Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gácanu nayá lu guiráʼ ni gúninu

Gácanu nayá lu guiráʼ ni gúninu

«Lagaca nayá lu guiráʼ ni gúnitu.» (1 PED. 1:15, La Palabra de Dios para Todos)

1, 2. 1) Xi racalaʼdxiʼ Jiobá guni ca xpinni. 2) Xi guendarinabadiidxaʼ zacábinu lu tema riʼ.

APÓSTOL Pedru guníʼ xiná libru stiʼ Levítico ne biquiiñeʼ Dios laabe para bisiénebe ca xpinni Cristu naquiiñeʼ gácacaʼ nayá lu guiráʼ ni gúnicaʼ lu xquendanabánicaʼ, cásica guca ca israelita dxiqué (biindaʼ 1 Pedro 1:14-16). Jiobá, Dios ni nayá, racalaʼdxiʼ guni cani bibí né espíritu santu ne ca «xcaadxi dendxu» stipa pur gácacaʼ nayá «lu guiráʼ ni gúni[caʼ]» (Juan 10:16).

2 Lu tema riʼ zadúʼyanu xcaadxi cosa risaca ni zeeda lu libru stiʼ Levítico ni zacané laanu guiénenu ca ley ni napa Jiobá para gácanu binni nayá ne ximodo gúninu cani lu xquendanabáninu. Ne laaca zacábinu ca guendarinabadiidxaʼ riʼ: Xiñee cadi naquiiñeʼ gusaana de chinándanu ca ley stiʼ Jiobá. Ximodo racané libru stiʼ Levítico laanu guni respetarnu Jiobá casi tobi lucha Dios ni jma Nandxóʼ. Ne xi rizíʼdinu de ca ofrenda ni biʼniʼ ca israelita dxiqué.

CADI GUSAANA DE CHINÁNDANU NI NA CA LEY STIʼ JIOBÁ

3, 4. 1) Xiñee naquiiñeʼ chinándanu ca ley ne ca principiu stiʼ Jiobá. 2) Xiñee cadi naquiiñeʼ guquíxenu ni gúnicabe laanu ne cadi gápanu xiana.

3 Para chuulaʼdxiʼ Dios cani gúninu, naquiiñeʼ chinándanu ca ley ne ca principiu stibe, ne qué chuʼ dxi guininu qué risácacani. Neca maʼ qué rinándanu ni na Ley ni bidii Dios Moisés ca dxi stinu riʼ, racanécani laanu gánnanu xii nga ca cosa ni riuulaʼdxiʼ Dios ne xii nga ca cosa ni qué riuuláʼdxibe. Jiobá gudxi ca israelita: «Cadi guquíxeluʼ ni guni tuuxa binni xquídxiluʼ lii ne cadi gapuʼ xiana laabe; ne napuʼ xidé gannaxhiiluʼ sti binni cásica nadxiiluʼ lii. Naa nga Jiobá» (Lev. 19:18).

4 Casi bidúʼyanu ca, Jiobá qué racalaʼdxiʼ guquíxenu ni biʼniʼ tuuxa laanu ne cadi gápanu xiana laa (Rom. 12:19). Pa qué gúninu ni cayábibe laanu zuni biidinu labe o xlabe ne zusiéchenu Binidxabaʼ. Nga runi, ora tuuxa gabi laanu xiixa ni guchiichi laanu la? cadi naquiiñeʼ guidaʼnu xiana. Biblia na zeeda gácanu casi «guisu de yu» ni dxaʼ de tesoro, ne tesoro ca nga gucheechenu diidxaʼ (2 Cor. 4:1, 7). Cásica qué zanda diʼ cuʼnu ti cosa risaca ndaaniʼ ti guisu ne ti ácido ni nabé naduxhuʼ, zaqueca qué zanda diʼ gucheechenu diidxaʼ ne gápanu xiana.

5. Xi rizíʼdinu de modo bizuubaʼ Aarón stiidxaʼ Dios dxi guti ca xiiñiʼ. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.)

5 Lu Levítico 10:1-11 rieeteʼ pabiáʼ naná yuubaʼ ni gupa Aarón ne binnilidxi. Biseendaʼ Jiobá gui de guibáʼ para guuti Nadab ne Abihú, chupa de ca xiiñiʼ Aarón, ne gúdxibe binnilídxicaʼ cadi lica gusihuínnicaʼ pa nuucaʼ triste. ¡Nabé nagana guca para laacaʼ guzuubacaʼ diidxaʼ! Yanna laanu yaʼ. Ñee rusihuínninu nuunu nayá nezalú Jiobá ora qué ridxaaganu ca binnilídxinu o ca xhamígunu ni maʼ biree ndaaniʼ xquidxi Dios la? (biindaʼ 1 Corintios 5:11.)

6, 7. 1) Xi cadi naquiiñeʼ guiaandaʼ laanu ora quixhe íquenu pa ziuunu ti guendaxheelaʼ ni chigaca ndaaniʼ yuʼduʼ (biiyaʼ ni cá ñee yaza.) 2) Xi zanda gábinu ti binnilídxinu ni guni invitar laanu ti guendaxheelaʼ ni chigaca ndaaniʼ yuʼduʼ.

6 Zándaca ca dxi riʼ qué zadxaagalunu guendanagana casi bidxaagalú Aarón ne binnilidxi. Peru, xi gúninu pa guni invitar ti binnilídxinu laanu ti guendaxheelaʼ ni chigaca ndaaniʼ yuʼduʼ o dede guinábabe laanu chigacanenu laabe yaʼ. Dxandíʼ, cadi cayabi diʼ Biblia laanu cadi gúninu ni, peru neni principiu ni zanda gacané laanu gánnanu xi gúninu. *

7 Zándaca chupa chonna de ca binnilídxinu guidxagayaacaʼ ni gúninu. Zándaca qué ziénecabe racaláʼdxinu guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá ne gácanu nayá (1 Ped. 4:3, 4). Cumu qué racaláʼdxinu guchiichinu laacabe la? nga runi rininu né diidxaʼ nadóʼ; peru naquiiñeʼ gábinu laacabe xipeʼ nga cani runi crenu. Ne nagueendaca naquiiñeʼ guininu de laani. Zándaca gudiʼnu xquíxepeʼ laacabe pur biʼniʼ invitárcabe laanu xquendaxheelacabe, ne despué gusiénenu laacabe nuu cosa ni qué zanda gúninu ra yuʼduʼ, ne cumu qué racaláʼdxinu guni sentírcabe mal o guituilúcabe la? nga runi qué ziuunu. Pa gúninu sicaríʼ, zacaneni laanu cadi guchéʼnenu Jiobá ne gúninu ni na ca ley stibe ora tiica si.

JIOBÁ NGA TOBI LUCHA DIOS NI JMA NANDXÓʼ

8. Ximodo rusihuinni Levítico napa Jiobá derechu de quixhe ley.

8 Libru stiʼ Levítico rusihuínnini Jiobá nga tobi lucha Dios ni jma Nandxóʼ ne laa si nga zanda quixhe ley. Jma de 30 biaje rieeteʼ Jiobá nga bicaa ca ley ni zeeda luni. Ne Moisés nanna ni, ngue runi qué nusaana de ñuni ni gudxi Dios laa (Lev. 8:4, 5). Nga runi, cadi naquiiñeʼ gusaana de guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá, tobi lucha Dios ni jma Nandxóʼ. Para ganda guzúʼbanu stiidxaʼ Dios, racané xquídxibe laanu. Peru ziuu biaje zusihuínninu pa ruzúʼbanu stiidxaʼ Dios ora maʼ nuunu stúbinu, casi bizaaca Jesús dxi guyuu lu desiertu (Luc. 4:1-13). Yanna xi zúninu yaʼ. Pa nápanu confianza Dios ne runi respetarnu laabe casi xaíque stinu la? qué zudiʼnu lugar gucaa tuuxa laanu guchéʼnenu laabe ne qué zadxíbinu (Prov. 29:25).

9. Xiñee nanaláʼdxicabe laanu.

9 Laanu ca xpinni Cristu cadi naquiiñeʼ guidxagayaanu ora sanándacabe laanu, purtiʼ laabe maca gúdxibe ca discípulo stibe ca diidxaʼ riʼ: «Zutiidi cabe laatu lu ná cani guniná laatu ne zuuti cabe laatu, ne zaca nanalaʼdxi binni de irá ladu laatu purti xpinne laatu» (Mat. 24:9). Peru neca gaca nanaláʼdxicabe laanu qué zusaana de gucheechenu diidxaʼ ne qué zusaana de chuʼnu nayá nezalú Jiobá. Yanna, xiñee nanaláʼdxicabe laanu pa nácanu binni nachaʼhuiʼ ne nabáninu nayá yaʼ (Rom. 13:1-7). Purtiʼ ruzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá casi tobi lucha Dios ni jma Nandxóʼ. «Dios si» nga naquiiñeʼ guni adorarnu, ne qué ziuu dxi gusaana de gúninu ni na ley stibe (Mat. 4:10).

10. Xi bizaaca ti xpinni Cristu ni bidxiideche Jiobá.

10 Biblia na ca xpinni Cristu cadi nácacaʼ de guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ. Nga runi qué riuunu lu guerra ne qué riuʼnu lu política. Biblia na: «Ne laabe zuni juzgarbe stale guidxi roʼ, ne zuni chaahuibe ca cosa ni cadi jneza cayuni stale guidxi. Ne napa xidé gúnicabe espada stícabe cubu ni riuu ruaa aradu, ne zúnicabe lanza stícabe podadera para uganécabe guixi. Qué zandisaʼ ti guidxi roʼ espada stiʼ para gucaalú sti guidxi roʼ, ne maʼ qué zaziidicaʼ tíndecaʼ para checaʼ lu guerra» (Isaías 2:4; biindaʼ Juan 15:18-21). Triste guininu ni, peru huayuu chupa chonna xpinni Cristu ni maʼ bicheené Dios. Stale de laacaʼ despué raca arrepentircaʼ de guidubi ladxidoʼcaʼ ne ribiguétacaʼ ra nuu Jiobá (Sal. 51:17). Peru xcaadxi qué raca arrepentir. Guzéʼtenu ni bizaaca ndaaniʼ guidxi Hungría dxi guca Segunda Guerra Mundial. Caadxi soldadu bitagulisaacaʼ 160 xpinni Cristu ni napa menu de 45 iza ni biseguyoocabe gadxé gadxé lidxi guiibaʼ ni nuu ndaaniʼ guidxi que pur qué ninacaʼ ñecaʼ lu guerra. Ne gúdxicabe laacaʼ naquiiñeʼ gúnicaʼ serviciu militar sticaʼ. Stale de laacabe bizuubacabe stiidxaʼ Jiobá ne qué ninácabe ñúnicabe ni, peru gaʼ de laacabe bíʼnicabe juramentu militar ne gucuaacabe uniforme stiʼ ca binni que. Chupa iza despué tobi de laacabe gupa ti guendanagana: gúdxicabe laa chuʼ lu ti grupu de soldadu ni chiguni fusilar ne guuti chupa chonna de ca Testigu ni qué nucheené Dios. ¡Guizáʼ bidxagayaabe ora biiyabe nuu tobi de ca bíʼchibe lade cani chiguutibe que! Galán nga maʼ qué ñaca ni biʼniʼ mandárcabe que.

GUDIʼNU JIOBÁ NI JMA GALÁN

11, 12. Ca sacrificiu ni gunabaʼ Ley gaca dxiqué, xi rusiidiʼ cani laanu de Jiobá.

11 Ley ni bidii Jiobá Moisés que na naquiiñeʼ gudii ca israelita que ofrenda Dios (Lev. 9:1-4, 15-21). Naquiiñeʼ gudiicabe Jiobá maniʼ ni nazaaca dxichi, purtiʼ zeeda gácani guendaguti stiʼ Jesús. Ne maca nuu ximodo gúnicabe cada tobi de laacani. Guzéʼtenu ti ejemplu, lu Levítico 12:6 cusiene xi naquiiñeʼ guni ti gunaa despué de gapa baʼduʼ: «Nga runi ora guedandá dxi guiabe pur gúpabe xiiñibe hombre o gunaa la? zedanebe ti dendxuʼ de ti iza para gudiibe Jiobá casi ti ofrenda ne ti pichón o ti guuguhuiiniʼ para gudiibe casi ti ofrenda pur stóndabe, ne gudiibe ni sacerdote que ra puertaʼ tabernáculo». Neca Ley que cusiene xipeʼ naquiiñeʼ guni ca israelita, peru rusihuínnini naca Jiobá ti Dios ni riene binni ne nadxii laacabe. Pa gunaa ni gupa baʼduʼ ca qué gapa bueltu para siʼ ti dendxuʼ, zanda gudiibe chupa guuguhuiiniʼ o chupa pichón (Lev. 12:8). Neca ñácabe pobre nadxii Jiobá laabe ne rusisaca laabe cásica cani rudii ti maniʼ risaca. Xi rizíʼdinu de ndiʼ yaʼ.

12 Apóstol Pablu guluu gana ca xpinni Cristu gusisácacaʼ Dios (Heb. 13:15). Rusisácanu Dios ora rucheechenu diidxaʼ ne rusíʼdinu binni de lá Dios. Dxandíʼ, zándaca pur xiixa guendahuará qué zanda gúninu biaʼ runi xcaadxi, peru ni jma risaca nga gudiʼnu Jiobá ni jma galán nápanu. Casi cani qué randa riree de ra lidxi purtiʼ maʼ huará o purtiʼ maʼ nagola rucheechecaʼ diidxaʼ pur carta o pur teléfono, ne riníʼnecaʼ cani riganna laacaʼ. Zacá laaca rusisácacabe Jiobá (Rom. 12:1; 2 Tim. 2:15).

13. Xiñee naquiiñeʼ gudiʼnu informe stinu guiráʼ beeu.

13 Ora rusisácanu Jiobá ra gucheechenu diidxaʼ, rúninu ni purtiʼ nadxiinu laabe de guidubi ladxidoʼno ne cadi purtiʼ rucaa tuuxa laanu gúninu ni (Mat. 22:37, 38). Yanna, ximodo naquiiñeʼ guidúʼyanu ora guinábacabe laanu informe stinu guiráʼ beeu yaʼ. Ora gudiʼnu informe stinu rusihuínninu nadxiinu Jiobá ne ruzúʼbanu stiidxaʼ (2 Ped. 1:7). Guirutiʼ naquiiñeʼ gucaa tuuxa gucheeche diidxaʼ para si gucaa jma hora lu informe stiʼ. Pa ti xpinni Cristu gucheeche diidxaʼ neca quince minutu si purtiʼ maʼ nagola o purtiʼ huará la? zanda guni informar ni. Jiobá nanna bicheechebe diidxaʼ de guidubi ladxidoʼbe ne bíʼnibe ni purtiʼ nadxiibe laa ne rusisácabe guenda nápabe pur nácabe Testigu stiʼ. Jiobá nanna cudiibe laa ni jma galán nápabe, nga runi rusisaca ni. Casi maʼ bidúʼyanu ca, cadi purtiʼ si pobre ti israelita guiníʼ qué zanda gudii ofrenda Jiobá. Zacaca nga ca hermanu ni qué randa runi stale lu xhiiñaʼ Dios, laaca zanda chuʼcaʼ nayecheʼ ora gudiicaʼ informe sticaʼ. Né ca informe ni rudii guiráʼ cani rucheeche diidxaʼ, zanda ganna xquidxi Dios paraa caquiiñeʼ chuʼ tu gacané ne zacá ganda quixhe chaahuicaʼ modo guireeche diidxaʼ ca lugar ca. Cadi dxandíʼ cadi nagana nga gudiʼnu informe stinu guiráʼ beeu la?

GUIDUʼNDAʼ CHAAHUINU BIBLIA

14. Xiñee naquiiñeʼ guiduʼyaʼ chaahuinu modo ridúʼndanu.

14 Despué de bidúʼndanu ca cosa risaca riʼ, cadi dxandíʼ maʼ riénenu xiñee guluu Jiobá libru stiʼ Levítico ndaaniʼ Biblia la? (2 Tim. 3:16.) Yanna maʼ gudixhe íquenu gácanu binni nayá, purtiʼ Jiobá si nga naquiiñeʼ gudiʼnu ni jma galán nápanu ne cadi purtiʼ si rinábabe ni laanu. Ne maʼ gucaneni laanu quixhe íquenu guiduʼndaʼ chaahuinu Stiidxaʼ Dios. Biblia na: «Xiiñeʼ huiineʼ, pa guicaaluʼ ca diidxaʼ stinneʼ ne gapa chaahuiluʼ ca mandamientu stinneʼ, ne gucaadiaga chaahuiluʼ guendabiaaniʼ stinneʼ, para gucaaluʼ ladxidoʼloʼ ganna xii nga jneza ne ni cadi jneza; pa guinábaluʼ guendariene ne gucaa íqueluʼ gánnaluʼ xii nga jneza ne ni cadi jneza, pa qué gusaana de guyúbiluʼ ni casi ridxela plata, ne guyúbiluʼ ni casi tesoro ni gaʼchiʼ la? ziene chaahuiluʼ ximodo nga guidxíbiluʼ Jiobá, ne zunibiáʼ chaahuiluʼ Dios» (Proverbios 2:1-5). Guiranu nga riuuláʼdxinu chuulaʼdxiʼ Jiobá modo rusisácanu laa. Nga runi guinabadiidxanu laca laanu: «Ñee cudieeʼ Jiobá ni jma galán napaʼ la? Ñee nuu xiixa ni cucueeza naa para guiniiseʼ lu stiidxaʼ Dios, casi televisión, videojuego, deporte o xiixa cosa ni riuuladxeʼ guneʼ la?». Pa zacá ni, guiníʼ íquenu lu ca diidxaʼ ni bicaa Pablu lu carta stiʼ ra nuu ca hebreu.

Pabiáʼ risaca para laanu guidúʼndanu Biblia ne guni adorarnu Dios né binnilídxinu (Biiyaʼ párrafo 14)

15, 16. Xiñee qué nidxibi Pablu ora guniʼné ca hebreu.

15 Qué nucaachiʼ Pablu gastiʼ ora bicaa ra nuu ca hebreu (biindaʼ Hebreos 5:7, 11-14). Qué nidxíbibe gúdxibe laacaʼ raca nagana para guiénecaʼ ca cosa ni jma nagana bisiidibe, ngue runi gúdxibe laacaʼ: «Huaxiéʼ rucaa ique tu iziidi tu». Xiñee guníʼnebe laacaʼ zacá yaʼ. Purtiʼ cásica Jiobá, laabe laaca nadxiibe ca xpinni Cristu ne qué racaláʼdxibe guibaninecaʼ biaʼ nánnasicaʼ de Biblia, ni zeeda gaca casi «leche». Neca risaca nga guiziidicaʼ ca cosa ni jma naquiiñeʼ gánnacaʼ, pa racaláʼdxicaʼ guiniisicaʼ lu stiidxaʼ Dios la? naquiiñeʼ guizíʼdicaʼ jma de laani, ni zeeda gaca casi ora ñocaʼ «gueta».

16 Lugar de ñácacabe maestru, caquiiñerúcabe chuʼ tu gusiidiʼ laacabe. Xiñee yaʼ. Purtiʼ huaxiéʼ nánnacabe de Biblia. Laanu yaʼ. Ximodo ridúʼyanu ca cosa nagana ni rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios yaʼ. Ñee rúninu stipa pur guiénenu cani la? Ñee ribeenu tiempu para guni orarnu ne guiduʼndaʼ chaahuinu Biblia la? Pa rácani nagana para laanu, ñee ribeenu tiempu para guiene chaahuinu ni la? Cadi guiaandaʼ laanu dxiiñaʼ stinu nga gusíʼdinu binni ne gacanenu laacaʼ gácacaʼ discípulo stiʼ Jesús ne cadi gucheechesinu diidxaʼ (Mat. 28:19, 20).

17, 18. 1) Xiñee naquiiñeʼ gúninu stipa pur guidúʼndanu ca cosa nagana ni zeeda lu Biblia. 2) Ñee naquiiñeʼ guideʼnu nisadxuʼniʼ ante chuunu ti guendaridagulisaa la?

17 Raca nagana para stale de laanu guidúʼndanu Biblia, ne Jiobá qué rucaa guirutiʼ gúnini. Neca zacá, biaʼ tiica iza nápanu de runibiaʼnu Jiobá, guiranu naquiiñeʼ quixhe íquenu guizíʼdinu jma purtiʼ zacaneni laanu gácanu binni nayá.

18 Para gácanu nayá nezalú Jiobá, naquiiñeʼ guiduʼndaʼ chaahuinu Stiidxaʼ Dios ne gúninu ni canábabe laanu. Guzéʼtenu de Nadab ne Abihú sti biaje, cani biiti Jiobá purtiʼ bidiicaʼ laabe ti ofrenda ra biquiiñecaʼ ti clase gui ni qué ñuni mandarbe laacaʼ niquiiñecaʼ, zándaca bíʼnicaʼ ni ora naxúdxicaʼ (Lev. 10:1, 2). Guidúʼyanu xi gudxi Dios Aarón, bixhózecabe, naquiiñeʼ guni gutisícabe. Biblia na: «Ne Jiobá guniʼné Aarón, ne gúdxibe laa: “Cadi gueluʼ vinu nin licor ni ruxhudxi, lii ne ca xiiñiluʼ, ora chuʼtu ndaaniʼ tabernáculo, para cadi gátitu. Ne ndiʼ nga ti ley ni naquiiñeʼ chinanda generación stitu dede tiempu ni qué zaluxe, zacá zánnatu xii nga ti cosa nayá ne ni nabiidiʼ, ne zaqueca para gusiiditu ca xiiñiʼ Israel guiráʼ ca ley ni maʼ guníʼ Jiobá pur Moisés”» (Levítico 10:8-11). Ñee caníʼ nga cadi naquiiñeʼ guideʼnu nisadxuʼniʼ ante chuunu ti guendaridagulisaa la? Cadi guiaandaʼ laanu maʼ cadi zinándanu ni na Ley (Rom. 10:4). Nuu guidxi, ca xpinni Cristu reʼcaʼ caadxi nisadxuʼniʼ ora rocaʼ gueta ante checaʼ guendaridagulisaa. Casi dxi bíʼnicabe Pascua que la? biquiiñecabe tapa copa vinu. Ne dxi gudixhestí Jesús Guendaroxhi stiʼ Señor, gunábabe ca apóstol stibe guecaʼ vinu ni zeeda gaca rini stibe (Mat. 26:27). Biblia na cadi naquiiñeʼ gueʼ xhaatanu nisadxuʼniʼ dede xhúdxinu (1 Cor. 6:10; 1 Tim. 3:8). Peru nuu stale xpinni Cristu qué lica reʼcaʼ nin caadxi nisadxuʼniʼ ante gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios, purtiʼ ruchiiñaʼ xquendabiaanicaʼ laacaʼ. Peru cadi guiaandaʼ laanu gadxé gadxé nga ni maʼ biaa binni guni ndaaniʼ guiráʼ guidxi, ne ni jma risaca nga gánnanu gunáʼ nga ca «cosa nayá ne ni nabiidiʼ» ti chuʼnu seguru riuulaʼdxiʼ Dios cani rúninu ne gácanu nayá lu guiráʼ ni gúninu.

19. 1) Xi zacané laanu para cueendunu ni galán ora guni adorarnu Dios né binnilídxinu ne ora guidúʼndanu stúbinu. 2) Xi naquiiñeʼ gúninu para gácanu binni nayá.

19 Nuu stale cosa risaca ni zanda guidxélanu ora guiduʼndaʼ chaahuinu Stiidxaʼ Dios. Nabé racané cani cudii xquidxi Dios laanu para cueendunu stale ni galán ora guni adorarnu Dios né binnilídxinu ne ora guidúʼndanu laasinu. Ñee caquiiñenu cani cudii xquidxi Dios laanu la? Gunibiáʼ chaahuinu Jiobá ne de cani naguixhe ique guni, ne gúninu stipa pur chuʼnu jma gaxha de laa (Sant. 4:8). Guinábanu Dios casi ni gunabaʼ salmista que: «Bixheleʼ luaʼ para guuyaʼ ca cosa sicarú ni zeeda lu ley stiluʼ» (Sal. 119:18). Cadi gusaananu de gúninu ni na ca ley stiʼ Jiobá, Dios ni Nayá, ne gusíʼdinu binni de Dios (1 Ped. 1:15; Rom. 15:16). Nabé nagana ca dxi nabáninu riʼ, nga runi, quixhe íquenu gácanu binni nayá lu guidubi naca xquendanabáninu ne gúninu ni na Jiobá, tobi lucha Dios ni jma Nandxóʼ.

^ párrafo 6 Biiyaʼ tema «Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ» ni zeeda lu Torre stiʼ ni rapa 15 stiʼ mayo 2002.