Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Riguixhe chaahuiʼ Jiobá dxiiñaʼ runi ca xpinni

Riguixhe chaahuiʼ Jiobá dxiiñaʼ runi ca xpinni

«Riulaʼdxi [Dios] gata chaahui irá cosa.» (1 COR. 14:33)

1, 2. 1) Tu bizáʼ Dios primé, ne xi dxiiñaʼ huayúnibe. 2) Xiñee na Biblia naca ca ángel ca casi ti ejércitu.

JIOBÁ, Dios ni Bizáʼ guibáʼ ne Guidxilayú, riguixhe chaahuiʼ guiráʼ cosa ni runi. Primé ni bizaʼbe nga tobi lucha Xiiñibe, ti binni de espíritu ni rábicabe «Diidxaʼ», purtiʼ laabe nga jma riquiiñeʼ Dios para guiniʼbe pur laa. Millón de iza huayuni Diidxaʼ riʼ ni na Dios. Biblia na: «Dxi bizulú Dios bizáʼ guidxilayú ne ibáʼ maca nuu tobi ni rabi cabe Diidxaʼ, ne uyuu Diidxa que ra nuu Dios». Ne laaca rusiéneni: «Pur laabe [Diidxaʼ ca] uca irá xixé cosa ne pa sin laabe qué ñaca gasti de ni ma uca ca». Raca jma de chupa mil iza, biseendaʼ Dios Diidxaʼ riʼ lu Guidxilayú, ra bibánibe casi ti hombre ni qué ñalené donda, ne hombre riʼ nga Jesucristu, ne bíʼnibe guiráʼ ni gudxi Bixhózebe laabe (Juan 1:1-3, 14).

2 Ante gueeda Xiiñiʼ Dios lu Guidxilayú, guca «tobi ni runi xhiiñabe jnézapeʼ» (Prov. 8:30). Gucanebe Dios para guyáʼ millón de ángel guibáʼ (Col. 1:16). Biblia na: «Nuu ti millón ni cayuni ni nabe, ne ti gayuaa millón ni zuhuaa nezalube» (Dan. 7:10). Guiráʼ ángel riʼ naguixhe chaahuiʼ Jiobá laacaʼ pur grupu, ne pur nga nácacaʼ ti ejércitu (Sal. 103:21).

3. 1) Panda planeta ne beleguí zándaca nuu. 2) Ximodo nexheʼ chaahuiʼ ca beleguí.

3 Yanna, xi zanda guininu de modo bizáʼ Dios guibáʼ ne Guidxilayú yaʼ. Jiobá bizáʼ stale beleguí ne planeta. Lu Periódicu de Méjicu El Universal bieeteʼ: «Cadi xadxí, caadxi binni bidii cuenta zándaca nuu chonna biaje jma stale beleguí guibáʼ que biaʼ guníʼ ique ca científicu. Yanna nácabe zándaca nuu biaʼ [...] 300 mil trillón de beleguí». Nuu stale galaxia guibáʼ, cada tobi de ca galaxia riʼ napa gayuaa millón de beleguí o millón de millón de beleguí ne stale planeta. Ne ti grupu de galaxia reeda gaca cúmulo, ne ti grupu jma naroʼbaʼ de cúmulo rábicabe ni supercúmulo.

4. Xiñee zanda guininu laaca riguixhe chaahuiʼ Jiobá ni runi ca xpinni lu Guidxilayú riʼ.

4 Nabé ridxagayaanu modo nexheʼ chaahuiʼ ca beleguí, ca planeta ne ca ángel ni nuu guibáʼ (Is. 40:26). Nga runi, zanda guininu laaca maʼ gudixhe chaahuiʼ Jiobá ca xpinni pur grupu ti ganda gúnicaʼ ti dxiiñaʼ nabé naroʼbaʼ ne risaca lu Guidxilayú riʼ. Maʼ raca mil iza huaguixhe chaahuiʼ Jiobá dxiiñaʼ ni huayuni xquidxi. Guidúʼyanu caadxi ejemplu ni rusihuinni qué huasaana Dios xquidxi ne riuulaʼdxiʼ «gata chaahui irá cosa» (biindaʼ 1 Corintios 14:33, 40).

GUDIXHE CHAAHUIBE DXIIÑAʼ BIʼNIʼ CA XPÍNNIBE DXIQUÉ

5. Xi bicueeza ni gudixhe ique Dios guni.

5 Dxi bizáʼ Jiobá Adán ne Eva, gúdxibe laacaʼ: «Lagapa xiiñitu ne lagaca stale ne laguchá guidxilayú riʼ ne laguni dxiiñaʼ luni, ne lagapa ca maniʼ nuu ndaaniʼ nisadóʼ ne ca maniʼ ripapa guibáʼ ne guiráʼ maniʼ ni nuu lu guidxilayú» (Gén. 1:28). Cadi tobi si tiru bizáʼ Dios millón de binni, sínuque gudíxhebe gapa Adán ne Eva xiiñicaʼ, ne ca xiiñicaʼ gápacaʼ xiiñicaʼ ne zacá nidálecaʼ lu guidubi naca Guidxilayú ne ñúnicaʼ ni ti paraísu. Peru cumu bicheenécabe Dios la? bicueeza ni ti tiempu ni gudixhe ique Dios guni (Gén. 3:1-6). Ra zidiʼdiʼ ca iza que, «biiyaʼ Jiobá bidale guendaquéiquiiñeʼ ni cayuni binni ndaaniʼ guidxilayú riʼ, ne guiráʼ ni rucaa ladxidóʼcabe laacabe guiníʼ íquecabe, puru cosa malu cani guiráʼ ora». Ne pur ngue, «binitilú binni nezalú Dios ni dxandíʼ ne bidale guendaridinde lu guidubi guidxilayú». Ngue runi, gudixhe ique Jiobá guedané ti nisaguié naroʼbaʼ lu guidubi naca Guidxilayú para gunitilú guiráʼ binni malu (Gén. 6:5, 11-13, 17).

6, 7. 1) Xiñee «guyuulaʼdxiʼ Jiobá guiráʼ ni biʼniʼ Noé». (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.) 2) Xi bizaaca guiráʼ binni malu ni bibani ca dxi stiʼ Noé.

6 Peru «guyuulaʼdxiʼ Jiobá guiráʼ ni biʼniʼ Noé» purtiʼ gúcabe «ti hombre ni biʼniʼ ni jneza» ne «beeda gácabe ni qué gapa donda lade cani bibaninebe». Cumu «Noé guzané Dios ni dxandíʼ» la? gudxi Jiobá laabe guzaʼbe ti arca naroʼbaʼ (Gén. 6:8, 9, 14-16). Ne bizaʼbe arca que para cadi guiaaziʼ ni ndaaniʼ nisa ne ganda guilá binni ne maniʼ nuu ndaaniʼ ni ora guiaba nisaguié naroʼbaʼ que. Biblia na: «Biʼniʼ Noé guiráʼ ni biʼniʼ mandar Jiobá laa». Cumu gudixhe chaahuiʼ Noé dxiiñaʼ ni chiguni ne gucané binnilidxi laa la? gunda biluxe bizáʼ arca que. Guyuu si ca maniʼ que ndaaniʼ ni, «biseeguʼ Jiobá puertaʼ que» (Gén. 7:5, 16).

7 Lu iza 2370 ante de ca dxi stiʼ Jesús biaba nisaguié naroʼbaʼ que, ne dxiqué binitilú Dios «guiráʼ xixé cosa ni nuu lu guidxilayú», peru bilabe Noé ne binnilidxi (Gén. 7:23). Guiráʼ ca binni ni nabani yanna zacaʼ de Noé ne de ca xiiñiʼ. Peru ca binni ni qué ñuu ndaaniʼ arca que gúticaʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ qué ninacaʼ nucaadiágacaʼ Noé, hombre «gudxi laaca nusaana ca irá enda ruchee sticaʼ» (2 Ped. 2:5).

Cumu gudixhe chaahuiʼ Noé dxiiñaʼ ni biʼniʼ la? gunda bilá ne bilá binnilidxi (Biiyaʼ párrafo 6 ne 7)

8. Xiñee nánnanu gudixhe chaahuiʼ Dios modo guibani ca israelita dxi gúdxibe laacaʼ chuʼcaʼ lu Layú ni Bizabiruaa Dios gudii laacaʼ.

8 Jma de xhono gayuaa iza despué de biaba nisaguié naroʼbaʼ que, biʼniʼ Jiobá ca israelita ti guidxi naroʼbaʼ. Gudixhe chaahuibe modo guibánicaʼ ne jmaruʼ si modo guni adorarcaʼ laabe. Guyuu stale sacerdote ne levita ne laaca guyuu «gunaa ni runi dxiiñaʼ ni maʼ nexheʼ chaahuiʼ modo gaca ra puertaʼ yoo ra raca adorar Jiobá» (Éx. 38:8). Peru dxi biʼniʼ mandar Jiobá guidxi que chuʼcaʼ ndaaniʼ guidxi Canaán la? stale de laacaʼ bidxíbicaʼ ne qué nuzuubacaʼ diidxaʼ. Peru Josué ne Caleb si nga guluu gana guidxi que despué de yeguuyacaʼ ximodo nuu Layú ni Bizabiruaa Dios gudii laacaʼ. Ngue runi gudxi Dios ca israelita: «Qué ziuutu lu layú ni bineʼ jurar gudieeʼ laatu para cuézatu lu, Caleb xiiñiʼ Jefuné ne Josué xiiñiʼ Nun nga ziuucaʼ luni» (Núm. 14:30, 37, 38). Ne despué gulí Jiobá Josué para chiné guidxi que (Núm. 27:18-23). Ne ante gacané Josué ca israelita chuʼcaʼ ndaaniʼ guidxi Canaán, gudxi Dios laa: «Guca nadxibalú ne nadipaʼ [...]. Cadi guidxíbiluʼ ne cadi gacadítiluʼ, purtiʼ Jiobá, Dios stiluʼ nuuné lii ratiica cheluʼ» (Jos. 1:9).

9. Xi biʼniʼ Rahab pur Jiobá ne xquidxi.

9 Qué ñuu dxi nusaana Jiobá Josué. Guiníʼ íquenu ni bizaaca lu iza 1473. Dxi nuu ca israelita gaxha de Jericó, biseendabe chupa hombre para chiguuya ximodo nuu guidxi que. Ndaaniʼ guidxi riʼ binibiáʼcabe Rahab, ti gunaa ni rizá zacasi. Cumu biseendaʼ rey que ca xpinni para chiyubi ca hombre que la? bicaachiʼ Rahab laacabe ique lidxi. Xiñee bíʼnibe ni yaʼ. Laabe gúdxibe cani yegundaachiʼ guidxi que: «Naa nannaʼ zudii Jiobá laatu guidxi riʼ [...]. Purtiʼ maʼ binadiágadu ximodo bicuiidxiʼ Jiobá nisadóʼ Xiñáʼ que nezalutu [...], ne ni bíʼnitu guiropaʼ rey stiʼ ca amorreu». Ne laaca guniʼbe: «Jiobá Dios stitu nga ni naca Dios guibáʼ ne lu guidxilayú» (Jos. 2:9-11). Cumu gucané Rahab ca xpinni Jiobá dxiqué la? bilabe laa ne binnilidxi dxi biʼniʼ ganar ca israelita Jericó (Jos. 6:25). Bisihuinni Rahab napa fe ne biʼniʼ respetar Jiobá ne xquidxi.

GUDIXHE CHAAHUIBE XHIIÑAʼ CA XPINNI CRISTU LU PRIMÉ SIGLU

10. Xi gudxi Jesús ca xaíque stiʼ ca religión que, ne xiñee.

10 Dxi naca Josué xaíque guidxi Israel biʼniʼ ganar stale guidxi stiʼ Canaán. Peru, xi bizaaca despué yaʼ. Guyuu sícabe lu Layú ni Bizabiruaa Dios gudii laacabe, gudiʼdiʼ ti mil gaayuʼ gayuaa iza ne biaʼ tiempu ca stale biaje qué nuzuubacabe diidxaʼ. Biaʼsi dxi beeda Xiiñiʼ Dios lu Guidxilayú, ca israelita maʼ qué lica ruzuubacaʼ stiidxaʼ Jiobá ne stiidxaʼ ca profeta stiʼ, ngue runi guníʼ Jesús naca Jerusalén guidxi ni «ruuti [...] ca profeta» (biindaʼ Mateo 23:37, 38). Bidxiideche Jiobá ca xaíque stiʼ ca religión que purtiʼ qué nuzuubacaʼ diidxaʼ. Ngue runi gudxi Jesús laacabe: «Ziaaxha tu de lade ca xpinni Dios ne ma adxé tu guiuu jlugar tu, tobi ni zanda iquiiñe para laabe» (Mat. 21:43).

11, 12. 1) Ximodo bisihuinni Jiobá maʼ gulí ti guidxi cubi lu primé siglu. 2) Tu guiráʼ guyuu ndaaniʼ guidxi cubi stiʼ Dios.

11 Lu primé siglu, bidxiideche Jiobá guidxi Israel purtiʼ maʼ qué nuzuubacaʼ stiidxabe. Ñee pur nga maʼ qué zápabe ti guidxi ni guni ni nabe lu Guidxilayú riʼ la? Coʼ, purtiʼ gulibe sti guidxi lugar stiʼ ca israelita. Bizulú guidxi riʼ lu Pentecostés iza 33, dxi dagulisaa 120 discípulo stiʼ Jesús ti lugar ndaaniʼ guidxi Jerusalén ora «mala uxidxi biete xiixa de xaibáʼ casi ora rundubi ti bi yooxhoʼ. Bidxá ni ndaani yoo ra nuu cabe que». Óraque «biiya cabe casi ludxi bele. Bireeche ni luguiá cada tobi de laacabe. Ne bidxá ladxidóʼ cabe de Espíritu Santu. Bizulú uníʼ cabe adxé adxé idioma casi bisiníʼ Espíritu Santu laacabe» (Hech. 2:1-4). Ni bizaaca riʼ bisihuínnini cayacané Jiobá guidxi cubi stiʼ, ca discípulo stiʼ Cristu.

12 Dxi queca «biaʼ chonna mil binni» gúcacaʼ xpinni Cristu. Biblia na «ze dxi jma rusi zidale cabe purti culá [Jiobá] stale binni ne irá ca cayuu ca lade cabe» (Hech. 2:41, 47). Stale nga ni guleendú ca discípulo stiʼ Cristu ra bicheechecaʼ diidxaʼ. Stiidxaʼ Dios na: «Jma rusi careeche stiidxa Cristu, ne cadale cani runi cre ndaani guidxi Jerusalén, dede stale sacerdote sti ca judíu bini cre» (Hech. 6:7). Zaqué, stale binni ni nayá ladxidóʼ gunacaʼ guiziidicaʼ guiráʼ ni rusiidiʼ ca binni ni nuu ndaaniʼ guidxi cubi riʼ laacaʼ. Despué, ora guyuu ca binni ni «cadi judíu» ndaaniʼ xquidxi Dios, bisihuinni Jiobá cayacané laacaʼ (biindaʼ Hechos 10:44, 45).

13. Xi dxiiñaʼ bidii Dios guidxi cubi stiʼ.

13 Xi dxiiñaʼ bidii Dios ca xpinni Cristu yaʼ. Jesús peʼ biluíʼ laacabe xi dxiiñaʼ naquiiñeʼ gúnicabe. Cadi xadxí de guyuunisa Jesús bizulú bicheeche diidxaʼ ne guníʼ «ma zeda dxiña dxi guni mandar» Dios (Mat. 4:17). Ne bisiidibe ca discípulo stibe gúnicaʼ casi cayúnibe. Ne laaca gúdxibe laacaʼ: «Ma zanda iree tu, chi güi tu stiidxa ndaani guidxi Jerusalén ne idubi Judea ne Samaria ne idubi naca guidxilayú» (Hech. 1:8). Ca primé xpinni Cristu gunna dxíchicaʼ naquiiñeʼ gúnicaʼ dxiiñaʼ riʼ. Ti biaje, dxi nuu Pablu ne Bernabé Antioquía de Pisidia gúdxicabe ca judíu que: «Nirudóʼ laatu nexhe güi né du stiidxa Dios, peru ma bidxii tu ni. Laca laatu cusihuinni tu qué iquiiñe tu para icaa tu enda nabani ni qué zaluxe. Yanna ma chiné du ni ra nuu cani cadi judíu. Purti nga nga ni gudxi [Jiobá] laadu, na: “Ma gudixhe lii para chinéu stiidxa ra nuu cani cadi judíu. Casi ñaca lii nga ti biaani ni chi guzaani irá binni guidxilayú para ganna ca modo ilá caʼ”» (Hech. 13:14, 45-47). Dede lu primé siglu bizulú xquidxi Jiobá ni nuu lu Guidxilayú riʼ caníʼ guiráʼ ni maʼ bíʼnibe para gulabe binni.

RULÁ DIOS CA XPINNI

14. 1) Xi bizaaca guidxi Jerusalén lu primé siglu. 2) Tu guiráʼ bilá dxi binitilú Jerusalén.

14 Stale de ca judíu qué ninacaʼ nucaadiágacaʼ ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Jesús ne nin ora gúdxibe laacaʼ xi chiguizaaca Jerusalén. Sicaríʼ gúdxibe ca discípulo stibe: «Ora guʼya tu ma naguu soldadu leʼ Jerusalén la? lagana ma bidxiña dxi initilú ni ngue. Oraque cani nuu Judea uxooñe lu ca dani [...]. Cani nuu rañaa la? cadi ibigueta ndaani guidxi» (Luc. 21:20, 21). Binitilú Jerusalén, cásipeʼ modo guníʼ Jesús. Cumu bicaalú ca judíu que ca romanu la? ngue runi lu iza 66, Cestio Galo ne ejércitu stiʼ guluucaʼ leʼ Jerusalén. Peru málasi bireecaʼ zecaʼ. Biiyaʼ si ca xpinni Cristu ngue la? nagueendaca bireecaʼ de Jerusalén ne Judea. Historiador Eusebio na, stale de cani biree que gudiidicaʼ guiiguʼ Jordán ne guyecaʼ Pela ndaaniʼ guidxi Perea. Lu iza 70, bibiguetaʼ ejércitu stiʼ Roma, ne biaje riʼ maʼ general Tito nga zedané laacabe ne binitilucaʼ Jerusalén. Xi bizaaca ca xpinni Cristu que yaʼ. ¡Bilácabe purtiʼ bicaadiágacabe Jesús!

15. Xi bidxaagalú ca xpinni Cristu lu primé siglu.

15 Lu primé siglu gupa ca xpinni Cristu stale guendanagana ne guzanándacabe laacaʼ, neca zaqué bidálecaʼ (Hech. 11:19-21; 19:1, 19, 20). Xi pur bidálecabe yaʼ. Purtiʼ guluu Jiobá ndaayaʼ laacabe (Prov. 10:22).

16. Xi biʼniʼ cada tobi de ca xpinni Cristu para guca fe sticaʼ naguidxi.

16 Racá ridúʼyanu, gupa xidé bíʼnicabe stipa para guca fe stícabe naguidxi. Laaca biindaʼ chaahuicabe Stiidxaʼ Dios, qué nusaanacabe de nidagulisaacabe ne bicheechecabe stiidxaʼ Reinu né stale gana. Guiráʼ nga gucané laacabe para guyuucabe tobi si, ne zacaca nga rácani ca dxi stinu riʼ. Gutachaahuiʼ guiráʼ dxiiñaʼ ni biʼniʼ ca xpinni Cristu dxiqué. Ne laaca guyuu binnigola ne siervu ministerial ni gucané laacabe né stale gana (Filip. 1:1; 1 Ped. 5:1-4). Ne laaca guluu ca binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa que gana laacabe, casi Pablu (Hech. 15:36, 40, 41). Ne cásica biʼniʼ adorar ca xpinni Cristu de primé siglu que Dios la? zacaca nga rúninu ni yanna. ¡Rudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá pur riguixhe chaahuiʼ dxiiñaʼ ni runi ca xpinni! *

17. Xi zadúʼyanu lu sti tema ca.

17 Lu ca últimu dxi riʼ, laga zedadxiña dxi guinitilú guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ, zeʼ dxi jma nagueenda cayuni xquidxi Dios ni nuu lu Guidxilayú riʼ dxiiñaʼ. Ñee zaqueca cayúninu la? Ñee caniisinu lu stiidxaʼ Dios casi naquiiñeʼ gúninu ni la? Lu sti tema ca zadúʼyanu ximodo zanda gúninu ni.

^ párrafo 16 Biiyaʼ ca tema «Los cristianos adoran con espíritu y con verdad» ne «Siguen andando en la verdad», ni biree lu revista Torre stiʼ ni rapa 15 stiʼ julio 2002. Ne folletu «Tuu nga cani cayuni ni na Jiobá ca dxi riʼ» cusiene ximodo runi xquidxi Dios dxiiñaʼ ca dxi riʼ.