Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Cadi gusiáʼndanu cani jma runi xhiiñaʼ Jiobá

Cadi gusiáʼndanu cani jma runi xhiiñaʼ Jiobá

«Runi tu xhiiña Dios purti runi cre tu laa ne nadxii tu laa.» (1 TES. 1:3)

1. Ximodo biiyaʼ Pablu ca xpinni Cristu ni nabé bicheeche diidxaʼ.

NABÉ bisisaca apóstol Pablu ca xpinni Cristu ni qué nusaana de nucheeche diidxaʼ neca bidxagalucaʼ guendanagana. Laa bicaa: «Runi tu xhiiña Dios purti runi cre tu laa ne nadxii tu laa, ne qué huasaana tu de icá lú tu Jesucristu Señor stinu. Ne irá nga ruzeʼte du lu Dios ora riní né du laa» (1 Tes 1:3). Jiobá laaca rusisaca stipa ni runi ca binni ni runi xhiiñabe de guidubi ladxidóʼ, neca gúnicabe stale lu xhiiñabe o coʼ (Heb. 6:10).

2. Xi zadúʼyanu lu tema riʼ.

2 Cásica dxiqué, ca dxi stinu riʼ stale de ca xpinni Cristu laaca huayúnicaʼ stipa para ganda gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá. Guidúʼyanu ejemplu stiʼ chupa chonna xpinni Cristu de primé siglu ne guidúʼyanu ximodo runi ca xpinni Cristu jma lu xhiiñaʼ Jiobá ca dxi stinu riʼ ne ximodo zanda gacanenu laacabe.

CANI JMA BIʼNIʼ XHIIÑAʼ DIOS LU PRIMÉ SIGLU

3, 4. 1) Ximodo biʼniʼ ca xpinni Cristu ni bibani lu primé siglu xhiiñaʼ Jiobá. 2) Xi bíʼnicabe para gunda gúpacaʼ ni bibaninécabe yaʼ.

3 Cadi xadxí de guyuunisa Jesús, bizulú biʼniʼ ti dxiiñaʼ ni chigaca lu guidubi Guidxilayú (Luc. 3:21-23; 4:14, 15, 43). Gútisibe, biaanané ca apóstol que dxiiñaʼ ca (Hech. 5:42; 6:7). Guyuu xpinni Cristu ni bisaana lidxi para gucheeche diidxaʼ ne gaca misioneru. Casi Felipe bicheeche diidxaʼ chupa chonna lugar stiʼ Palestina (Hech. 8:5, 40; 21:8). Ne apóstol Pablu bicheeche diidxaʼ dede ca lugar jma zitu (Hech. 13:2-4; 14:26; 2 Cor. 1:19). Xcaadxi xpinni Cristu casi Silvano (Silas), Marcos ne Lucas, laaca bicaacaʼ libru stiʼ Biblia o gúcacaʼ secretariu stiʼ ca binni ni bicaa Biblia (1 Ped. 5:12). Ne laaca guyuu stale hermana ni gucané ca binni riʼ (Hech. 18:26; Rom. 16:1, 2). Lu Stiidxaʼ Dios ni gucuá lu diidxaʼ Griegu rieeteʼ guiráʼ cosa galán ni bizaaca ca xpinni Cristu riʼ, ne nga rusihuinni ruuyaʼ Jiobá dxiiñaʼ ni runi ca xpinni ne rapa laacabe.

4 Yanna, xi biʼniʼ ca xpinni Cristu ni bibani lu primé siglu ni biʼniʼ jma lu xhiiñaʼ Dios para gunda gúpacaʼ ni bibaninecaʼ yaʼ. Nánnanu guyuu de laacabe casi Pablu ne ca xcompañeru bíʼnicaʼ dxiiñaʼ chupa chonna hora si. Qué nibézacabe ñacané ca hermanu laacabe, peru stale biaje gucanecaʼ laacabe (1 Cor. 9:11-15). Ne guyuu biaje biʼniʼ invitárcabe laacaʼ ti guendaró ne biaanacabe ra lídxicaʼ. Guyuu biaje gucané tuuxa xpinni Cristu laacabe ne guyuu biaje gucané ca neza binni ridagulisaa laacabe (biindaʼ Hechos 16:14, 15 ne Filipenses 4:15-18).

CANI JMA CAYUNI XHIIÑAʼ JIOBÁ CA DXI RIʼ

5. Xi guníʼ ti guendaxheelaʼ de modo cayúnicaʼ xhiiñaʼ Jiobá.

5 Ca dxi stinu riʼ, stale de ca xpinni Jiobá rúnicaʼ jma lu xhiiñabe neca gácani nagana para laacaʼ (biiyaʼ cuadru ni láʼ « Ca dxiiñaʼ ni runi ca xpinni Cristu»). Ximodo ruuyacabe dxiiñaʼ ni rúnicabe riʼ yaʼ. Xiñee qué guinabadiidxaluʼ laacabe yaʼ. Ni guicábicabe lii guizáʼ zaguu ni gana lii. Guidúʼyanu xi guníʼ ti xpinni Cristu ni guca precursor regular, precursor especial, misioneru ne yanna maʼ naca betelita ndaaniʼ ti guidxi zitu: «Tobi de ca cosa ni galán huayuneʼ lu xquendanabaneʼ nga guneʼ jma lu xhiiñaʼ Dios. Dxi napaʼ 18 iza, qué gannaʼ xi guneʼ, pa guundaʼ scuela roʼ, guneʼ ti dxiiñaʼ guidubi dxi o gacaʼ precursor. Nabé nagana guca para naa cueʼ xi guneʼ. Peru maʼ bidieeʼ cuenta qué rusiaandaʼ Jiobá stipa ni runi binni pur guni jma lu xhiiñabe. Huaquiiñeʼ ca guenda ni bidii Jiobá naa para ganda guneʼ xiixa ni qué ñuu dxi niníʼ iqueʼ ñuneʼ. Qué ñuu dxi ñuneʼ ndiʼ pa nicá iqueʼ ñacaʼ tuuxa ndaaniʼ guidxilayú riʼ». Xheelabe guníʼ: «Cada dxiiñaʼ gudiicabe naa guneʼ gucané ni naa guiniiseʼ jma lu stiidxaʼ Dios. Biʼniʼ sentirdu gatigá gudxi Jiobá laadu pa ladu chuudu ne gupa laadu. ¡Qué ñuu dxi ñápadu guiráʼ ndiʼ pa qué ñúnidu jma lu xhiiñaʼ Dios! Guiráʼ dxi rudieeʼ xquíxepeʼ Jiobá pur bidii lugar laadu gúnidu jma lu xhiiñaʼ». Qué ñuu láʼdxiluʼ niniʼluʼ zacaca la?

6. Xi cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ cada tobi de laanu.

6 Dxandíʼ, cadi guiráʼ diʼ xpinni Cristu nga zanda gúnicaʼ xhiiñaʼ Jiobá biaʼ runi xcaadxi. Ñee ngaca nga ni runi sentirluʼ la? Zándaca yanna qué zanda gúniluʼ biaʼ rúnicabe. Peru cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ lii qué zusiaandaʼ Jiobá ca stipa ni cayúniluʼ pur gúniluʼ xhiiñaʼ. Apóstol Pablu biseendaʼ diuxi para guiráʼ hermanu ni nuu ndaaniʼ neza binni ridagulisaa de Colosas, ne nuu de laacaʼ dede guniʼbe lacaʼ o xlacaʼ (biindaʼ Filemón 1-3). Racá ridúʼyanu bisisaca Pablu dxiiñaʼ ni biʼniʼ ca xpinni Cristu riʼ. Ne laacaʼ bisisaca Jiobá dxiiñaʼ bíʼnicabe. Ca dxi riʼ laaca rusisaca Bixhózenu ni nuu guibáʼ dxiiñaʼ ni cayúniluʼ. Yanna, ximodo zanda gacanenu guiráʼ ca xpinni Cristu ni cayuni jma lu xhiiñaʼ Dios yaʼ.

XIMODO ZANDA GACANENU CA PRECURSOR

7, 8. 1) Xi runi ca precursor. 2) Ximodo zanda gacanenu ca precursor.

7 Cásica biʼniʼ ca xpinni Cristu lu primé siglu, ca precursor ni nuu yanna riʼ laaca racanecaʼ ca neza binni ridagulisaa. Stale de laacaʼ rucheechecaʼ diidxaʼ ne rúnicaʼ setenta hora guiráʼ beeu. Ximodo zanda gacanenu laacabe yaʼ.

8 Ti precursora guníʼ: «Cumu guiráʼ dxi nga rucheechedu diidxaʼ la? ruluíʼ nadipaʼ nuudu. Peru laacaʼ riquiiñedu chuʼ tu uguu gana laadu» (Rom. 1:11, 12). Sti hermana ni guca precursora chupa chonna iza guníʼ de ca precursor ni nuu ra ridagulisaa: «Nabé rúnicabe dxiiñaʼ ne qué riaanadxícabe de gúnicabe ni. Rudiicabe xquíxepeʼ ca xpinni Cristu ni riné laacabe ndaaniʼ xcarru, guni invitarcaʼ laacabe ti guendaró o gudii laacabe ti ndaa bueltu para síʼcabe gasolina o sti cosa ni caquiiñecabe. Nga rusihuinni dxandíʼ rizaaláʼdxidu laacabe».

9, 10. Xi huayuni caadxi xpinni Cristu para gacanecaʼ ca precursor ni nuu ra ridagulisaacaʼ.

9 Sti modo zanda gacanenu ca precursor nga chigucheechenenu laacaʼ diidxaʼ. Ti precursora láʼ Bobbi guníʼ: «Caquiiñeʼ chuʼ tu chigucheechené naa diidxaʼ ndaaniʼ semana». Ne sti precursora guníʼ: «Caquiiñedu chuʼ tu chigucheechené laadu diidxaʼ ca huadxí». Ne sti hermana ni cayuni dxiiñaʼ Betel ni nuu Brooklyn guníʼ xi bizaaca dxi guca precursora: «Rietenalaʼdxeʼ ni gudxi ti hermana ni napa carru naa: “Cada iquiiñeluʼ tu chigucheecheneluʼ diidxaʼ la? guniʼné naa para chiniáʼ lii”. ¡Pur laabe qué nusaanaʼ de ñacaʼ precursora!». Guidúʼyanu xi guníʼ Shari: «Despué de gucheechedu diidxaʼ, ca precursor ni caʼruʼ guichaganáʼ riaanacaʼ stúbicaʼ. Xiñee qué guni invitarnu laacabe gueelaʼ runi adorarnu Dios né binnilídxinu yaʼ. Zanda guni invitarnu laacabe lu xcaadxi cosa ni rúninu ti chúʼcabe nayecheʼ».

10 Ti gunaa xpinni Cristu ni maʼ ziné jma de cincuenta iza de naca precursora, rietenalaʼdxiʼ dxi nahuiiniʼ biʼniné xcaadxi precursora ni caʼruʼ guichaganáʼ dxiiñaʼ, laa guníʼ: «Cada chupa chonna beeu riganna ca binnigola ca precursor. Rinabadiidxacabe laacaʼ pa nazaaca nuucaʼ, ximodo cayeni laacaʼ ra rúnicaʼ dxiiñaʼ ne pa nuu xiixa ni naguu xizaa laacaʼ. De guidubi ladxidóʼcabe bizaaláʼdxicabe laadu. Riécabe ra cuartu stidu para gúʼyacabe pa caquiiñedu xiixa». Zándaca gusietenalaʼdxiʼ ndiʼ laanu ca diidxaʼ bicaa Pablu ra nuu ca xpinni Cristu ni nuu Éfeso, cani gucané laabe dxi bíʼnibe xhiiñaʼ Dios neca rudiicaʼ ni caquiiñeʼ binnilídxicaʼ (2 Tim. 1:18).

11. Xi runi ca precursor especial.

11 Nuu xpinni Cristu nápacaʼ ndaayaʼ de gápacaʼ precursor especial ra ridagulisaacaʼ. Stale de laacaʼ rucheechecaʼ diidxaʼ ti gayuaa treinta hora guiráʼ beeu, ne nuu xcaadxi modo racanecaʼ ca binni ridagulisaa. Pur cani rúnicabe riʼ qué gápacaʼ tiempu para gúnicabe sti clase dxiiñaʼ. Nga runi, para ganda gúnicabe xhiiñaʼ Jiobá, rudii Betel laacabe ti ndaa bueltu guiráʼ beeu.

12. Ximodo zanda gacané ca binnigola ne xcaadxi xpinni Cristu ca precursor especial.

12 Ximodo zanda gacanenu ca precursor especial yaʼ. Ti binnigola ni runi dxiiñaʼ Betel ni nabé ridxaaga laacabe guníʼ: «Naquiiñeʼ guiniʼné ca binnigola riʼ ca precursor especial, gánnacabe ximodo nuucaʼ ne guyúbicabe modo gacanécabe laacaʼ. Nuu de ca xpinni Cristu riníʼ ique nápacabe guiráʼ ni iquiiñecabe purtiʼ si ricaacabe ti ndaa bueltuhuiiniʼ. Peru ni dxandíʼ nga zanda guni ca xpinni Cristu stale cosa pur laacabe». Cásica ca precursor regular, ca precursor especial rudiicaʼ xquíxepeʼ ora riuu tu chigucheechené laacaʼ diidxaʼ ora caquiiñecaʼ ni. Ñee zanda gúniluʼ nga la?

XIMODO ZANDA GACANENU CA SUPERINTENDENTE DE CIRCUITO

13, 14. 1) Xiñee naquiiñeʼ gacanenu ca superintendente de circuito ne xheelacaʼ. 2) Xi zanda gúniluʼ para gacaneluʼ ca xpinni Cristu riʼ.

13 Ca superintendente de circuito ne xheelacaʼ guizáʼ naguidxi fe sticaʼ, ne ruluíʼ gastiʼ runiná laacaʼ. Peru laaca caquiiñecabe chuʼ tu cuʼ gana laacabe ne tu gucheechené laacabe diidxaʼ. Ne laaca riuuláʼdxicabe chuʼnécabe ca hermanu nayecheʼ ti ratu. Nuu biaje raca huarácabe ne napa xi gaca hospitalizárcabe. Xiñee qué chigánnanu laacabe o chuʼnu xizaa pur laacabe yaʼ. Guiníʼ íquenu pabiáʼ gunnaxhii Lucas, doctor ni bicaa libru stiʼ Hechos, Pablu ne ca xcompañeru ne gúpabe laacaʼ (Col. 4:14; Hech. 20:5–21:18).

14 Ca superintendente de circuito ne xheelacaʼ laaca caquiiñecaʼ gápacaʼ xhamígucaʼ. Ti superintendente de circuito bicaa: «Ca xhamiguaʼ ruluíʼ nánnacaʼ pora caquiiñeʼ cuʼcaʼ gana naa. Rinabadiidxacabe naa xiixa ni gucaa naa gabeʼ laacaʼ ni naguu xizaa naa. Ne gucaadiaga sícabe naa runeʼ sentir galán». Dxandíʼ nga rudiicabe xquixe de guidubi ladxidóʼcabe ora ca xpinni Cristu rizaaláʼdxicaʼ laacabe.

XIMODO ZANDA GACANENU CA BETELITA

15, 16. 1) Xi runi ca betelita ne cani rucuí Yoo ra raca guendaridagulisaa roʼ yaʼ. 2) Ximodo zanda gacanenu ca xpinni Cristu riʼ.

15 Lu guidubi Guidxilayú, cani runi dxiiñaʼ Betel o cani rucuí Yoo ra raca guendaridagulisaa roʼ rúnicaʼ ti dxiiñaʼ nabé risaca para guiniisi xhiiñaʼ Reinu. Pa ra ridagulisaanu o lu circuitu stinu nuu betelita, ximodo naquiiñeʼ gacanenu laacabe yaʼ.

16 Ora rindá ca xpinni Cristu riʼ Betel, zándaca ribánacaʼ binnilídxicaʼ ne ca xhamígucaʼ. Nga runi rudiicabe xquíxepeʼ ora xcaadxi betelita o ca xpinni Cristu ra nacubi cadagulisaacabe guidxaagalucaʼ laacabe galán ne guyúbicaʼ gaca xhamígucaʼ laacabe (Mar. 10:29, 30). Ora guilúxecabe dxiiñaʼ ni rúnicabe Betel riécabe ca guendaridagulisaa stícabe ne rigucheechecabe diidxaʼ guiráʼ semana. Peru nuu biaje rúnicabe dxiiñaʼ extra. Nga runi galán guiene ca binni ridagulisaa laacabe ne gusihuínnicaʼ risácacabe para laacaʼ ne ni rúnicabe (biindaʼ 1 Tesalonicenses 2:9).

XIMODO ZANDA GACANENU CANI CAYUNI XHIIÑAʼ JIOBÁ STI GUIDXI

17, 18. Xi dxiiñaʼ runi ca xpinni Cristu ni cayuni jma xhiiñaʼ Dios sti guidxi.

17 Nuu de ca xpinni Cristu ni cayuni jma lu xhiiñaʼ Dios maʼ huasaanacaʼ xquídxicaʼ para checaʼ sti lugar. Zándaca caquiiñeʼ guiziidicabe sti diidxaʼ, sti costumbre ne gócabe sti clase guendaró, ne maʼ gadxé modo guibánicabe. Xi rucaa laacabe chécabe sti guidxi yaʼ. Xi dxiiñaʼ rúnicabe raqué yaʼ.

18 Nuu de laacabe nácacaʼ misioneru ne guiráʼ tiempu stícabe riquiiñecabe ni para gucheechecabe diidxaʼ. Nabé nánnacabe gucheechecabe diidxaʼ ne guiráʼ ni maʼ biziidicabe riquiiñecabe ni para gacanécabe ca binni ridagulisaa ra riécabe. Betel rudii laacabe ti yoohuiiniʼ para cuézacabe ndaaniʼ ne ti ndaa bueltu para sícabe ni caquiiñecabe. Xcaadxi xpinni Cristu ni runi jma lu xhiiñaʼ Dios riecaʼ Betel o racanecaʼ ra cabí xcaadxi Betel, oficina de Traducción, Yoo ra raca guendaridagulisaa roʼ o yoo stiʼ Reinu. Betel ni nuu guidxi ca o neza binni ridagulisaa rudiicaʼ ni caquiiñecabe, ra guiaanacabe, ni gócabe ne xcaadxi cosa. Casi ca betelita, qué riaadxacaʼ ca guendaridagulisaa ne rucheechecaʼ diidxaʼ ra ridagulisaacaʼ, ne riecheʼ ca hermanu ca nuucabe ra nuucaʼ.

19. Ximodo zanda gacanenu ca xpinni Cristu ni cayuni jma lu xhiiñaʼ Dios ni nuu ndaaniʼ xquídxinu.

19 Ximodo zanda gacanenu ca xpinni Cristu ni cayuni jma lu xhiiñaʼ Dios. Zándaca cadi biaacabe gócabe xiixa guendaró, jmaruʼ si pa nacubi yendácabe xquídxinu. Naquiiñeʼ guiníʼ íquenu ndiʼ ora guni invitarnu laacabe gócabe. Xiñee qué guinabadiidxanu laacabe pa riuuláʼdxicabe gócabe xiixa ni qué runibiáʼcabe o pa nuu xiixa ni qué riuuláʼdxicabe yaʼ. Laaca naquiiñeʼ gápanu paciencia laacabe laga guiziidicabe stiidxanu ne guiaacabe ca costumbre stinu. Ziné tiempu para guiénecabe ni gábinu laacabe, peru zanda gacanenu laacabe para gánnacabe ximodo guiníʼcabe. Cadi guiaandaʼ laanu racaláʼdxicabe guiziidicabe.

20. Ximodo zanda gacanenu ca xpinni Cristu ni cayuni jma lu xhiiñaʼ Dios ne bixhózecaʼ ne jñaacaʼ.

20 Ra zidiʼdiʼ iza, zándaca nuu de ca xpinni Cristu ni cayuni jma lu xhiiñaʼ Dios guiníʼ ique xi zanda gúnicaʼ para gapa bixhoze ne jñaa. Pa nácacabe xpinni Cristu la? zándaca qué zanácabe gusaana xiiñicabe de guni xhiiñaʼ Dios (3 Juan 4). Dxandíʼ, ca xiiñicabe ni cayuni jma lu xhiiñaʼ Dios zúnicaʼ stipa pur gápacaʼ laacabe ne zigánnacaʼ laacabe gatigá. Ca xpinni Cristu ni nuu gaxha de ra nabeza bixhózecabe ne jñaacabe zanda gacanecaʼ laacabe ora maʼ caquiiñecabe ni. Cadi guiaandaʼ laanu ca xpinni Cristu ni cayuni jma lu xhiiñaʼ Dios nápacaʼ stale dxiiñaʼ nabé risaca ni gúnicaʼ lu guidubi Guidxilayú (Mat. 28:19, 20). Ñee zanda gacaneluʼ o gacané neza binni ridagulisaa ra rieluʼ cani napa bixhoze ne jñaa ni maʼ nagola o huará la?

21. Ximodo runi sentir ca xpinni Cristu ni cayuni jma lu xhiiñaʼ Dios ora racané ca hermanu laacabe ne riguucaʼ gana laacabe yaʼ.

21 Cani riguixhe ique guni jma lu xhiiñaʼ Dios qué rúnicabe ni pur gápacabe stale bueltu, sínuque rúnicabe ni purtiʼ racaláʼdxicabe gudiicabe ni jma galán nápacabe Jiobá ne sti binni. Ne rudiicabe xquíxepeʼ laanu pur ni gúninu pur laacabe. Ti hermana ni nuu guidxi zitu guníʼ sicaríʼ: «Né caadxi diidxaʼ si ni gucaacabe para lii rusihuínnini pabiáʼ nadxiicabe lii ne rusisácacabe ni cayúniluʼ».

22. Ximodo ruuyaluʼ ca dxiiñaʼ ni raca ndaaniʼ xquidxi Dios.

22 Ca xpinni Cristu ni cayuni jma lu xhiiñaʼ Dios maʼ gulicaʼ modo guibánicaʼ jma galán. Ca xpinni Cristu riʼ casi ora ñuucabe ndaaniʼ ti scuela ra caziidicabe ximodo guibánicabe dxi guni mandar Reinu stiʼ Dios. Nga runi, gacanenu cani cayuni jma lu xhiiñaʼ Dios ne gusihuínninu rúninu xhiiñaʼ Dios purtiʼ runi crenu laa ne nadxiinu laa (1 Tes. 1:3).