Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Naquiiñeʼ chuʼnu tobi si ti ganda guilanu

Naquiiñeʼ chuʼnu tobi si ti ganda guilanu

«Irá nu ma naca né nu Cristu tobi si.» (EFES. 4:25)

1, 2. Ximodo racalaʼdxiʼ Dios guni adorarnu laa gastiʼ naca panda iza nápanu o de xi guidxi laanu.

PA NAHUIINILUʼ ne ridagulisaaneluʼ ca testigu stiʼ Jiobá ni nuu guidubi naca Guidxilayú, zanda chuʼluʼ seguru nabé risácaluʼ. Ndaaniʼ stale guidxi guiráʼ iza riuunisa stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ. ¡Nabé nayecheʼ riuʼnu ora ridúʼyanu nuucabe lade ca binni ni maʼ bidii xquendanabani Jiobá!

2 Zándaca nabé riuuláʼdxiluʼ chuʼluʼ lade xcaadxi ni nahuiiniʼ casi lii. Guiranu riuuláʼdxinu chuʼnu nayecheʼ ti ratu né binni biaʼ laanu. Ni racalaʼdxiʼ Dios nga chuʼnu tobi si ora guni adorarnu laa, gastiʼ naca panda iza nápanu o de xi guidxi laanu. Apóstol Pablu bicaa ni racalaʼdxiʼ Dios nga «ulá irá binni, ne ganna ca ni dxandíʼ» (1 Tim. 2:3, 4). Ne Apocalipsis 7:9 na cani runi adorar Jiobá zeedacaʼ «de irá ladu ne de irá guidxi ne irá idioma riníʼ binni».

3, 4. 1) Ximodo xpiaʼ stale de cani nahuiiniʼ tiempu riʼ. 2) Casi rieeteʼ lu Efesios 4:25, ximodo naquiiñeʼ guidúʼyanu ca xpinni Cristu ni ridagulisaanenu.

3 ¡Guizáʼ maʼ gadxé ca hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ ni nuu ndaaniʼ xquidxi Dios! Purtiʼ cani qué runi adorar Jiobá ruyúbicaʼ puru si para laacaʼ ne rúnicaʼ ni racaláʼdxisicaʼ. Stale binni ni ruundaʼ de modo nabani cani nahuiiniʼ riniʼcaʼ tiempu riʼ jma ruyubi cani nahuiiniʼ puru si para laacaʼ. Pur modo riníʼcabe ne pur modo rácucabe lari rusihuínnicabe qué runi respetárcabe ca binni huaniisi, ne ruuyacabe laacaʼ casi binni ni maʼ gudiʼdiʼ de moda.

4 Ne guiráʼ ladu ridúʼyanu binni zacá. Nga runi ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ni racalaʼdxiʼ gusiecheʼ Jiobá naquiiñeʼ gúnicaʼ stipa pur cadi guicá xpiaʼ binni guidxilayú laacaʼ. Maca de lu primé siglu gupa Pablu xidé guluu gana ca xpinni Cristu para cadi guicá xpiaʼ ca binni riʼ laacaʼ. Guniʼbe zeeda gaca xpiaʼ ca binni riʼ casi espíritu ni «runi dxiiña ndaani ladxidóʼ cani qué na uzuuba stiidxa Dios» ne ngue bininá laacabe ti tiempu (biindaʼ Efesios 2:1-3). Rusisácadu ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ni rudii cuenta naquiiñeʼ gucaanáʼ xpiaʼ binni guidxilayú ne chuʼ tobi si né ca binni ridagulisaa. Pur modo nabánicabe rusihuínnicabe riénecabe Pablu ora guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Irá nu ma naca né nu Cristu tobi si» (Efes. 4:25). Cumu maʼ zeeda guidxiña dxi guinitilú guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ la? Jma naquiiñeʼ chuʼnu gaxha de ca xpinni Cristu. Guidúʼyanu chupa chonna ejemplu ni zeeda lu Biblia ni rusihuinni naquiiñeʼ chuʼnu gaxha de ca xpinni Cristu.

GUYUUCAʼ TOBI SI

5, 6. Ra guyuu Lot ne ca xiiñidxaapaʼ tobi si, xi rusiidiʼ ni laanu.

5 Dxi gupa ca xpinni Jiobá de dxiqué guendanagana la? nabé gúpabe laacaʼ purtiʼ gucanésaacaʼ. Ca dxi stinu riʼ, zanda guizíʼdinu de ejemplu stiʼ ca binni ni rieeteʼ lu Biblia, gastiʼ naca panda iza nápanu. Primé, guidúʼyanu xi bizaaca Lot.

6 Lot ne binnilidxi guyuucaʼ lu ti guendanagana purtiʼ chiguinitilú Sodoma, guidxi ra nabézacaʼ. Ngue runi gudxi caadxi ángel laacabe guireecabe de ndaaniʼ guidxi que ne guyúbicabe ra guilácabe lu ca dani que. Gúdxicabe laabe: «¡Bixooñeʼ ti gulaluʼ xquendanabániluʼ!» (Gén. 19:12-22). Bizuubaʼ Lot diidxaʼ ne ca xiiñidxaapabe gucanecaʼ laabe para bireecabe de ndaaniʼ guidxi que. Peru ora gudxi Lot ca hombre ni chiguichaganáʼ ca xiiñidxaapabe naquiiñeʼ guireecaʼ de ndaaniʼ guidxi que la? qué ñuni crecaʼ. Ne pur ngue gúticaʼ (Gén. 19:14). Lot ne ca xiiñidxaapaʼ si bilá purtiʼ guyuucaʼ juntu.

7. Ximodo gucané Jiobá cani biree de Egipto purtiʼ guyuucaʼ tobi si.

7 Guidúʼyanu sti ejemplu. Dxi biree ca israelita de Egipto, qué ñúnicabe ni pur grupuhuiiniʼ ne nireecabe ora ñápacabe gana. Ne ora bisigaanáʼ Moisés lu nisadóʼ Xiñáʼ que para guxheleʼ Jiobá ni, qué nidíʼdibe stúbibe ne cadi ti grupuhuiiniʼ si de israelita gudíʼdinebe ndaaniʼ ni. Casi maca nánnanu, guidubi guidxi que gudiʼdiʼ nisadóʼ que, purtiʼ gupa Jiobá guidxi que (Éx. 14:21, 22, 29, 30). Guirácabe guyuucabe tobi si dede né stale binni de Egipto gudixhe íquecaʼ chinecaʼ laacabe (Éx. 12:38). Cadi dxandíʼ qué ruxuíʼlunu ti grupu de hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ nixélecaʼ ne ñecaʼ sti neza ni jma galán para laacaʼ la? Pa ñúnicabe zacá nusihuínnicabe qué riníʼ íquecabe jneza ne maʼ qué ñapa Jiobá laacabe (1 Cor. 10:1).

8. Ca dxi bibani Jehosafat, ximodo bisihuinni xquidxi Dios nuucaʼ tobi si.

8 Ca dxi bibani rey Jehosafat, xquidxi Dios gudindené ti enemigu nabé nadipaʼ. Ca guidxi roʼ ni nabeza gaxha de xquidxi Jiobá yené ti ejércitu para gucaalú laacabe (2 Crón. 20:1, 2). Xi biʼniʼ ca xpinni Dios yaʼ. Lugar de nucaalúcabe xhenemígucabe pur stipa si stícabe, gúpacabe confianza Jiobá. Biblia na: «Óraque bidxibi Jehosafat, ne biyubi Jiobá. Ne guniʼbe nezalú guiráʼ binni de Judá guiaanacaʼ sin gocaʼ. Óraque bidagulisaa ca binni de Judá para guinábacaʼ Jiobá gacané laacaʼ. De guiráʼ guidxi stiʼ Judá bidagulisaacaʼ para guinabadiidxacaʼ Jiobá» (2 Crónicas 20:3, 4). Qué nuyúbicabe modo ñuni chaahuicabe guendanagana que laasícabe o modo na íquecabe. Biblia na: «Guidubi tiempu riʼ zuhuaa guiráʼ ca binni de Judá nezalú Jiobá, dede cani jma nahuiiniʼ, xheelacabe ne ca xiiñicabe» (2 Crón. 20:13). Guirácabe guyuucabe tobi si, gastiʼ naca panda iza laacabe, ne bizuubacabe stiidxaʼ Jiobá de guidubi ladxidóʼcabe ne yenándacabe ni na. Pur ni bíʼnicabe ca gupa Jiobá laacabe de ca xhenemígucabe (2 Crón. 20:20-27). ¡Guizáʼ galán ejemplu bisaanacabe para xquidxi Dios ti ganda gudxiilucaʼ guendanagana gápacaʼ!

9. Xi rizíʼdinu de ca xpinni Cristu de primé siglu ni guyuucaʼ tobi si.

9 Ca xpinni Cristu ni bibani lu primé siglu laaca nabé binibiáʼ binni laacaʼ purtiʼ guyuucaʼ tobi si. Casi dxi guca stale de ca judíu ne cani cadi judíu xpinni Cristu la? «irá cabe yenanda cabe ni bisiidi ca apóstol, ne uyuu cabe tobi si, tobi si uníʼ né cabe Dios, ne tobi si gudó cabe pan casi bisaana Señor guni cabe» (Hech. 2:42). Ne jmaruʼ si bihuinni nuucabe tobi si dxi guzananda binni laacabe ne biquiiñeʼ ñapasaacabe laacabe (Hech. 4:23, 24). Xi rusiidiʼ ejemplu riʼ laanu yaʼ. Rusiidiʼ ni laanu naquiiñeʼ chuʼnu tobi si ora guidxaagalunu guendanagana.

CHUʼNU TOBI SI LAGA ZEDADXIÑA DXI STIʼ JIOBÁ

10. Padxí nga jma naquiiñeʼ chuʼnu tobi si.

10 Zeeda guidxiña ti tiempu nabé triste ni qué huayuu dxi guihuinni. Profeta Joel na zeeda gácani casi ti gueelacahui ni ruchibi binni (Joel 2:1, 2; Sof. 1:14). Ne tiempu riʼ nga jma naquiiñeʼ chuʼ xquidxi Dios tobi si. Guietenaláʼdxinu ca diidxaʼ guníʼ Jesús: «Intiica gobiernu ni tinde saa la? zanitilú» (Mat. 12:25).

11. Xi rusiidiʼ Salmo 122:3, 4 laanu de modo naquiiñeʼ chuʼnu tobi si. (Biiyaʼ foto ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.)

11 Maʼ cadi candaa, dxi guzulú ca dxi jma nagana stiʼ guidxilayú riʼ, naquiiñeʼ chuʼnu tobi si. Modo naquiiñeʼ chuʼnu tobi si zanda guininu zeeda gácani casi modo gurí ca yoo guyuu Jerusalén, purtiʼ ca yoo que nabé guiʼdiʼ cani. Pur nga guníʼ salmista que naca Jerusalén ti «guidxi ra nuu binni tobi si». Ne pur ngue gunda gucanesaa ca binni guidxi que laacaʼ ne gupasaacaʼ laacaʼ. Modo guiʼdiʼ ca yoo que zándaca bisietenaláʼdxini salmista que ora ridagulisaa «ca tribu stiʼ Jah» para guni adorarcaʼ Dios. Biblia na: «Jerusalén nga tobi ni bicuícabe casi guidxi ra nuu binni tobi si, ne ra nuuni reeda ca tribu, ca tribu stiʼ Jah, para gusietenalaʼdxiʼ ni Israel ti gudiicaʼ xquíxepeʼ lá Jiobá» (Salmo 122:3, 4). Cásica dxiqué, ca dxi stinu riʼ laaca naquiiñeʼ chuʼnu tobi si purtiʼ zeeda guidxiña dxi jma nagana.

12. Xi zacané laanu guilanu ora gucaalúcabe xquidxi Dios.

12 Xiñee naquiiñeʼ chuʼnu tobi ora gueeda ca dxi jma nagana ca yaʼ. Lu capítulo 38 stiʼ Ezequiel rieeteʼ ora gucaalú Gog stiʼ guidxi Magog xquidxi Dios. Ora guizaaca ndiʼ cadi naquiiñeʼ guixélenu ne guyúbinu tu gulá laanu, sínuque naquiiñeʼ chuʼnu tobi si né ca xpinni Cristu. Peru cadi purtiʼ si chuʼnu lade ti grupu nga zalanu, sínuque cada tobi nga naquiiñeʼ gusihuinni napa confianza Dios ne ruzuubaʼ stiidxabe. Cani gusisaca si lá Jiobá nga zalá (Joel 2:32; Mat. 28:20). Peru xi zazaaca né ca binni ni guixeleʼ de xquidxi Dios ne guni ni na ique yaʼ. Ñee zalácabe la? (Miq. 2:12.)

13. Xi zanda guiziidiʼ ca xpinni Cristu ni nahuiiniʼ de cani maʼ bizéʼtenu riʼ.

13 Hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ, ñee rudiiluʼ cuenta pabiáʼ naxoo nga guixéleluʼ de xquidxi Dios casi runi xcaadxi la? Zeeda guidxiña ti tiempu ra cadi lica naquiiñeʼ guixélenu de xquidxi Dios. Guiráʼ xixenu naquiiñeʼ chuʼnu tobi si. Nga runi, yanna nga naquiiñeʼ guizíʼdinu chuʼnu tobi si ra gúninu xhiiñaʼ Jiobá, purtiʼ caquiiñepeʼ chuʼnu tobi si para guilanu.

«NACA NÉ NU CRISTU TOBI SI»

14, 15. 1) Xi para cusiidiʼ Jiobá laanu yanna. 2) Xi conseju rudii Jiobá laanu para chuʼnu tobi si né ca xpinni Cristu.

14 Jiobá zacané laanu para chuʼnu «tobi si» ra gúninu ni na (Sof. 3:8, 9). Cayacanebe laanu para despué, ora gúnibe ni maca gudixhe íquebe de «gaca Cristu xaíque sti irá xixé» (biindaʼ Efesios 1:9, 10). Jiobá racalaʼdxiʼ gutagulisaa guiráʼ ca xpinni ni nuu guibáʼ ne Guidxilayú para guni adorarcaʼ laabe casi ti familia. Ne nanna dxíchinu zúnibe ni maʼ gudixhe íquebe. Nga runi, hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ, ñee ruuyaluʼ pabiáʼ risaca nga chuʼluʼ tobi si né xquidxi Jiobá la?

15 Dede ca yanna cusiidiʼ Jiobá laanu modo chuʼnu tobi si para cadi guixélenu de xquidxi Dios biaʼ dxi guibáninu. Nga runi, stale biaje rabi Stiidxaʼ Dios laanu gapasaanu laanu né ca diidxaʼ riʼ: «Laganaxhiisaa», «lausieche saa» ne «cada tobi uyubi uzuhuaa chaahui stobi» (1 Cor. 12:25; Rom. 12:10; 1 Tes. 4:18; 5:11). Nanna Jiobá nácanu binni gulené donda ne pur nga stale biaje raca nagana para laanu chuʼnu tobi si né ca xpinni Cristu. Nga runi rábibe laanu: «Laguni perdonar saa» (Efes. 4:32).

16, 17. 1) Xi ti razón nuu para cadi guiaadxanu ca guendaridagulisaa. 2) Xi zanda guiziidiʼ cani nahuiiniʼ de ejemplu stiʼ Jesús.

16 Laaca riquiiñeʼ Jiobá ca guendaridagulisaa ca para gacané laanu chuʼnu tobi si. Hebreos 10:24, 25 cusietenalaʼdxiʼ laanu tobi de ca razón ni nápanu para cadi guiaadxanu ca guendaridagulisaa nga «para ganaxhii nu jma, ne guni nu ni nachaʼhuiʼ». Peru laaca racané ni laanu ugúʼsaanu gana laanu «purti caduʼya nu ma zeda dxiña dxi gueeda Jesucristu Señor stícanu».

17 Nabé galán ejemplu stiʼ Jesús purtiʼ laa nabé bisisaca guidagulisaané xquidxi Dios. Dxi nápabe 12 iza yenebe bixhózebe ne jñaabe ti guendaridagulisaa roʼ ndaaniʼ yuʼduʼ. Ora bibiguétacabe, qué nidxela José ne María laabe, peru cadi purtiʼ yenebe xcaadxi ni nahuiiniʼ biaʼ laabe sti ladu, sínuque bidxélacabe laabe ndaaniʼ yuʼduʼ que caníʼnebe ca maestru que de Dios (Luc. 2:45-47).

18. Ximodo racané ca oración ca laanu para chuʼnu tobi si.

18 Casi maʼ bidúʼyanu ca, para ganda chuʼnu tobi si caquiiñeʼ gannaxhiinu binni ne cadi guiaadxanu ca guendaridagulisaa. Peru laaca zanda guni orarnu pur xcaadxi xpinni Cristu. Ora gábinu Jiobá xipeʼ naguu xizaa laanu zacaneni laanu para gusihuínninu rizaaláʼdxinu ca xpinni Cristu. Ne ndiʼ cadi binni huaniisi si zanda guni o naquiiñeʼ guni. Pa nahuiiniluʼ, guníʼ ique pa caquiiñeluʼ guiráʼ cani maʼ bizéʼtenu riʼ para chuʼluʼ tobi si né ca xpinni Cristu ra ridagulisaanu. Pa gúniluʼ zacá zacané ni lii chuʼluʼ jma gaxha de xquidxi Dios ne jma zitu de guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ ora guinitilú guidxilayú malu riʼ.

Guiranu zanda guni orarnu pur xcaadxi xpinni Cristu (Biiyaʼ párrafo 18)

GUSIHUÍNNINU «MA NACA NÉ NU CRISTU TOBI SI»

19-21. 1) Pora nga jma rihuinni nuu ca xpinni Jiobá tobi si. Bizeeteʼ caadxi ejemplu. 2) Xi rizíʼdinu de ni runi chupa chonna xpinni Cristu ora rizaaca xiixa desgracia.

19 Ca xpinni Jiobá de ca dxi riʼ rusihuínnicaʼ nuucaʼ tobi si casi na Romanos 12:5. Ne rihuinni zacá ni ora guizaaca xiixa desgracia. Lu beeu diciembre 2011, nabé bininá ti tormenta ca binni ni nuu lu ti isla stiʼ Filipinas de Mindanao ne guyuu nisa ra lídxicaʼ. Ti gueelaʼ si guyuu nisa ndaaniʼ jma de cuarenta mil yoo, dede né ndaaniʼ lidxi stale xpinni Cristu. Betel ni nuu raqué bicaa sicaríʼ: «Ante guzulú grupu de binnigola ni racané ra runiná xiixa desgracia guni dxiiñaʼ la? Ca xpinni Cristu de sti guidxi bizulú biseendacaʼ ni iquiiñedu».

20 Dxi guca ti xu naroʼbaʼ ndaaniʼ guidxi Japón ne despué guca ti tsunami, stale de ca xpinni Cristu biníticaʼ guiráʼ ni nápacaʼ. Nuu tu qué lica ñaanané gastiʼ. Yoshiko, ti gunaa xpinni Cristu ni biniti lidxi, gulézabe 40 kilómetru de Yoo stiʼ Reinu. Laa guníʼ: «Nabé bidxagayaadu ora gúnnadu sti dxi de guca xu roʼ que, yeyubi superintendente de circuito ne sti hermanu laadu». Ne cuxídxibe guniʼbe: «Rudiʼdu xquíxepeʼ ca binni ridagulisaa purtiʼ bidiicaʼ guiráʼ ni caquiiñedu para chuʼdu galán nezalú Dios. Ne laaca bidiicabe laadu lari dxaa, zapatu, bolsa ne lari gásinedu». Tobi de ca binnigola ni nuu lu grupu de binnigola ni racané ra runiná xiixa desgracia guníʼ: «Guiráʼ xpinni Cristu de guidxi que guyuucaʼ tobi si ne gucanésaacaʼ. Dede ca xpinni Cristu de Estados Unidos gucanecaʼ. Ora gunabadiidxadu laacabe xiñee gudixhe íquecabe chigacanécabe laadu neca nabézadu zitu la? bicábicabe: “Nadxiidu ca xpinni Cristu de Japón ne caquiiñecaʼ tu gacané laacaʼ”». Cadi dxandíʼ guizáʼ riéchenu nuunu ndaaniʼ ti guidxi ni rizaalaʼdxiʼ guiráʼ ca xpinni la? Nanna dxíchinu riecheʼ Jiobá ora guʼyaʼ nuu ca xpinni tobi si.

21 Chuʼnu tobi si ca dxi riʼ zacané ni laanu gudxiilunu ca guendanagana ni gueeda luguianu, neca qué zanda guidúʼyanu o qué zanda guinínenu xcaadxi hermanu de sti guidxi. Pa gúninu zacá, zacané ni laanu gudxiilunu ca guendanagana ni gápanu ora guinitilú guidxilayú malu riʼ. Fumiko, ti gunaa xpinni Cristu de Japón ni bilá dxi beeda ti tifón, guníʼ sicaríʼ: «Mayaca guinitilú guidxilayú. Cadi naquiiñeʼ gusaana de gacanenu ca xpinni Cristu dede ora maʼ qué guizaaca nin ti desgracia».

22. Pa chuʼnu tobi si né ca xpinni Cristu yanna, ximodo zacané ni laanu despué.

22 Guiranu rúninu stipa pur chuʼnu tobi si, gastiʼ naca pa nahuiininu o pa maʼ huaniisinu, ne rúninu ni purtiʼ cayuʼnu listu para guilanu ora guinitilú guidxilayú malu riʼ. Cásica dxiqué, zulá Jiobá xquidxi (Is. 52:9, 10). Cadi guiaandaʼ laanu zanda chuʼnu lade ca binni ni guilá pa gúninu biaʼ gándatiʼ pur cadi guixélenu de xquidxi Jiobá, ra nuu binni tobi si. Sti cosa ni zacané laanu nga gusisácanu ca cosa ni maʼ bidii Dios laanu. Lu sti tema ca zadúʼndanu jma de laani.