Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ximodo gacanenu cani maʼ guca divorciar

Ximodo gacanenu cani maʼ guca divorciar

Zándaca runibiaʼluʼ chupa chonna binni ni maʼ guca divorciar. Tiempu riʼ nabé nga stale tu raca divorciar. Ndaaniʼ guidxi Polonia biiyacabe jma nga raca divorciar ca binni ni napa treinta iza ne ni maʼ ziné dede chonna hasta xhoopaʼ iza de bichaganáʼ. Peru cadi puru si ca binni ni napa treinta iza nga raca divorciar.

Instituto de Política Familiar ni nuu ndaaniʼ guidxi España, bizeeteʼ «pur cada chupa guendaxheelaʼ ribiá tobi Europa». Ne ngaca nga ni rizaaca ndaaniʼ xcaadxi guidxi naroʼbaʼ.

RUNI SENTIR BINNI QUÉ RISACA

Ximodo runi sentir binni despué de gaca divorciar yaʼ. Ti gunaa de Europa del Este ni rudii conseju ca guendaxheelaʼ guníʼ: «Ora raca divorciar tuuxa rusihuinni maʼ cadi galán nabeza ne maʼ gulaa xquendaxheelaʼ, ne nabé runinani ladxidóʼ». Ne nabe «ridxiichi binni, ruchiiñaʼ xquendabiaaniʼ, qué ridxela xi guni ne rituilú». Riuu biaje cani gaca divorciar ca dede riníʼ íquecaʼ guuticaʼ laca laacaʼ. Despué de gaca divorciarcaʼ runi sentircaʼ qué risácacaʼ, ne nuu tu riníʼ ique: «Yanna cumu maʼ bibiá xquendaxheelaʼ la? maʼ xi para nabaneʼ».

Ewa guníʼ xi biʼniʼ sentir raca chupa chonna iza, laa guníʼ: «Despué de gucaʼ divorciar, guizáʼ rituiluaʼ gunadiagaʼ guiníʼ ca vecinu stinneʼ ne cani runeniáʼ dxiiñaʼ “racá zeʼ divorciada que”. Guizáʼ ridxiicheʼ. Bisaanané xheelaʼ naa chupa xcuidihuiiniʼ, nga runi laaca naa nga jñaacabe ne laaca naa nga bixhózecabe». * Adam, ti xpinni Cristu ni maʼ ziné doce iza de naca binnigola ra ridagulisaa, guníʼ: «Guníʼ iqueʼ maʼ guirutiʼ rizaalaʼdxiʼ naa ne riuu biaje dede ridxiicheʼ ne pa ñanda si qué ñuuyaʼ guirutiʼ».

RACA NAGANNA PARA BINNI GUNI SENTIR GALÁN

Cumu nabé riuucabe xizaa xi guizaacacabe la? rúnicabe stipa pur guni sentírcabe galán neca maʼ xadxí de guca divorciárcabe. Zándaca riníʼ íquecabe guirutiʼ rizaalaʼdxiʼ laacabe. Ti periodista ni nanna de divorcio guníʼ: «Yanna maʼ naquiiñeʼ guchaacabe modo nabánicabe ne guiziidicabe guidxaagalúcabe ca guendanagana ca stúbicabe».

Stanisław guníʼ: «Dxi guca divorciardu, qué niná gunaa que ñuuyaʼ guiropaʼ dxaapahuiiniʼ stinneʼ. Ngue bicaa naa guiníʼ iqueʼ guirutiʼ rizaalaʼdxiʼ naa; guníʼ iqueʼ dede Jiobá maʼ bisaana naa. Guníʼ iqueʼ maʼ xi para guibaneʼ. Despué bidieeʼ cuenta cadi jneza ngue modo guníʼ iqueʼ». Wanda, ti gunaa ni guyuu xizaa de modo guibani despué, guníʼ: «Guyuu ora guníʼ iqueʼ guirutiʼ zazalaʼdxiʼ naa ne ca xiiñeʼ, dede nin ca hermanu. Peru yanna rudieeʼ cuenta pabiáʼ gupa ca hermanu laadu ne nabé gucanecaʼ naa para bisiniiseʼ ca xiiñeʼ ne gácacaʼ xpinni Jiobá».

Racá ridúʼyanu, stale cosa ni cadi jneza nga riníʼ ique binni ora maʼ guca divorciar. Zándaca riníʼ íquecabe qué risácacabe ne cadi naquiiñeʼ guizaalaʼdxiʼ binni laacabe. Ne zándaca gúʼyacabe ra ruchee si ca binni ni ridxaagacabe, ne pur nga guiníʼ íquecabe cadi nadxii ca xpinni Cristu laacabe ne qué riénecaʼ laacabe. Peru casi bizaaca Stanisław ne Wanda, zándaca despué gudiicabe cuenta dxandíʼ rizaalaʼdxiʼ ca xpinni Cristu laacabe. Ne stale modo nga huayacané ca hermanu laacabe, neca nuu biaje qué rudiicabe cuenta.

RUNI SENTIR BINNI STUBI NE GUIRUTIʼ RIZAALAʼDXIʼ LAA

Peru cadi guiaandaʼ laanu, neca guyúbinu modo gacanenu ca hermanu ni maʼ guca divorciar, ziuu biaje zuni sentircaʼ nuucaʼ stúbicaʼ. Ne ca hermana ni guca divorciar nga cani jma riníʼ ique guirutiʼ rizaalaʼdxiʼ laa. Alicja guníʼ: «Maʼ gudiʼdiʼ xhono iza dede dxi gucaʼ divorciar, peru riuu biaje runeʼ sentir qué risacaʼ. Ora runeʼ sentir zacá rixeleʼ de binni, ruunaʼ ne riaʼyaʼ laca naa».

Neca stale cosa nga ni runi sentir cani raca divorciar, Biblia na cadi guixélecabe, purtiʼ pa guixélecabe qué zusihuínnicabe pa nácacabe «ti binni nuu xpiaaniʼ» (Prov. 18:1). Peru pa ti gunaa runi sentir stubi naquiiñeʼ ganna cadi galán guyubi conseju stiʼ ti hombre gatigá o guyubi laabe para quixhedxí ladxidoʼbe, ne zaqueca cadi naquiiñeʼ guni hombre. Purtiʼ pa gúnicabe zacá la? zándaca guiale xiixa ndaaniʼ ladxidóʼcabe.

Stale cosa nga ni runi sentir ca hermanu stinu ora gaca divorciarcaʼ. Nabé ridxíbicabe ora guicá íquecabe xi guizaacacabe ne laaca runi sentírcabe stúbicabe ne runi sentírcabe guirutiʼ rizaalaʼdxiʼ laacabe. Cumu stale nga runi ni sentírcabe ne raca nagana para laacabe gudxiilúcabe cani la? nga runi galán gacanenu laacabe cásica runi Jiobá ni (Sal. 55:22; 1 Ped. 5:6, 7). Nanna dxíchinu zudiicabe xquíxepeʼ laanu pur ni gúninu pur laacabe. Zudiicabe cuenta nápacabe xhamígucabe ni dxandíʼ nadxii laacabe ra ridagulisaacabe (Prov. 17:17; 18:24).

^ párrafo 6 Nuu de laacabe bidxaa lá.