidii cuenta guiráʼ ra maʼ bichee guidxi que (2 Rey. 22:8-13).

Dxi biʼniʼ juzgar Caifás Jesús, «ucheza sacerdote gola que xhaba» ora binadiaga ni guníʼ Jesús, purtiʼ guníʼ ique caniʼbe mal de Dios (Mat. 26:59-66). Casi ley ni gudixhe ca rabinu que na tutiica binni guiníʼ mal de Dios naquiiñeʼ guicheza xhaba. Peru despué de binitilú yuʼduʼ stiʼ Jerusalén maʼ sicaríʼ guníʼ ique ca rábinu: «Yanna binni ni guiníʼ mal de Dios la? cadi naquiiñeʼ guicheza xhaba; pacaa ziuxe xhaba».

Peru ni biʼniʼ binni dxiqué, casi guicheza xhaba, qué risácani nezalú Dios pa qué gusihuinni dxandíʼ cayuubaʼ ladxidóʼ. Nga runi, gudxi Jiobá xquidxi: «Laguicheza ladxidoʼto, ne cadi guichézatu xhábatu; ne laguibiguetaʼ ra nuu [...] Dios stitu» (Joel 2:13).