Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Riquiiñeʼ Jiobá ca gunaa para gaca ni maʼ gudixhe ique

Riquiiñeʼ Jiobá ca gunaa para gaca ni maʼ gudixhe ique

«Ca gunaa ni rucheeche ca diidxaʼ nacubi ne galán nácacaʼ ti ejércitu naroʼbaʼ.» (SAL. 68:11)

1, 2. 1) Xi bisigaʼdeʼ Jiobá Adán. 2) Xiñee bidii Jiobá ti xheelaʼ Adán. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.)

BIZÁʼ Jiobá Guidxilayú «para cueza binni luni» (Is. 45:18). Adán nga primé hombre bizáʼ Jiobá ne bizaʼbe laa sin donda, ne nabé sicarú ti lugar guluube laa: jardín ni guyuu Edén. ¡Nabé nayecheʼ guyuu Adán ora biiyaʼ guiráʼ yaga ngola nuu raqué, ora binadiaga modo rixidxi ca guiiguʼ que ne ora biʼyaʼ maʼ caguite ca manihuiiniʼ que! Peru riaadxaʼ laabe ti cosa nabé risaca. Nanna Jiobá ni, ngue runi guníʼ: «Cadi galán diʼ chuʼ hombre stubi si. Chiguneʼ tobi ni gacané laabe, biáʼsipeʼ para laabe». Óraque bicaa Jiobá ti bacaandaʼ laabe, ne gucuaa ti biní xcustiabe «ne bizáʼ ti gunaa ne laani». ¡Nabé nayecheʼ biʼniʼ sentir Adán ora bibani! Óraque guníʼ Adán: «Ndiʼ huaxa naca de dxita stiʼ ca dxita ladeʼ ne beela de beela ladeʼ. Ne zaree labe Gunaa, purtiʼ de hombre bireebe» (Gén. 2:18-23).

2 Nabé sicarú ni bisigaʼdeʼ Dios Adán, purtiʼ gunaa que guizáʼ zacané laabe. Ne laaca zapa ti ndaayaʼ de gapa xiiñiʼ. Nga runi, «gulee lá Adán xheelaʼ Eva, purtiʼ laa nga gueeda gaca jñaa guiráʼ tu guibani» (Gén. 3:20). ¡Nabé sicarú ni bisigaʼdeʼ Jiobá laacabe! Zanda gápacabe xiiñicabe ni qué gapa donda. Pa ñácani zacá la? guidubi naca Guidxilayú riʼ ñácani ti paraísu ne nidxá binni sin donda luni ne ñuuyacabe xcaadxi cosa ni nibani lu Guidxilayú riʼ (Gén. 1:27, 28).

3. 1) Xi naquiiñeʼ ñuni Adán ne Eva para niguu ndaayaʼ Jiobá laacaʼ, peru xi bíʼnicabe. 2) Xi guendarinabadiidxaʼ zacábinu.

3 Para nicaa Adán ne Eva ca ndaayaʼ ni chigudii Jiobá laacaʼ la? naquiiñeʼ nuzuubacaʼ stiidxabe ne nudiicaʼ lugar ñuni mandarbe laacaʼ (Gén. 2:15-17). Zacatiʼ nga ñanda ñuni Jiobá guiráʼ ni gudixhe ique para laacabe. Peru triste guininu ni, jma bíʼnicabe ni na «beenda yooxho», ni láʼ Binidxabaʼ que, ne bicheenécabe Dios (Apoc. 12:9; Gén. 3:1-6). Xi bizaaca ca gunaa pur bidxiideche Adán ne Eva Dios yaʼ. Xi biʼniʼ chupa chonna gunaa ni bizuubaʼ stiidxaʼ Dios dxiqué yaʼ. Xiñee zanda guininu naca ca gunaa xpinni Cristu de tiempu riʼ «ti ejércitu naroʼbaʼ» yaʼ (Sal. 68:11).

NI BIZAACA PUR QUÉ NUZUUBAʼ ADÁN NE EVA DIIDXAʼ

4. Para Jiobá, tuu nga bichee.

4 Ora gudxi Dios Adán xiñee bichee, laa bicabi laabe né ca diidxaʼ riʼ: «Gunaa ni bidiiluʼ chuʼné naa que nga bidii naa cuananaxhi stiʼ yaga que, ne pur nga gudahuaʼ ni» (Gén. 3:12). Aparte de guniʼbe qué gápabe donda la? bigaanibe donda ca luguiáʼ gunaa que. Ne ra bíʼnibe zacá casi ñaca bigaanibe donda ique Dios, purtiʼ laa nga bidii laabe gunaa que. Neca guirópacabe nga bicheecabe, peru para Jiobá la? Adán nga bichee. Nga runi apóstol Pablu guníʼ: «Pur tobi hombre [Adán] biuu enda ruchee ndaani guidxilayú, ne guti be purti bichee be» (Rom. 5:12).

5. Xi maʼ bihuinni ra cudii Dios lugar guni mandar binni laca laa.

5 Bicaa Binidxabaʼ Adán ne Eva guiníʼ íquecaʼ cadi caquiiñeʼ guni mandar Jiobá laacaʼ. Ngue runi, nuu tu rinabadiidxaʼ: tupeʼ nga naquiiñeʼ guni mandar binni yaʼ. Para guihuinni tuu nga napa derechu de guni mandar la? bidii Dios lugar binni guni mandar laca laa, ti guihuinni sin laabe qué zanda guni mandar ca gobiernu ca jneza. Lu ti gayuaa iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca maʼ guti biaʼ 100 millón de binni lu ca guerra ni huayaca, ládecabe zeeda millón de hombre ni qué gapa donda, gunaa ne xcuidihuiiniʼ. Yanna maʼ bihuinni dxichi «cadi lu náʼ diʼ binni nuu guni mandar ra guzuhuaa ñee» (Jer. 10:23). Nga runi, rudiʼnu lugar guni mandar Jiobá laanu. Biblia na: «Gulaʼquiʼ guidubi ladxidoʼloʼ lu náʼ Jiobá, ne cadi gúniluʼ ni na si xpiaaniluʼ. Lu guiráʼ ni gúniluʼ guníʼ ique laabe, ne laabe zúnibe ca neza stiluʼ derechu» (Proverbios 3:5, 6).

6. Xi rúnicabe ca gunaa ca ndaaniʼ stale guidxi.

6 Cásica hombre zaqueca gunaa nabé huayacanacaʼ lu guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ (Ecl. 8:9; 1 Juan 5:19). Peru ca gunaa ca nga jma huayuninácabe laacaʼ de stale modo. Lu guidubi naca Guidxilayú, 1 de cada 3 gunaa huaguiñe xheelaʼ o xcompañeru laa. Ne ndaaniʼ chupa chonna guidxi jma nga riuuláʼdxicabe gápacabe xiiñicabe hombrehuiiniʼ, purtiʼ zacá qué zaniti apellidu stícabe, ne riníʼ íquecabe ca hombrehuiiniʼ ca zanda gápacaʼ bixhózecaʼ, jñaacaʼ, bixhozebiidacaʼ ne jñaabiidacaʼ. Nuu guidxi qué riuulaʼdxiʼ binni gapa xiiñiʼ dxaapahuiiniʼ, ne jma nga rutiidicaʼ xiiñicaʼ ora gánnacaʼ nacaxiiñicaʼ dxaapahuiiniʼ.

7. Ximodo bizulú xquendanabani hombre ne gunaa.

7 Qué lica riuulaʼdxiʼ Jiobá guninácabe ca gunaa. Para laabe la? guiráʼ binni nga risaca ne nápabe respetu laacaʼ. Guidúʼyanu ti ejemplu ni rusihuinni zacá ni. Dxi bizaʼbe Eva, bizaʼbe laa sin donda, ne bidiibe laa caadxi guenda sicarú para gacané Adán ne cadi para gaca esclava stibe. Ndiʼ nga tobi de ca razón ni gupa Jiobá ora biluxe bizáʼ guiráʼ cosa lu xhoopaʼ gubidxa, ngue runi Biblia na: «Biiyaʼ Dios guiráʼ ni biʼniʼ ne, ¡biaguʼyuʼ!, nabé galán cani» (Gén. 1:31). Dxandíʼ, guiráʼ ni bizaʼbe «nabé galán cani». Cásica hombre zaqueca gunaa nabé sicarú modo bizulú xquendanabánicaʼ.

GUCANÉ DIOS CAADXI GUNAA

8. 1) Ximodo huayaca xpiaʼ binni. 2) Tuu nga ca binni ni huayacané Jiobá laacaʼ dede yanna.

8 Nabé feu guca xpiaʼ binni —cásica hombre ne zaqueca gunaa— bidxiideche si Adán ne Eva Dios ndaaniʼ jardín ni guyuu Edén que, ne lu ti gayuaa iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca jmaruʼ si feu guca xpiaʼcaʼ. Biblia maca bizeeteʼ zacá zaca xpiaʼ binni lu ca últimu dxi riʼ, ne yanna jmaruʼ si cadale guendaquéiquiiñeʼ ni cayuni binni, nga runi jma nagana nabáninu ca dxi riʼ (2 Tim. 3:1-5). Peru dede dxiqué hasta yanna huayuu hombre ne gunaa ni huayuni ni na Dios, rinándacaʼ ca ley stibe ne rudiicaʼ lugar guni mandarbe laacaʼ. Ne huayacané «Jiobá, Señor» ni jma Nandxóʼ laacabe. Biblia na: «Lii nga ribezaʼ gacaneluʼ naa Jiobá, Señor stinneʼ, ni runeʼ cré dede dxi nahuiineʼ» (Salmo 71:5).

9. Panda binni bilá dxi biaba nisaguié naroʼbaʼ que, ne xiñee.

9 Huaxiéʼ si binni bilá dxi binitilú Dios guidxilayú malu que né ti nisaguié naroʼbaʼ ca dxi bibani Noé. Yanna, pa nabani ca bíʼchibe ne ca bizáʼnabe, laaca binitilú nisa que laacaʼ xa (Gén. 5:30). Tu bilá yaʼ. Biaʼca hombre biaʼca gunaa bilá: Noé ne xheelaʼ, chonna xiiñiʼ ne chonna xuaalidxi. Bilá Dios laacabe purtiʼ bizuubacabe diidxaʼ ne bíʼnicabe ni na. Guiráʼ millón de binni ni nabani yanna, nabáninu purtiʼ ziúpanu de xhono binni ni bilá Jiobá (Gén. 7:7; 1 Ped. 3:20).

10. Xiñee gucané Dios xheelaʼ ca bixhozegola ca israelita.

10 Chupa chonna iza despué, xheelaʼ ca bixhozegola ca israelita laaca gucané Dios laacaʼ. Jiobá guluu ndaayaʼ laacabe purtiʼ qué niguiche ruaacabe pur modo nabánicabe (Jud. 16). Qué zanda guxuíʼlunu caguicheruaa Sara pur bisaana ca cosa galán ni gupa Ur ne bibani ndaaniʼ yoo de lari ndaaniʼ ti guidxi zitu. Biblia na: «Bizuuba [Sara] stiidxa Abraham dede gudxi laa señor stiʼ» (1 Ped. 3:6). Ne laaca galán guietenaláʼdxinu Rebeca, gunaa ni bisigaʼdeʼ Jiobá Isaac para gaca xheelaʼ. Qué ridxagayaanu ora ridúʼndanu ca diidxaʼ riʼ: «Gunnaxhiibe laa ne gutadxí ladxidoʼ Isaac despué de guti jñaa» (Gén. 24:67). ¡Nabé riéchenu purtiʼ ládenu nuu gunaa ni nadxii Jiobá casi Sara ne Rebeca!

11. Ximodo bisihuinni chupa partera gúcacaʼ nadxibalú.

11 Ca iza guyuu ca israelita de esclavu Egipto, nabé bidálecaʼ, nga runi faraón biʼniʼ mandar gatiʼ guiráʼ ca hombrehuiiniʼ casi gálecaʼ. Peru chupa partera, Sifrá ne Puá, zándaca laacaʼ nga xaíque stiʼ xcaadxi partera, laacaʼ gúcacaʼ nadxibalú ne qué nuzuubacaʼ stiidxaʼ faraón. Cumu bidxíbicabe Jiobá la? qué ninácabe ñuuticabe ca baʼduhuiiniʼ que, ngue runi Dios guluu ndaayaʼ laacabe ne bidii laacabe ti familia stícabe (Éx. 1:15-21).

12. Xi zanda guininu de Débora ne de Jael.

12 Ca dxi bibani ca juez ndaaniʼ guidxi Israel, gucané Jiobá ti gunaa ni riguixhená láʼ Débora. Laabe gucanebe juez Barac ne laaca gucanebe ca israelita para bilacaʼ de lu náʼ ca xhenemígucaʼ. Peru guniʼbe cadi Barac diʼ nga gulá ca israelita de lu náʼ ca cananeu, sínuque zaquiiñeʼ Dios ti gunaa para guuti Sísara, xaíque stiʼ ca soldadu stiʼ ca cananeu. Ne zaqué gúcani, ti gunaa ni cadi naca israelita láʼ Jael, biiti Sísara (Juec. 4:4-9, 17-22).

13. Xi riníʼ Biblia de Abigail.

13 Biaʼ ti mil ti gayuaa iza ante de ca dxi stiʼ Jesús bibani Abigail, sti gunaa nadxibalú. Nabé nuu xpiaaniʼ gunaa riʼ, peru xheelabe Nabal, qué iquiiñeʼ, malu laa ne qué riuu razón (1 Sam. 25:2, 3, 25). David ne ca xpinni gúpacaʼ ca xpinni Nabal ne ca dendxuʼ stiʼ. Peru gudindené Nabal laacaʼ ora gunábacaʼ laabe guendaró ne qué nudiibe laacaʼ gastiʼ. Guizáʼ bidxiichi David dede guníʼ ique guuti Nabal ne ca xpinni. Cásipeʼ gunna Abigail ni, yené guendaró ra nuu David ne ca xpinni ne ni guecaʼ, ne zaqué maʼ qué ñuuti David laacaʼ (1 Sam. 25:8-18). Despué gudxi David laabe: «¡Guisaca Jiobá, Dios stiʼ Israel, purtiʼ biseendaʼ lii yannadxí para guidxaagaluluʼ naa!» (1 Sam. 25:32). Guti si Nabal bichaganáʼ David Abigail (1 Sam. 25:37-42).

14. 1) Xi dxiiñaʼ biʼniʼ ca xiiñidxaapaʼ Salum. 2) Ximodo nga cásica ca xiiñidxaapaʼ Salum que nga ca gunaa xpinni Cristu de ca dxi riʼ.

14 Stale hombre, gunaa ne xcuidihuiiniʼ gúticaʼ dxi binitilú ca babilonio Jerusalén ne yuʼduʼ stiʼ lu iza 607 ante de ca dxi stiʼ Jesús. Gurí ca lindaa stiʼ Jerusalén sti biaje lu iza 455, ne Nehemías nga biiyaʼ guca dxiiñaʼ que. Chupa chonna de cani gucané para bibiguetaʼ gurí ca lindaa stiʼ Jerusalén que nga ca xiiñidxaapaʼ Salum, «ti príncipe ni runi mandar galaa distrito stiʼ Jerusalén» (Neh. 3:12). Ca badudxaapaʼ riʼ bíʼnicaʼ dxiiñaʼ que né stale gana. ¡Nabé rusisácanu ca gunaa ni nuu ca dxi riʼ, purtiʼ nayecheʼ riuucabe ora rúnicabe stale clase dxiiñaʼ ra ribí ca yoo ni riquiiñeʼ xquidxi Dios!

CAADXI GUNAA NI BIʼNIʼ NI NA DIOS LU PRIMÉ SIGLU

15. Xi ndaayaʼ nga bidii Dios ti gunaa láʼ María.

15 Lu primé siglu que, guluu Jiobá ndaayaʼ stale gunaa. Tobi de laacabe nga ti binnidxaapaʼ láʼ María. Baʼdudxaapaʼ riʼ maʼ bidii stiidxaʼ José para guichaganáʼ, peru guca xiiñibe pur espíritu santu ante guichaganabe. Xiñee gulí Dios laabe para gácabe jñaa Jesús yaʼ. Zándaca purtiʼ nápabe ca guenda ni caquiiñeʼ para gusiniisibe xiiñiʼ Dios, tobi ni qué ruchee. ¡Ti ndaayaʼ nga beedagaca María jñaa hombre ni jma risaca ni huabani ndaaniʼ Guidxilayú riʼ! (Mat. 1:18-25.)

16. Ximodo gucané Jesús ca gunaa. Bizeeteʼ ti ejemplu.

16 Nabé nachaʼhuiʼ guca Jesús né ca gunaa. Ñee rietenaláʼdxiluʼ modo gucané Jesús ti gunaa ni maʼ ziné doce iza de caxii rini la? Xi biʼniʼ Jesús ora gudaʼnaʼ gunaa riʼ xhaba yaʼ. Lugar de nidindené Jesús laabe, né diidxaʼ nadóʼ na rabi laabe: «Bianda lu, xiiñeʼ, purti bini cre luʼ. Yanna, sicarú uyé, ma bianda lu ne ma qué zabigueta ru ni» (Mar. 5:25-34).

17. Xi milagru bizaaca lu Pentecostés stiʼ iza 33.

17 Lade ca discípulo stiʼ Jesús guyuu chupa chonna gunaa ni bidii ni caquiiñebe ne ca apóstol stibe (Luc. 8:1-3). Ne lu Pentecostés stiʼ iza 33, biaba espíritu santu stiʼ Dios luguiáʼ biaʼ 120 hombre ne gunaa (biindaʼ Hechos 2:1-4). Maca bizeeteʼ Jiobá zazaaca ni ora guníʼ: «Zusabaʼ Espíritu stinneʼ luguiáʼ stale binni, ne ca xiiñitu hombre ne gunaa zaguixhenacaʼ. [...] Ca dxi que zucheecheʼ espíritu stinneʼ luguiáʼ cani runi xhiiñaʼ, hombre ne gunaa» (Joel 2:28, 29). Ora guca milagru riʼ, bisihuinni Jiobá maʼ bidxiideche guidxi Israel ne maʼ gulí caadxi hombre ne gunaa ni zeeda gaca «Israel stiʼ Dios» (Gál. 3:28; 6:15, 16). Lade ca gunaa xpinni Cristu ni bicheeche diidxaʼ lu primé siglu que guyuu tapa xiiñidxaapaʼ Felipe, ti hombre ni nabé bicheeche diidxaʼ dxiqué (Hech. 21:8, 9).

«TI EJÉRCITU NAROʼBAʼ» DE PURU GUNAA

18, 19. 1) Xi ndaayaʼ maʼ bidii Dios hombre ne gunaa. 2) Ximodo guníʼ salmista que zeeda gaca ca gunaa ni rucheecheʼ ca diidxaʼ nacubi ne galán.

18 Biaʼ lu iza 1875, caadxi hombre ne gunaa bisihuínnicaʼ riuuláʼdxicaʼ gánnacaʼ ximodo guni adorarcaʼ Dios jneza. Laacabe nga cani bizulú bicheeche diidxaʼ ne zacá cayácani dede yanna, ne laaca cayaca ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús: «Zuiʼ cabe stiidxa Dios de idubi naca guidxilayú para ganna irá xixé guidxi modo runi mandar, ne dxi que ru nga iluxe guidxilayú riʼ» (Mat. 24:14).

19 Grupuhuiiniʼ de ca Binni Ruundaʼ Biblia maʼ bidálecaʼ ne yanna maʼ nácacaʼ biaʼ 8,000,000 de testigu stiʼ Jiobá ni nuu tiempu riʼ. Ne jma de 11,000,000 binni guyé ra bietenaláʼdxinu guendaguti stiʼ Jesús lu iza 2013. Jma stale de ca binni riʼ gunaa laacaʼ. Lu guidubi Guidxilayú nuu jma de ti millón de precursor, ne jma stale de laacaʼ nácacaʼ gunaa. Racá ridúʼyanu laaca maʼ bidii Dios ndaayaʼ ca gunaa para guiniʼcaʼ pur laabe. Dxandipeʼ cayaca ca diidxaʼ ni bicaa salmista que: «Jiobá peʼ guníʼ; ca gunaa ni rucheeche ca diidxaʼ nacubi ne galán nácacaʼ ti ejércitu naroʼbaʼ» (Sal. 68:11).

Ca gunaa ni rucheeche ca diidxaʼ nacubi ne galán nácacaʼ ti «ejércitu naroʼbaʼ» (Biiyaʼ párrafo 18 ne 19)

STALE NDAAYAʼ ZACAA CA GUNAA NI RUNI NI NA DIOS

20. Xi zanda guidúʼndanenu binnilídxinu ora guni adorarnu Dios ne ora nuunu stúbinu.

20 Qué zudii tiempu para guininu de ca gunaa ruzeeteʼ Biblia ni biʼniʼ xhiiñaʼ Dios. Peru zanda guidúʼndanu historia stícabe lu Stiidxaʼ Dios ne lu ca tema ni huaree lu ca libru ne revista stinu. Guiníʼ íquenu de Rut. ¡Ribeendunu stale cosa galán ora guidúʼndanu historia stibe ne guiníʼ íquenu de laani, purtiʼ gúcabe ti gunaa ni qué nusaana Dios! (Rut 1:16, 17.) Ne xi zanda guininu de reina Ester yaʼ. Nabé riguidxi fe stinu ora guidúʼndanu libru ni ziné labe ne ca tema ra caníʼ de laabe. Ñee cadi galán nibinu tobi de ca tema riʼ para guidúʼndanenu binnilídxinu gueelaʼ runi adorarnu Dios la? Ne pa nuunu stúbinu la? laaca zanda guidúʼndanu ca tema riʼ.

21. Ximodo maʼ bisihuinni stale gunaa xpinni Cristu qué nudxiidéchecaʼ Jiobá ora bidxagalucaʼ guendanagana.

21 Nanna dxíchinu riguu Jiobá ndaayaʼ dxiiñaʼ runi ca gunaa xpinni Cristu ora rucheechecaʼ diidxaʼ ne racanebe laacaʼ ora guidxaagalucaʼ guendanagana. Gucané Jiobá ca hermana para cadi nudxiidéchecaʼ laabe ora biʼniʼ mandar ca nazi ne ca comunista. Stale de laacabe gucanácabe ne dede gúticabe pur bizuubacabe stiidxaʼ Dios (Hech. 5:29). Cásica dxiqué, ca dxi stinu riʼ, guiráʼ ca xpinni Cristu cásica hombre ne zaqueca gunaa maʼ gulicaʼ guni mandar Jiobá laacaʼ. Cásica bíʼnibe né ca israelita de dxiqué, casi ñaca rinaazebe nacaʼ ne rábibe laacaʼ: «Cadi guidxíbiluʼ. Naa dxandipeʼ zacaniáʼ lii» (Is. 41:10-13).

22. Xi ndaayaʼ cabeza ca xpinni Jiobá guicaacaʼ.

22 Maʼ cadi candaa, hombre ne gunaa ni ruzuubaʼ diidxaʼ zacanecaʼ gaca Guidxilayú riʼ ti paraísu ne zusiidicaʼ millón de binni ni guiasa lade gueʼtuʼ xii nga ni naguixhe ique Jiobá guni. Nga runi, gusisácanu ndaayaʼ ni nápanu de chuʼnu «tobi si» ra gúninu xhiiñaʼ Dios (Sof. 3:9).