Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

MODO BIBANEʼ

Dxandipeʼ gucané Jiobá naa

Dxandipeʼ gucané Jiobá naa

Lu iza 1957, cadi xadxí de bichaganadu, naa ne Evelyn yendadu lu tren Hornepayne, ti guidxihuiiniʼ nuu ladu guiaʼ de Ontario (Canadá). Siadoʼroʼ yendadu lugar que ne guizáʼ nananda nuu raqué. Yeyubi ti xpinni Cristu laadu ra estación ne biʼniʼ invitar laadu ra lidxi ne bidéʼnedu laa, xheelaʼ ne xiiñiʼ. Despué, gupa xidé guzadu lu hielu para bicheechedu diidxaʼ de yoo pur yoo. Huadxí que bidieeʼ primé libana stinneʼ casi superintendente de circuito. Peru gaayuʼ si binni guyé, ninruʼ stobi.

DXANDIPEʼ la? qué nidxiichediáʼ xiñee gaayuʼ si binni yegucaadiaga libana que. Purtiʼ nacaʼ ti binni guizáʼ natuí. Dxi nacaʼ ti xcuidi rucacheluáʼ ora cheʼ tuuxa binni ra lídxidu, neca runebiaʼyaʼ laa.

Nga runi, zándaca zadxagayaatu gánnatu nabé huadxaagaʼ stale binni, cásica xhamiguaʼ ne zaqueca binni ni qué runebiaʼyaʼ ra cayuneʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá. Cumu nacaʼ ti hombre natuí ne riníʼ iqueʼ qué zanda guneʼ xiixa dxiiñaʼ gudiicabe naa la? ngue runi, nannaʼ Jiobá nga gucané naa ganda guneʼ guiráʼ ni maʼ bineʼ. Bidieeʼ cuenta dxandíʼ ca diidxaʼ ni guniʼbe riʼ: «Naa [...] zudieeʼ stipa lii. [...] Zacaniáʼ lii. Ya, naa dxandipeʼ naazeʼ dxiicheʼ ladu derechu stiluʼ» (Is. 41:10). Nabé biquiiñeʼ Jiobá ca xpinni Cristu para gacanecaʼ naa, ne zacá nga gucanebe naa. Chiguzeeteʼ ximodo huayacané ca xpinni Cristu naa dede dxi nahuiineʼ.

RINEBE TI BIBLIA NE TI CUADERNUHUIINIʼ NAYAASEʼ

Ndaaniʼ granja stiʼ binnilidxeʼ, ni riaana ladu gueteʼ de Ontario

Lu ca iza stiʼ 1940, ti domingu siadóʼ, laga cuzaaniʼ dxindxi Gubidxa, bedandá Elsie Huntingford ndaaniʼ granja stidu, ni riaana ladu gueteʼ de Ontario. Yeguxheleʼ jñaaʼ puertaʼ lídxidu, laga cucaadiaganiáʼ bixhozeʼ —laa laaca natuí cásica naa— dede ndaaniʼ yoo que. Guníʼ íquedu canagutoo hermana Huntingford ne rábidu zazíʼ jñaa xiixa ni cadi caquiiñeʼ lube, despué bidxiña bixhozeʼ ra nuube para gabi laabe qué racaláʼdxidu sidu xiixa. Óraque gunabadiidxaʼ hermana que laadu: «Ñee riuuláʼdxitu guiziiditu de Biblia la?». De raqué gudxi bixhozeʼ laabe: «Nga huaxa riuuláʼdxidu».

Biáʼsipeʼ tiempu caquiiñedu guizíʼdidu de Dios ngue yeganna hermana Huntingford laadu. Jñaaʼ ne bixhozeʼ qué nusaana de ñecaʼ Iglesia Unida de Canadá, peru cadi xadxí de bisaanacaʼ de checaʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ ra puertaʼ yuʼduʼ que rucaa cura que ti lista ra cá lá guiráʼ cani bidii bueltu. Ca binni ni cá lá primé lu lista que nga cani bidii jma stale. Cumu pobre jñaaʼ ne bixhozeʼ la? dede últimu ricá lacaʼ lu lista que, ne ca xaíque yuʼduʼ que nabé rucaacaʼ laacabe gudiicabe stale bueltu. Peru cadi ngasi. Tobi de ca xaíque yuʼduʼ que guníʼ gadxé ni runi cré, peru qué riná gusiidiʼ ni pacaa zuniti dxiiñaʼ stiʼ. Ngue runi, bisaana de chuudu yuʼduʼ que, peru qué nusaana de nuyúbidu Dios.

Cumu ca dxi que bicueezacabe dxiiñaʼ runi ca testigu stiʼ Jiobá ndaaniʼ guidxi Canadá la? ti Biblia si ne ti cuadernuhuiiniʼ nayaaseʼ nga rizané hermana Huntingford ne lu cuadernuhuiiniʼ riʼ nga cá ni rusiidibe laadu. Despué, dxi maʼ biiyabe qué zuluidu laabe, oraqueruʼ bidiibe laadu libru ne revista ni caníʼ de Biblia, ne despué de gusiidibe laadu, rucáʼchidu cani. *

Jñaaʼ ne bixhozeʼ biziidicaʼ de Dios. Guyuunísacaʼ lu iza 1948

Nabé bicheeche hermana Huntingford diidxaʼ neca bidxagalú stale guendanagana. Ora biiyaʼ pabiáʼ nayecheʼ rúnibe xhiiñaʼ Dios la? bicaani naa quixhe iqueʼ guneʼ xhiiñaʼ Jiobá. Guyuaanisaʼ 27 stiʼ febrero 1949, dxi napaʼ 17 iza, ti iza despué de guyuunisa jñaaʼ ne bixhozeʼ. Guyuaanisaʼ ndaaniʼ ti canuá de guiibaʼ ra reʼ yuze nisa. Despué gudixhe iqueʼ gacaʼ precursor.

GUCANÉ JIOBÁ NAA GACAʼ NADXIBALÚ

Biecheʼ ora biʼniʼ invitárcabe naa Betel lu iza 1952

Qué ñacaʼ precursor nagueendaca. Nannaʼ caquiiñeʼ guneʼ ganar ti ndaa bueltu. Bineʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ ti bancu ne laaca bineʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ ti oficina, peru cumu nahuiineʼ ne huaxiéʼ riníʼ iqueʼ chaahueʼ la? tobi rirá si ni runeʼ ganar. Ti hermanu láʼ Ted Sargent gucané naa gacaʼ nadxibalú ne guneʼ confiar Jiobá (1 Crón. 28:10). Ngue gucané naa para guzuluáʼ de precursor noviembre iza 1951. Ni nápasiaʼ dxiqué nga 40 dólar, ti bicicleta yooxhoʼ ne ti portafolio cubi. Peru bidii Jiobá guiráʼ ni caquiiñeʼ. ¡Guizáʼ rudieeʼ xquíxepeʼ Ted purtiʼ guluu gana naa gacaʼ precursor! Ni gudixhe iqueʼ guneʼ riʼ gucané ni naa guicaaʼ stale ndaayaʼ.

Ti gueelaʼ ra maʼ ziluxe beeu agosto iza 1952, guniʼnécabe naa de Toronto para chiguneʼ dxiiñaʼ Betel stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá ni nuu Canadá lu beeu septiembre. Neca nacaʼ ti binni natuí ne qué huayuu dxi chaaʼ Betel la? biecheʼ ora gúdxicabe naa pa ziaaʼ, purtiʼ xcaadxi precursor maca gúdxicaʼ naa pabiáʼ galán Betel. Nagueendaca biaaʼ raqué.

«BISIHUIINI RIZAALÁʼDXILUʼ CA HERMANU»

Chupa iza de yendayaʼ Betel gucaʼ siervo de congregación (yanna runibiaʼnu ni casi coordinador stiʼ ca binnigola) stiʼ Unidad Shaw de Toronto. * Ne raqué guyuaaʼ lugar stiʼ Bill Yacos. Dxi napaʼ 23 iza, bineʼ sentir nacaʼ ti xcuidihuiiniʼ de ranchu ni qué ganna gastiʼ. Né diidxaʼ nadóʼ bisiidiʼ hermanu Yacos naa xi naquiiñeʼ guneʼ. Guizáʼ gucané Jiobá naa.

Bill Yacos, ti hermanu chaparru ne dxaʼ xcuerpu, nisi maʼ canaguxidxihuiiniʼ ne nabé rizaalaʼdxiʼ binni. Nabé gunnaxhiibe ca hermanu ne laacaʼ gunnaxhiicaʼ laabe. Nabé rigánnabe laacaʼ ora tiica si, ne cadi ora napasicaʼ xiixa guendanagana. Laabe guluube gana naa guneʼ cásica cayúnibe ne guireeniáʼ ca binni ridagulisaa para gucheechedu diidxaʼ. Gúdxibe naa: «Ken, bisihuiini rizaaláʼdxiluʼ ca hermanu. Nga zacané laacabe gutiidiláʼdxicabe stóndaluʼ».

QUÉ ÑUU DXI NUSAANA XHEELAʼ NAA

Ra bizulú beeu enero iza 1957 nabé gucané Jiobá naa. Lu beeu ca bichaganayaʼ Evelyn, baʼdudxaapaʼ riʼ guyé clase 14 stiʼ Scuela stiʼ Galaad. Ante guichaganadu, bíʼnibe xhiiñaʼ Dios provincia stiʼ Quebec, ra riníʼ binni francés. Nabé nagana guca para laabe gucheechebe diidxaʼ raqué, purtiʼ nabé stale binni rié Iglesia Católica. Peru qué nusaana Evelyn de ñuni xhiiñaʼ Jiobá ne bicheeche diidxaʼ raqué.

Bichaganayaʼ Evelyn lu iza 1957

Dede dxi bichaganadu qué huasaana xheelaʼ de gacané naa (Efes. 5:31). Cadi xadxí de bichaganadu bihuinni pa dxandíʼ zacanebe naa. Rábidu ñuudu de luna de miel Florida (Estados Unidos), peru ti dxi de bichaganadu, gunabaʼ Betel naa chaaʼ ti seminariu ni zandaa ti semana ndaaniʼ Betel stiʼ Canadá. Naa ne Evelyn racaláʼdxidu gúnidu guiráʼ ni guinabaʼ Jiobá laadu, ngue runi maʼ qué ñuudu de luna de miel. Semana bindaa seminariu que, bicheeche Evelyn diidxaʼ gaxha de Betel. Gadxepeʼ ca binni que, ne neca cadi biaabe gucheechebe diidxaʼ raqué, qué nucueeza ngue laabe.

Ora biluxe semana que, nabé bidxagayaadu ora gúnnadu ti cosa. Biseendacabe naa casi superintendente de circuito ladu guiaʼ de Ontario. ¡Laguxuiʼlú! Casi bichaganayaʼ, deruʼ napaʼ 25 iza ne huaxiéʼ nannaʼ. Peru cumu nánnadu zacané Jiobá laadu la? guyuudu ra biseendacabe laadu. Dxi jma nananda ndaaniʼ guidxi Canadá, gudxíbadu ndaaniʼ ti tren huaxhinni ra zeʼ xcaadxi superintendente ni jma nanna ni maʼ cabiguetaʼ ra raca caber laa. ¡Guizáʼ guluucabe gana laadu! Para cadi cuidu guidubi gueelaʼ la? tobi de laacabe gudxi laadu gásidu ndaaniʼ ti cabina ni maca gulibe para laabe. Siadóʼ que, quince dxi de bichaganadu, yegánnadu ti grupuhuiiniʼ ni nuu Hornepayne, casi maca bizeeteʼ que.

Peru nuuruʼ xcaadxi cosa ni chiguidxaagaludu. Laga nácadu superintendente de distrito ra maʼ ziluxe iza 1960, biʼniʼ invitárcabe naa chaaʼ Scuela de Galaad, lu clase 36, zuzulú scuela que cásipeʼ guzulú febrero iza 1961 Brooklyn (Nueva York), ne zandaani chii beeu. Naa la? guizáʼ cayecheʼ xa, peru guyuaaʼ caadxi triste ora gunnaʼ qué ñuni invitárcabe Evelyn. Gunábacabe laabe ne xcaadxi hermana ni qué ñaca invitar gucaacabe ti carta para gusiénecabe zaa chúʼcabe zitu de xheelacabe biaʼ chii beeu. Biinabe ora guníʼ íquebe ziaanabe ti tiempuhuiiniʼ sin guidúʼyadu. Peru gudixhe íquedu chaaʼ, ne guizáʼ biéchebe purtiʼ stale ni zaziideʼ raqué.

Dxi nuaaʼ Brooklyn, biʼniʼ Evelyn dxiiñaʼ ndaaniʼ Betel ni nuu Canadá. Raqué gulezanebe Margaret Lovell, ti gunaa xpinni Cristu ni bibí, ndaaniʼ tobi si cuartu. Neca nabé ribanaʼ xheelaʼ ne laaca ribánabe naa la? gucané Jiobá laadu chuʼdu nayecheʼ ne dxiiñaʼ ni cayúnidu. Nabé biecheʼ purtiʼ guná xheelaʼ chuʼdu zitu ti tiempu para ganda gúnidu xhiiñaʼ Jiobá.

Maʼ chonna beeu de nuaaʼ Galaad ora gudxi hermanu Knorr naa pa zuneʼ ti dxiiñaʼ nabé risaca, hermanu Knorr nga ni zaniruʼ lu dxiiñaʼ ni runi ca Testigu dxiqué. Gunabadiidxabe naa pa zusaanaʼ Scuela stiʼ Galaad ne guibiguetaʼ Canadá para chuaaʼ casi instructor stiʼ Scuela stiʼ Xhiiñaʼ Reinu ni cayaca Betel. Peru laabe gúdxibe naa cadi naquiiñeʼ guneʼ ni pa qué racaladxeʼ. Pa racaladxeʼ zanda guiluxeʼ Scuela stiʼ Galaad ne zándaca guseendacabe naa de misioneru sti guidxi. Laaca gúdxibe naa pa racaladxeʼ guibiguetaʼ Canadá, zándaca maʼ qué ziuuruʼ dxi guni invitárcabe naa chaaʼ Scuela stiʼ Galaad, ne despué zándaca guseendacabe naa chigacaniáʼ xiixa lugar stiʼ Canadá. Ne gúdxibe naa gabeʼ laabe xi naguixhe iqueʼ guneʼ despué de guinieniáʼ xheelaʼ.

Cumu maca nannaʼ pabiáʼ riuulaʼdxiʼ Evelyn guni xhiiñaʼ Jiobá la? Ngue runi nagueendaca gudxeʼ hermanu Knorr: «Zúnidu intiica cosa ni  guinabaʼ xquidxi Jiobá laadu».

Ngue runi, lu beeu abril 1961 bireeʼ de Brooklyn ne bibiguetaʼ Canadá para gacaʼ instructor stiʼ Scuela stiʼ Xhiiñaʼ Reinu. Despué gúcadu betelita. Nabé bidxagayaaʼ ora biʼniʼ invitárcabe naa chaaʼ clase 40 stiʼ Galaad ni zuzulú  lu iza 1965. Bicaa Evelyn sti carta ra bisiene zaa guiaana ne chaaʼ. Chupa chonna semana despué gúnnadu ti cosa ni nabé bisiecheʼ laadu. ¡Laaca biʼniʼ invitárcabe Evelyn!

Yendásidu ra Scuela stiʼ Galaad que, gudxi hermanu Knorr laadu guiráʼ cani cá lá lu clase de francés, casi laadu, zuseendacabe laadu África. Peru biluxe si scuela que biseendacabe laadu Canadá. Raqué bíʼnicabe naa superintendente stiʼ Betel (yanna runibiáʼcabe laacaʼ casi coordinador del Comité de Sucursal). Cumu deruʼ 34 iza napaʼ la? gudxeʼ hermanu Knorr: «Nahuiineʼ ruaʼ». Gucanebe naa cadi guidxibeʼ guneʼ dxiiñaʼ ca. Dede dxi bizuluáʼ dxiiñaʼ riʼ, gunabadiidxaʼ ca hermanu ni jma huaniisi ne ni jma nanna ante guneʼ xiixa cosa.

TI LUGAR RA RIZIIDIʼ BINNI NE RA ZANDA GUSIIDIʼ

Biaʼ tiempu zinedu Betel maʼ bizíʼdidu de xcaadxi xpinni Cristu. Nabé runeʼ respetar xcaadxi xpinni Cristu ni nuu lu Comité de Sucursal. Laaca maʼ biziideʼ stale de ca xpinni Cristu ni nahuiiniʼ ne ni maʼ huaniisi ni huayunebiaʼyaʼ ca iza ni maʼ ziniáʼ Betel ne ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa ra huayacanedu.

Cutiideʼ adoración matutina ndaaniʼ Betel stiʼ Canadá

Ne laaca maʼ bisiideʼ xcaadxi xpinni Cristu ni nuu Betel ne maʼ huayacaniáʼ laacaʼ iguidxi fe sticaʼ. Apóstol Pablu gudxi Timoteo sicaríʼ: «Qué chi undaa lu ni ma biziidi luʼ». Ne laaca guniʼbe: «Irá ni biʼyu bisiide binni, bisiidi ni cani nannu zanda usiidi ni stobi» (2 Tim. 2:2; 3:14). Maʼ ziniáʼ cincuenta y siete iza de nuaaʼ Betel, ne riuu biaje rinabadiidxaʼ ca xpinni Cristu naa xi guiráʼ maʼ biziideʼ. Sicaríʼ ricabeʼ laacabe: «Guneʼ né stale gana guiráʼ ni gabi xquidxi Jiobá naa ne guneʼ ni nagueendaca ne gapaʼ confianza zacanebe naa».

Ruluíʼ neegueʼ ngue guyuaaʼ Betel, dxi nacaʼ ti hombrehuiiniʼ natuí ne qué ganna gastiʼ. Peru lu guiráʼ ca iza riʼ bineʼ sentir casi ora ninaazeʼ dxiichiʼ Jiobá nayaʼ. Riquiiñeʼ Jiobá ca xpinni Cristu para gacanecaʼ naa ne casi ñaca ñábibe naa: «Cadi guidxíbiluʼ. Naa [...] zacaniáʼ lii» (Is. 41:13).

^ párrafo 10 Bidii gobiernu stiʼ Canadá lugar gucheeche ca Testigu diidxaʼ ndaaniʼ guidxi ca 22 stiʼ mayo 1945.

^ párrafo 16 Dxiqué, ora nuu chupa chonna neza binni ridagulisaa ndaaniʼ ti guidxi, ribee lácabe ni «unidad».