Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Pabiáʼ risaca para lii ni maʼ gucuaaluʼ

Pabiáʼ risaca para lii ni maʼ gucuaaluʼ

«Ucuaa nu [...] Espíritu ni zeeda de Dios, para ganda guiene nu irá ni ma bidii Dios laanu.» (1 COR. 2:12)

1. Xi dichu rusihuinni ni rizaaca né stale binni.

ÑEE nánnaluʼ dichu riʼ la? Guirutiʼ ganna xi napa dede ora guniti ni. Ñee huayuu dxi huazaacaluʼ ni la? Ni dxandíʼ nga qué rusisácanu xiixa ni huayápanu biaʼ dxi huabáninu. Guzéʼtenu ti ejemplu, tuuxa ni biniisi ndaaniʼ ti familia ni napa stale bidxichi zándaca qué rusisaca stale de ca cosa ni napa. Casi cani nahuiiniʼ, cumu qué gánnacaʼ stale cosa la? zándaca qué gudiicaʼ cuenta xii nga ca cosa ni dxandíʼ risaca.

2, 3. 1) Xi naquiiñeʼ quixhe ique cani nahuiiniʼ gúnicaʼ. 2) Xi zanda gacané laanu gusisácanu ni nápanu.

2 Pa maʼ ziniisiluʼ o nápaluʼ biaʼ 20 iza, xii nga ca cosa ni risaca para lii. Ndaaniʼ guidxilayú riʼ ni jma rusisaca binni nga gapa cosa ni risaca: guni ganar stale bueltu, gapa ti yoo naroʼbaʼ ne ca aparatu jma nacubi. Peru runíticabe ca cosa jma risaca: ca cosa ni zacané laacabe chúʼcabe jma gaxha de Dios. Triste guininu ni, peru millón de binni qué rusisaca ni. Pa biniisiluʼ ndaaniʼ xquidxi Dios, naquiiñeʼ gúniluʼ stipa pur gusisácaluʼ herencia ni maʼ bidii bixhózeluʼ ne jñaaluʼ lii de chuʼluʼ gaxha de Dios (Mat. 5:3). Pa qué gusisácaluʼ ni qué zie ni lii galán lu xquendanabániluʼ.

3 Xi zanda gúniluʼ para cadi guizaaca nga yaʼ. Guidúʼyanu chupa chonna ejemplu ni rieeteʼ lu Biblia ni zanda gacané cani nahuiiniʼ ne zaqueca guiráʼ ca xpinni Cristu para gusisácacaʼ herencia ni bidii Dios laacaʼ.

QUÉ NUSISÁCACABE HERENCIA NI BIDII DIOS LAACABE

4. Xi rieeteʼ lu 1 Samuel 8:1, 3 de ca xiiñiʼ Samuel.

4 Lu Biblia rieeteʼ bidii Dios ti herencia nabé naroʼbaʼ chupa chonna binni peru qué nusisácacaʼ ni. Zacá nga bizaaca ca xiiñiʼ profeta Samuel, hombre ni biʼniʼ xhiiñaʼ Jiobá dede nahuiiniʼ ne qué ñuu dxi nucheené laabe (1 Sam. 12:1-5). Nabé galán ejemplu bidii Samuel guiropaʼ xiiñiʼ, Joel ne Abías, peru qué nusisácacaʼ ni, ne gúcacaʼ binni malu ne biquiichinacaʼ binni. Lu Stiidxaʼ Dios rieeteʼ gadxé gúcacabe de bixhózecabe purtiʼ cadi jneza biʼniʼ juzgárcabe. Biblia na: «Ne cásipeʼ bigola Samuel bíʼnibe ca xiiñibe juez ndaaniʼ guidxi Israel. Ne ca xiiñibe qué ñúnicaʼ casi modo bíʼnibe; cumu riuuláʼdxicaʼ gápacaʼ bidxichi la? ricaacaʼ bueltu para cadi guni juzgarcaʼ jneza» (1 Samuel 8:1, 3).

5, 6. Xi bizaaca ca xiiñiʼ Josías ne ti xhiaga.

5 Zacaca nga bizaaca né familia stiʼ rey Josías, ti xpinni Dios ni nabé bizuubaʼ diidxaʼ. Dxi bidxélacabe libru stiʼ Ley ne bicaadiágabe xiná ni, oraqueca bíʼnibe stipa pur chinándabe ca mandamientu stiʼ Jiobá. Maʼ qué ninabe ñuni adorar binni bidóʼ ndaaniʼ guidxi que ne guleebe espiritismo, ne guluube gana guidxi que guzuubaʼ stiidxaʼ Jiobá (2 Rey. 22:8; 23:2, 3, 12-15, 24, 25). ¡Nabé naroʼbaʼ herencia biaanané ca xiiñiʼ Josías! Neca chonna de laacaʼ ne ti xhiágabe beeda gácacaʼ rey, peru nin tobi de laacaʼ qué nusihuinni rusisaca herencia bisaananebe laacaʼ.

6 Jehoacaz, tobi de ca xiiñibe, guca rey despué de laabe, peru «bíʼnibe cosa malu nezalú Jiobá». Chonna beeu si biʼniʼ mandarbe ante ninaazeʼ faraón de Egipto laabe ne gútibe dxi deguyoobe (2 Rey. 23:31-34). Despué bíʼchibe Jehoiaquim beeda gaca rey lugar de laabe, ne biʼniʼ mandar once iza. Peru laaca qué nusisaca ni bisiidiʼ bixhoze laa. Nabé malu guca Jehoiaquim, ngue runi Jeremías guníʼ de laabe: «Casi rigaachiʼ ti burru zagaachibe» (Jer. 22:17-19). Xcaadxi rey ni biʼniʼ mandar despué de Josías, xiiñibe Sedequías ne xhiágabe Joaquín, laaca qué ninándacaʼ ejemplu stiʼ rey Josías (2 Rey. 24:8, 9, 18, 19).

7, 8. 1) Ximodo bisihuinni Salomón qué nusisaca ni bisiidiʼ bixhoze laa. 2) Xi rizíʼdinu de ca binni de dxiqué cani qué nusisaca herencia bidii Dios laacaʼ.

7 Bisiidiʼ rey David Salomón ximodo guni xhiiñaʼ Jiobá, peru despué qué nusisácabe ni bisiidiʼ bixhózebe laabe. Biblia na: «Ne dxi maʼ bioʼxhoʼ Salomón bicuudxi ca xheelabe ladxidoʼbe para guni adorarbe xcaadxi dios; ne maʼ qué ninándadibe Jiobá de guidubi ladxidoʼbe casi biʼniʼ David bixhózebe» (1 Rey. 11:4). Pur nga maʼ qué ñuulaʼdxiʼ Jiobá ni biʼniʼ Salomón.

8 Guiráʼ ca hombre riʼ ñanda ñannaxhiicaʼ Jiobá ne ñúnicaʼ ni jneza, peru triste guininu ni purtiʼ qué ñúnicabe ni. Neca zacá lu Biblia rieeteʼ de xcaadxi hombrehuiiniʼ ni bisisaca herencia ni bidii Dios laacaʼ, cásica cayuni stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ ca dxi stinu riʼ. Guidúʼyanu chupa chonna ejemplu galán ni zanda chinanda cani nahuiiniʼ tiempu riʼ.

BISISÁCACABE NI GUCUAACABE

9. Xiñee nabé galán ejemplu bisaana ca xiiñiʼ Noé. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.)

9 Nabé galán ejemplu bisaana ca xiiñiʼ Noé. Biʼniʼ mandar Dios bixhózecabe guzáʼ ti arca para guilá binni. Bidiicabe cuenta naquiiñeʼ gúnicabe ni na Jiobá ne gacanécabe bixhózecabe para cuí arca que. Ne casi rieeteʼ lu relatu que, guyuucabe ndaaniʼ arca ora bizulú nisaguié naroʼbaʼ que (Gén. 7:1, 7). Xi guleendúcabe yaʼ. Génesis 7:3 na guluucabe stale maniʼ ndaaniʼ arca que «para guidálecaʼ lu guidubi guidxilayú». Ne pur bisisácacabe herencia bisaanané bixhózecabe laacabe nabani binni tiempu riʼ ne gucanécabe binni guni adorar Dios jneza sti biaje (Gén. 8:20; 9:18, 19).

10. Ximodo bisihuinni tapa hombrehuiiniʼ hebreu bisisácacaʼ ni gucuaacaʼ.

10 Chupa chonna gayuaa iza despué, tapa hombrehuiiniʼ hebreu bisihuínnicaʼ nánnacaʼ xii nga ni dxandíʼ risaca. Hananías, Misael, Azarías ne Daniel yenécabe laacaʼ Babilonia lu iza 617 ante de ca dxi stiʼ Jesús. Gúcacabe binni nuu xpiaaniʼ ne nabé sicarú hombre laacabe, ne ñándaca nibánicabe casi bibani ca binni de Babilonia. Peru qué ninácabe ñúnicabe ni. Cani bíʼnicabe bisihuínnicani bisisácacabe herencia stícabe ni bisiidiʼ bixhózecabe ne jñaacabe laacabe de Dios. Guluu ndaayaʼ Jiobá laacabe purtiʼ qué nusiaandacabe guiráʼ ni biziidicabe dxi nahuiinicabe. Biblia na: «Daniel gudixhe ique cadi gucheené ley stiʼ Dios ra cadi gó guendaró nanixe stiʼ rey que ne cadi gueʼ vinu stibe. Ne qué nusaana de ninábabe xaíque stiʼ ca binni ni runi xhiiñaʼ rey que cadi gucaa laabe gucheenebe ley stiʼ Dios. Gunabadiidxaʼ rey que laacabe pabiáʼ nánnacabe ne riénecabe ne biiyaʼ nánnacabe chii biaje jma que ca sacerdote ni runi magia ne cani ribee suerte stiʼ binni ni nuu biaʼ ra runi mandarbe» (Daniel 1:8, 20).

11. Xi guleendú xcaadxi binni de herencia ni gucuaa Jesús.

11 Ejemplu stiʼ Jesús nga ni jma risaca ni nápanu. Biziidibe stale cosa de Bixhózebe ne nabé bisisácabe cani. Rihuinni dxichi ni pur ca diidxaʼ guniʼbe riʼ: «Qué rune gasti de naa siaʼ sínuque rinié ni bisiidi Bixhoze naa» (Juan 8:28). Ne gucaláʼdxibe nibeendú xcaadxi binni de cani biziidibe. Laabe gúdxibe ca binni que: «Napa xidé chaa xcaadxi guidxi. Chi güe nia binni modo runi mandar Dios, purti para nga bendáʼ» (Luc. 4:18, 43). Gucanebe ca binni que gudiicaʼ cuenta cadi naquiiñeʼ gúnicaʼ ni runi binni guidxilayú, purtiʼ ca binni riʼ qué rusisácacaʼ ca cosa stiʼ Dios (Juan 15:19).

ÑEE RUSISÁCALUʼ NI MAʼ GUCUAALUʼ LA?

12. 1) Ximodo zeeda gaca stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ casi Timoteo. 2) Xi guendarinabadiidxaʼ naquiiñeʼ guni ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ni naca xpinni Cristu.

12 Cásica ca hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ ni maʼ bizéʼtenu ca, zándaca laaca biniisiluʼ ndaaniʼ ti familia ni runi adorar Jiobá. Pa zacá ni, zanda guininu zeeda gácaluʼ casi Timoteo (biindaʼ 2 Timoteo 3:14-17). Bisiidiʼ bixhózeluʼ lii de ti Dios ni dxandíʼ ne ximodo chuuláʼdxibe cani gúniluʼ. Zándaca bisiidicabe lii dede casi gúleluʼ, ne gucanécabe lii guiéneluʼ «ximodo ilá binni ra guni cre Cristu Jesús» ne «iziidi chaahui[luʼ]» para gúniluʼ xhiiñaʼ Dios. Ñee rudiiluʼ xquíxepeʼ pur guiráʼ ni maʼ bidiicabe lii la? Guníʼ ique tema riʼ ne gunabadiidxaʼ laca lii: «Ximodo runeʼ sentir pur nuaaʼ lade stale xpinni Dios ni ruzuubaʼ diidxaʼ yaʼ. Ñee nuaaʼ nayecheʼ pur nacaʼ tobi de ca binni ni ruuyaʼ Dios casi xhamigu la? Ñee rusisacaʼ guenda ni napaʼ de gannaʼ ni dxandíʼ la?».

Ñee nuuluʼ nayecheʼ pur nuuluʼ lade stale xpinni Dios ni ruzuubaʼ diidxaʼ la? (Párrafo 9, 10, ne 12)

13, 14. 1) Xi guendanagana ridxaagalú chupa chonna hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ. 2) Xiñee risaca nga gudxiilunu cani nuu lu guidxilayú. Bizeeteʼ ti ejemplu.

13 Nuu hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ ni biniisi ndaaniʼ xquidxi Dios qué rudiicaʼ cuenta pabiáʼ galán nga xquidxi Dios ne maʼ gadxé ni de guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ. Nuu de laacaʼ riuuláʼdxicaʼ gúnicaʼ ni runi binni guidxilayú. Peru, xi riníʼ íqueluʼ lii yaʼ. Ñee nidiʼdilaagaluʼ nezalú ti carru ni zizá para gúʼyaluʼ pa zuninani lii o pa zuutini lii la? ¡Coʼ njaʼ! Zacaca nga cadi naquiiñeʼ guiníʼ íquenu gúninu ca cosa ni runi binni guidxilayú para si guidúʼyanu pa zuniná cani laanu (1 Ped. 4:4).

14 Ti hombrehuiiniʼ de Asia láʼ Gener, biniisi ndaaniʼ xquidxi Dios ne guyuunisa dxi napa 12 iza. Peru dxi maʼ ziniisibe, guyuuláʼdxibe cani runi binni guidxilayú. Laabe guniʼbe: «Gucaladxeʼ ñuneʼ guiráʼ ni na iqueʼ casi runi binni guidxilayú». Bizulú bíʼnibe ni cadi jneza nagaʼchiʼ ne dxi maʼ nápabe 15 iza bíʼnibe cosa malu cásica runi ca xhamígube. Guxúdxibe ne guniʼbe diidxaʼ guidxa cásica rúnicaʼ. Maʼ huaxhinni rindabe ra lídxibe despué de chebe ca lugar ra riguítecabe billar ne videojuego ra ridinde binni. Despué bidiibe cuenta nin tobi de ca cosa ca qué rusiecheʼ laabe ne qué nuchá cani ladxidoʼbe. Yanna ra maʼ bibiguetaʼ Gener ndaaniʼ xquidxi Dios guníʼ: «Rácaruʼ nagana para naa gudxieeluáʼ ca cosa ni nuu lu guidxilayú, peru ca ndaayaʼ ni rudii Jiobá naa pur cayuneʼ xhiiñaʼ racané cani naa para cadi gusaana de gudxieeluáʼ cani».

15. Xi naquiiñeʼ guiníʼ ique cani cadi naca bixhoze ne jñaa xpinni Cristu.

15 Nuu xcaadxi hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ nuucaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios peru bixhózecaʼ ne jñaacaʼ cadi xpinni Cristu laacaʼ. Pa lii nga tobi de laacabe, guníʼ ique pabiáʼ sicarú ndaayaʼ nápaluʼ de gunibiaʼluʼ ne gúniluʼ xhiiñaʼ Dios ni Bizáʼ lii. Nuu stale millón de binni lu Guidxilayú, peru tobi si de cada 1,000 binni nanna ni dxandíʼ de Dios. ¡Ne lii nga tobi de laacabe! Ti ndaayaʼ nga nuunu lade ca binni ni maʼ gulidxi Jiobá ne maʼ bisiidibe laacaʼ ni dxandíʼ zeeda lu Biblia (Juan 6:44, 45). Ñee cadi ti razón nga para chuʼnu nayecheʼ, gastiʼ naca ximodo bizíʼdinu ni dxandíʼ la? (Biindaʼ 1 Corintios 2:12.) Gener guníʼ: «Dede riacha ladeʼ ora guiníʼ iqueʼ, tuu nga naa para gapa Jiobá, Dios ni bizáʼ guibáʼ ne Guidxilayú, naa ndaaniʼ xquidxi yaʼ». (Sal. 8:4). Ne ti hermana guníʼ: «Pa nayecheʼ riuu ti baʼduscuela ora rietenalaʼdxiʼ maestru stiʼ de laa, ¡bixuiʼlú pabiáʼ naroʼbaʼ ndaayaʼ nápaluʼ de gunibiáʼ Jiobá lii, Dios ni jma nanna gusiidiʼ!».

XI MAʼ GUDIXHE ÍQUELUʼ GÚNILUʼ

16. Xii nga ni jma galán naquiiñeʼ quixhe ique ca hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ xpinni Cristu.

16 Ti ndaayaʼ nga chuʼnu lade binni ni maʼ gulí guibani jma galán. Qué chuʼ dxi gunítiluʼ ndaayaʼ nápaluʼ riʼ. Pa gúniluʼ ni ziuuluʼ lade guiráʼ ca xpinni Dios ni ruzuubaʼ diidxaʼ. Ne nga nga ni jma galán que gúniluʼ ni runi cani nahuiiniʼ biaʼ ca lii, purtiʼ laacaʼ qué riquiiñecaʼ xquendanabánicaʼ para gúnicaʼ ni jneza ne gastiʼ cabeza laacaʼ ndaaniʼ guidxilayú ni chiguinitilú riʼ (2 Cor. 4:3, 4).

17-19. Xi zacané lii para cadi guni sentirluʼ mal purtiʼ maʼ gadxé lii de xcaadxi binni.

17 Dxandíʼ, nagana nga gusihuinni tuuxa gadxé laa de xcaadxi binni; peru nga nga ni jma jneza naquiiñeʼ gúnicabe. Guzéʼtenu ti ejemplu, guníʼ ique de tuuxa ni chichite lu olimpiada. Pa gunda yendabe de racá la? bíʼnibe ni purtiʼ maʼ gadxé gúcabe de ca xcompañérube. Zándaca qué ñúnibe stale de ca cosa ni nibee tiempu stibe para ñuni entrenarbe. Cumu gudixhe íquebe gácabe gadxé de ca xcompañérube la? gucané ni laabe guni entrenarbe jma ne ugaandabe ni gudixhe íquebe.

18 Stale binni qué riníʼ ique xi guendanagana zapa pur ca cosa malu ni quixhe ique guni. Pa maʼ gadxé lii que binni guidxilayú ne qué gúniluʼ cosa dxabaʼ ni guxheleʼ lii de Jiobá la? zanda guicaaluʼ «enda nabani ni qué zaluxe» (1 Tim. 6:19). Hermana ni maca bizéʼtenu que guníʼ: «Ora riniʼluʼ de cani runi creluʼ nabé galán zuni sentirluʼ. Rusihuínniluʼ nápaluʼ stipa para gudxiiluluʼ guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ. Casi ora ñuuyaluʼ Jiobá dede cuxidxihuiiniʼ ne guizáʼ nayecheʼ nuu purtiʼ cayuulaʼdxiʼ ni cayúniluʼ pur laa. Óraca nga ziuuluʼ nayecheʼ purtiʼ maʼ gadxé lii».

19 Cadi gunítiluʼ tiempu stiluʼ lu ca cosa ni zanda si gápaluʼ yanna (Ecl. 9:2, 10). Pa nánnaluʼ xi pur nabániluʼ ne nánnaluʼ zanda gápaluʼ ti guendanabani ni qué zaluxe, ñee cadi rábiluʼ jma jneza nga gucaanaluʼ modo «nabani cani qué runibiáʼ Dios» la? Pa quixhe íqueluʼ gúniluʼ ni na Jiobá, zabániluʼ nayecheʼ (Efes. 4:17; Mal. 3:18).

20, 21. 1) Pa quixhe íquenu gúninu ni jneza, xi cabeza laanu despué yaʼ. 2) Xi ribeza Jiobá de laanu.

20 Pa quixhe íquenu gúninu ni jneza, zabáninu nayecheʼ yanna ne ziuʼnu listu para guicaanu guendanabani ni qué zaluxe ndaaniʼ guidxilayú cubi stiʼ Dios. Qué zanda guiníʼ íquenu xi guiráʼ ndaayaʼ sicarú chigudii Dios laanu (Mat. 5:5; 19:29; 25:34). Peru para guicaanu ca ndaayaʼ riʼ naquiiñeʼ gúninu xiixa (biindaʼ 1 Juan 5:3, 4). Gúninu ni nabe ne cadi gusaananu laabe.

21 ¡Stale nga ni maʼ bidii Jiobá laanu! Nánnanu xi guiráʼ zeeda lu Stiidxabe ne riénenu ni dxandíʼ de laabe ne ni naguixhe íquebe gúnibe. Nápanu ndaayaʼ de chinenu labe o xlabe ne gácanu Testigu stibe. Ne Dios cayabi laanu qué zusaana laanu (Sal. 118:7). Guiranu, cásica ni nahuiiniʼ ne ni huaniisi, gusihuínninu rusisácanu herencia ni maʼ bidii Jiobá laanu ne gúninu ni nabe de guidubi ladxidoʼno ne zacá gusisácanu laabe (Rom. 11:33-36; Sal. 33:12).