Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ñee ridúʼyanu cani cadi naguidxi nuu fe stiʼ casi ruuyaʼ Jiobá laacaʼ la?

Ñee ridúʼyanu cani cadi naguidxi nuu fe stiʼ casi ruuyaʼ Jiobá laacaʼ la?

«Tindaa de cuerpu stinu ni ruluíʼ huaxiéʼ riquiiñe la? ngue pe nga ni jma riquiiñeʼ.» (1 COR. 12:22)

1, 2. Xiñee gunna Pablu xi runi sentir binni ora riaadxaʼ stipa laa.

NUU tiru runi sentirnu riaadxaʼ stipa laanu. Ora guinaazeʼ ti idxagá laanu dede qué randa rúninu xhiiñanu. Yanna, bixuiʼlú ñuni sentirluʼ riaadxaʼ stipa lii biaʼ chupa chonna beeu, ne cadi chupa chonna gubidxa si. Cadi dxandíʼ ñuuláʼdxiluʼ ñénecabe modo nuuluʼ la?

2 Apóstol Pablu nanna xi runi sentir ca binni ni riaadxaʼ stipa laa, purtiʼ laapebe biʼniʼ sentirbe zacá pur ca guendanagana ni bidxaagalube lade ca xpinni Cristu ne lade ca binni ni qué runi cré Dios. Stale biaje biʼniʼ sentirbe maʼ qué gápabe stipa (2 Cor. 1:8; 7:5). Ora guníʼ ique Pablu modo bibani ne guiráʼ guendanagana gupa dxi maʼ naca xpinni Cristu la? biiyabe guyuu ora qué nuzuhuaa dxiichibe lu ni runi crebe (2 Cor. 11:29). Ne ora guniʼbe zeeda gaca ca xpinni Cristu casi ti cuerpu la? bizeetebe dede cani «ruluíʼ huaxiéʼ riquiiñe la? ngue pe nga ni jma riquiiñe» (1 Cor. 12:22). Xii nga gucaláʼdxibe niniʼbe né ca diidxaʼ riʼ yaʼ. Ximodo ruuyaʼ Jiobá ca binni ni ruluíʼ huaxiéʼ dxiichiʼ zuhuaa lu ni runi cré yaʼ. Xiñee naquiiñeʼ gúʼyanu laacabe zacaca yaʼ. Ne xi zabeendunu ora gúninu ni.

XIMODO RUUYAʼ JIOBÁ CANI HUAXIÉʼ NAPA STIPA

3. Xi zándaca gucaa laanu guiníʼ íquenu mal de chupa chonna xpinni Cristu ni caquiiñeʼ chuʼ tu gacané laa.

3 Ndaaniʼ guidxilayú riʼ nabé nga ricá ique binni tiidiʼ lú cani huaxiéʼ napa stipa. Stale binni runi intiica cosa para gapa ni racalaʼdxiʼ, ne stale biaje dede ruquichinacaʼ cani qué gapa stipa. Neca qué runi ca xpinni Cristu zacá, zándaca guiníʼ íquenu mal de chupa chonna hermanu ni caquiiñeʼ gacanécabe laacaʼ gatigá. Ximodo zanda gúʼyanu laacabe casi ruuyaʼ Jiobá laacabe yaʼ.

4, 5. 1) Xi rusiidiʼ 1 Corintios 12:21-23 laanu de modo ruuyaʼ Jiobá ca binni ni huaxiéʼ napa stipa. 2) Xi ribeendunu ora racanenu ca binni ni huaxiéʼ napa stipa.

4 Ti ejemplu ni zanda gacané laanu guiénenu ximodo ruuyaʼ Jiobá cani riaadxaʼ stipa laa nga ni biquiiñeʼ Pablu lu primé guiʼchiʼ ni bicaa ra nuu ca xpinni Cristu de Corinto. Lu capítulo 12, rusietenalaʼdxiʼ Pablu laanu nuu parte de cuerpu stiʼ binni ruluíʼ huaxiéʼ riquiiñeʼ peru nuu ra riquiiñeni (biindaʼ 1 Corintios 12:12, 18, 21-23). Chupa chonna binni ni biindaʼ de evolución huaniʼcaʼ cadi dxandíʼ ni guníʼ Pablu ca. Peru ca binni ni ruundaʼ de xcuerpu binni riniʼcaʼ nuu chupa chonna órganu lu xcuérpunu nabé riquiiñeʼ, neca dxiqué guníʼ íquecabe qué runi cani gastiʼ. * Casi dxiqué nuu tu guníʼ ique qué riquiiñeʼ bicuinihuiiniʼ ñee binni, peru yanna maʼ nánnacabe racaneni para cadi guiaba binni.

5 Ejemplu ni biquiiñeʼ Pablu ca rusihuínnini risaca guiráʼ ca xpinni Cristu. Binidxabaʼ racalaʼdxiʼ gucaa laanu guiníʼ íquenu qué risácanu ne qué rusisaca Jiobá laanu (Job 4:18, 19). Peru para Jiobá guiráʼ xpinni nga risaca, dede né cani ruluíʼ qué gapa stipa. Ndiʼ zacané laanu chuʼnu nayecheʼ ra gúninu xiixa dxiiñaʼ lade ca binni ridagulisaa ne laaca ziuʼnu nayecheʼ purtiʼ nuunu lade ca xpinni Cristu ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú. Guníʼ ique dxi gunaazeluʼ náʼ ti binni ni maʼ nagola para yeneluʼ laa xiixa lugar. Zándaca guzaluʼ biaʼ zizabe, ne guyuube nayecheʼ purtiʼ gucaneluʼ laabe, peru lii laaca guyuuluʼ nayecheʼ. Ora racanenu xcaadxi binni, riuʼnu nayecheʼ ne racané ni laanu gápanu paciencia, gannaxhiinu binni ne laaca racané ni laanu gápanu ca guenda ni naquiiñeʼ gapa ca xpinni Cristu (Efes. 4:15, 16). Ne Jiobá racalaʼdxiʼ gusisácanu guiráʼ ca xpinni Cristu, neca nuu cosa ni qué zanda gúnicaʼ. Pa gúninu zacá, qué zabézanu gúnicabe guiráʼ cosa jneza ne jma zannaxhiisaa ca binni ridagulisaa.

6. Ximodo biquiiñeʼ Pablu ca diidxaʼ «ni qué gapa stipa» ne «zuhuáʼ dxiichi».

6 Biquiiñeʼ Pablu ca diidxaʼ «cani iruti naca» ne «ni qué gapa stipa» para guiníʼ modo ruuyaʼ ca binni ni qué runi cré Dios ca xpinni Cristu ni bibani lu primé siglu. Ne guyuu biaje laaca biʼniʼ sentirbe biaadxaʼ stipa laabe (1 Cor. 1:26, 27; 2:3). Ora biquiiñebe diidxaʼ «zuhuáʼ dxiichi» bizeetebe de chupa chonna xpinni Cristu, qué riníʼ diʼ nga jma risácacabe que xcaadxi xpinni Cristu (Rom. 15:1). Né ca diidxaʼ riʼ bisiénebe caquiiñeʼ gapa cani zuhuaa dxiichiʼ paciencia cani huaxiéʼ naguidxi fe stiʼ.

NAQUIIÑEʼ GUCHAʼNU MODO RINÍʼ ÍQUENU

7. Xiñee riuu biaje raca nagana para laanu gacanenu cani cadiʼdiʼ lu xiixa guendanagana.

7 Ora racanenu binni «pobre», cadi rúnisinu casi runi Jiobá, sínuque laaca riuuláʼdxibe ni rúninu (Sal. 41:1; Efes. 5:1). Ziuu biaje, zándaca gaca nagana para laanu gacanenu ti hermanu. Xiñee yaʼ. Purtiʼ zándaca guiníʼ íquenu laabe guyúbibe modo guni chaahuibe guendanagana stibe. O zándaca guiníʼ íquenu qué gápanu xi gábinu laabe. Rosario, * ti hermana ni bisaana xheelaʼ laa, guníʼ: «Guizáʼ riuubaʼ ladxidóʼ binni ora qué riná ca hermanu guidxíñacaʼ ne qué gusihuínnicaʼ pa dxandíʼ xhamígucaʼ lii. Ora cadíʼdiluʼ lu xiixa guendanagana caquiiñeluʼ chuʼ ca xhamíguluʼ gaxha de lii». Rey David gunna ximodo runi sentir binni ora nuu stubi (Sal. 31:12).

8. Xi zacané laanu guiénenu ca xpinni Cristu ni caquiiñeʼ chuʼ tu gacané laacaʼ.

8 Xi zacané laanu guiénenu ca xpinni Cristu ni caquiiñeʼ chuʼ tu gacané laacaʼ yaʼ. Ni zacané laanu nga guietenaláʼdxinu nuucabe zacá purtiʼ zándaca huarácabe, nápacabe depresión o zándaca cadi xpinni Cristu binnilídxicabe. Ante chuʼ ca israelita —cani guca pobre ne nabé gucaná ndaaniʼ guidxi Egipto— lu layú ni bizabiruaa Jiobá gudii laacaʼ, bisietenaláʼdxibe laacaʼ «cadi gúni[caʼ] ladxidoʼ[caʼ] naguidxi» ora gúʼyacaʼ cayacaná sti israelita. Ni gucalaʼdxiʼ Jiobá nga gacanécabe ca binni pobre ne cani huaxiéʼ napa stipa (Deut. 15:7, 11; Lev. 25:35-38).

9. Xi jma naquiiñeʼ gúninu ora riaadxaʼ stipa ti xpinni Cristu. Bizeeteʼ ti ejemplu.

9 Lugar de guni juzgarnu xpinni Cristu ni cadiʼdiʼ lu xiixa guendanagana o guiníʼ íquenu mal de laa, galán iquiiñenu Biblia para cuʼnu gana laa (Job 33:6, 7; Mat. 7:1). Guzéʼtenu ti ejemplu. Ora chindá tuuxa binni ni biabané moto ra hospital, ñee riníʼ ique ca doctor ne ca enfermera pa laabe nápabe donda la? Coʼ njaʼ. Cadi dxandíʼ nagueendaca runi tendércabe laabe la? Zacaca nga rizaaca ora ti xpinni Cristu riaadxaʼ stipa laa pur xiixa guendanagana ni cadiʼdiʼ, ni jma naquiiñeʼ gúninu nga gacanenu laabe chuʼbe gaxha de Dios (biindaʼ 1 Tesalonicenses 5:14).

10. Xiñee zanda guininu naguidxi fe stiʼ ca hermanu ni cadxaagalú xiixa guendanagana.

10 Pa guiníʼ íquenu ca guendanagana ni cadxaagalú ca xpinni Cristu, zudiʼnu cuenta naguidxi nuu fe sticaʼ. Guiníʼ íquenu de ti hermana ni cadi xpinni Cristu xheelaʼ. Ne ora ridúʼyanu qué riaadxaʼ ti gunaa xpinni Cristu ni cusiniisi ca xiiñiʼ stubi ca guendaridagulisaa ca. O de ca hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ ni nuucaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios, neca ridxaagalucaʼ stale guendanagana ra scuela. Cadi dxandíʼ rusihuínnicabe nadxiicabe Jiobá ne riguixhe íquecabe cadi gusaanacabe laabe la? Pur guiráʼ stipa ni runi ca hermanu stinu pur gúnicaʼ ni na Jiobá, rihuinni dxichi nácacabe binni ni naguidxi fe stiʼ, neca ruluíʼ cadi zacá ni (Sant. 2:5).

GUINÍʼ ÍQUENU CASI RINÍʼ IQUE JIOBÁ

11, 12. 1) Xi zacané laanu gánnanu ximodo ruuyaʼ Dios ca xpinni neca nácacaʼ binni ruchee. 2) Xiñee bitiidilaʼdxiʼ Jiobá stonda Aarón, ne xi rusiidiʼ nga laanu.

11 Ora guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá, zacaneni laanu gánnanu ximodo ruuyabe ca xpínnibe neca nácacaʼ binni ruchee. Biblia na: «Pa ra cuchee si binni nga ñuuyaluʼ la? Jah, Jiobá, tuu nga nuzuhuaa nezaluluʼ yaʼ» (Salmo 130:3). Guzéʼtenu ti ejemplu, pa ñaca ñuʼnu ra nuu Moisés ne nucaadiáganu Aarón ora guníʼ xiñee biʼniʼ yuzehuiiniʼ de oro que, xi niníʼ íquenu yaʼ (Éx. 32:21-24). O xi niníʼ íquenu de Aarón ora bicaa Míriam laa guiníʼ mal de Moisés pur bichaganáʼ ti gunaa ni cadi naca israelita yaʼ (Núm. 12:1, 2). Xi ñúninu pa ñaca nidúʼyanu ora qué nusisaca Aarón ne Moisés Jiobá ora guleebe nisa cueʼ ti guié ngola Meribá yaʼ (Núm. 20:10-13).

12 Ñanda ñuni castigar Jiobá Aarón nagueendaca pur guiráʼ ni biʼniʼ. Bidiibe cuenta cadi malu diʼ Aarón neca bichee stale biaje. Bíʼnibe zaqué purtiʼ bicaa xcaadxi binni laabe gúnibe ni. Peru ora biluíʼcabe laabe paraa bicheebe, nagueendaca guniʼbe dxandíʼ nápabe donda ne bíʼnibe ni gudxi Dios laabe (Éx. 32:26; Núm. 12:11; 20:23-27). Cumu bisihuinni Aarón nadxii Jiobá ne guca arrepentir la? bitiidiláʼdxibe laa. Gayuaa iza despué, bietenaláʼdxiruʼ binni laabe ne ca xiiñibe casi binni ni runi ni na Jiobá (Sal. 115:10-12; 135:19, 20).

13. Xi zanda gacané laanu guchaʼnu modo riníʼ íquenu, bizeeteʼ ti ejemplu.

13 Para ganda gúninu casi runi Jiobá, naquiiñeʼ gánnanu ximodo ridúʼyanu ca binni ni ruluíʼ cadi naguidxi nuu fe sticaʼ. Ñee caquiiñeʼ guchaʼnu modo riníʼ íquenu la? (1 Sam. 16:7.) Guzéʼtenu ti ejemplu, xi rúninu ora ridúʼyanu ti hombrehuiiniʼ xpinni Cristu ni ruluíʼ cadi jneza cani cayuni. Lugar de guininu mal de laabe, ñee cadi jma galán gacanenu laabe quixhe íquebe gúnibe ni jneza la? Ora gacanenu cani caquiiñeʼ tu gacané laa, zazíʼdinu gápanu paciencia ne jma zannaxhiinu binni.

14, 15. 1) Xi biʼniʼ Jiobá ora biʼyaʼ cadxibi profeta stiʼ. 2) Xi rizíʼdinu de ni bizaaca Elías.

14 Xi riníʼ ique Jiobá de ca binni ni napa depresión. Guidúʼyanu ximodo gucanebe tobi de ca xpínnibe ni biʼniʼ sentir zacá. Hombre riʼ nga profeta Elías. Neca qué nidxibi Elías ora bicaalú 450 profeta stiʼ Baal, bixooñelú Elías ora gunna racalaʼdxiʼ reina Jezabel guuti laa. Guzásibe 150 kilómetru dede yendabe Beer-seba, guyuube lu ti desiertu. Cumu maʼ bidxágabe de canazabe lu gubidxa ndaa que la? guribe xaʼnaʼ ti yagahuiiniʼ ne gunábabe Dios guuti laabe (1 Rey. 18:19; 19:1-4).

Biiyaʼ Jiobá pabiáʼ cadxibi Elías ne biseendaʼ ti ángel ra nuube para gacané laabe (Biiyaʼ párrafo 14 ne 15)

15 Xi biʼniʼ Jiobá ora biʼyaʼ cadxibi profeta stiʼ ne qué guidxela xi guni yaʼ. Ñee bidxiidéchebe Elías la? Coʼ, sínuque chupa biaje biseendabe ti ángel para gudii ni gó Elías «purtiʼ zitu [zazá]». Biblia na: «De raqué gúʼtabe ne gúsibe xaʼnaʼ retama que. Peru, málasi gudiñenáʼ ti ángel laabe. Ne na rabi laabe: “Biasa, gudó”. Ora bíʼyabe, xaíquebe nuu ti torta redondo ni nexheʼ lu guié ndaʼ, ne ti jarra nisa. Óraque gudobe ne güeʼbe, ne despué gúʼtabe sti biaje. Despué beeda ángel stiʼ Jiobá ra nuube sti biaje ne gudiñenáʼ laabe ne gudxi laabe: “Biasa, gudó, purtiʼ zitu zazaluʼ”. Biásabe ne gudobe ne güeʼbe, pur ni gudobe que gúpabe stipa para guzabe cuarenta dxi ne cuarenta gueelaʼ dede yendabe Horeb, dani stiʼ Dios ni dxandíʼ» (1 Reyes 19:5-8). Racá ridúʼyanu, ante ñabi Jiobá laabe xi gúnibe, bicaadiaga laabe ne gucané laabe.

16, 17. Ximodo zanda gacanenu ca xpinni Cristu casi runi Jiobá ni.

16 Ximodo zanda gacanenu ca xpinni Cristu cásica gucané Dios Elías. Cadi naquiiñeʼ gudiʼnu laabe conseju nagueendaca (Prov. 18:13). Jma galán gucaʼdiáganu laabe ne gusihuínninu rizaaláʼdxinu laabe (1 Cor. 12:23). Nga zacané laanu gánnanu xi caquiiñebe ne gacanenu laabe.

17 Guzéʼtenu sti biaje de Rosario, dxi bisaana xheelabe laabe biaananebe chupa xiiñidxaapabe. Xi biʼniʼ chupa chonna Testigu óraque yaʼ. Rosario guníʼ: «Ora gudxeʼ laacabe xi bizaacaʼ pur teléfono, cuarenta y cinco minutu si bindaacabe para yendácabe ra lídxidu. Dede daʼ nisa lúcabe. Qué nusaanacabe laadu stúbidu chupa o chonna gubidxa. Cumu nabé triste guyuʼdu la? yenécabe laadu ra lídxicabe ne bidiicabe guiráʼ ni iquiiñedu». Zándaca rusietenalaʼdxiʼ ndiʼ laanu ni bicaa Santiago: «Pa qué gapa ti hermanu o ti hermana ni cuaquiʼ ne nin ni tidi né dxi, ne ñabi tobi de laatu laa: “Sicarú uyé, uyuu xidxaa ne gudó de ra idxá luʼ,” peru qué nudii laabe ni caquiiñe be la? ñee na tu ucané ngue laabe la? Zacaca nga cani na runi cre peru qué runi jneza. Qué iquiiñe modo runi cre cabe que» (Sant. 2:15-17). Cumu gucané ca xpinni Cristu Rosario ne ca xiiñiʼ la? gucaneni laacabe para gápacabe stipa, ngue runi xhoopaʼ beeu despué gúcacabe precursora auxiliar (2 Cor. 12:10).

STALE NGA TU RACANENU

18, 19. 1) Ximodo zanda gacanenu cani cadi naguidxi nuu fe stiʼ. 2) Tu guiráʼ nga ribeendú ni galán ora racanenu cani cadi naguidxi nuu fe stiʼ.

18 Nánnanu xadxí nga para guianda binni ora napa xiixa guendahuará malu. Zacaca nga rizaaca né ti xpinni Cristu ora guchee o guidxaagalú xiixa guendanagana, laaca riné tiempu para gaca fe stiʼ naguidxi. Dxandíʼ, naquiiñeʼ gúʼndabe Stiidxaʼ Dios, guni orarbe ne cadi guiaadxabe ca guendaridagulisaa para iguidxi fe stibe. Peru laaca caquiiñeʼ gacanenu laabe. Yanna, ñee zápanu paciencia laabe la? Zusihuínninu nadxiinu laabe la? Naquiiñeʼ gúninu biaʼ gándatiʼ para gacanenu laacabe guni sentírcabe risácacabe ra ridagulisaanu ne nadxiinu laacabe (2 Cor. 8:8).

19 Nabé nayecheʼ riuʼnu ora racanenu xcaadxi binni. Laaca rizíʼdinu guiénenu ni cazaaca sti binni ne gápanu paciencia laacaʼ. Peru cadi laasinu nga ribeendunu ni galán, sínuque guiráʼ ca binni ridagulisaa riziidicaʼ gannaxhiisaacaʼ. Ne ni jma risaca nga ora «acané nu cani caquiiñe» tu gacané laa, rusihuínninu cayúninu cásica runi Jiobá, purtiʼ laa rusisaca cada binni (Hech. 20:35).

^ párrafo 4 Lu libru El origen del hombre, stiʼ Charles Darwin guniʼbe nápanu caadxi órganu lu xcuérpunu ni «qué riquiiñeʼ». Sti hombre ni rusiidiʼ de evolución guníʼ nápanu stale «órganu ni qué riquiiñeʼ», casi apéndice ne timo.

^ párrafo 7 Bidxaa labe.