Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Rietenalaʼdxuʼ la?

Rietenalaʼdxuʼ la?

Ñee maʼ biindaluʼ ca últimu tema ni bedané revista Torre stiʼ ni rapa la? Yanna biiyaʼ pa zanda guicábiluʼ ca guendarinabadiidxaʼ riʼ:

Ñee malu nga chaquiʼ ti xpinni Cristu ora maʼ guti la?

Cada tobi de ca xpinni Cristu nga naquiiñeʼ guʼyaʼ pa zuzaaquiʼ binnilidxi ni maʼ guti o coʼ. Ndaaniʼ Biblia qué rieeteʼ pa malu nga chaquiʼ tuuxa ora maʼ guti, peru ruzeeteni dxi guti rey Saúl ne xiiñibe Jonatán, ca israelita bizaaquicaʼ laacabe ne bicaachicaʼ dxita ládicabe (1 Sam. 31:2, 8-13) (15/6, yaza 7).

Ximodo nánnanu cadi Dios diʼ napa donda pur guiráʼ cosa malu rizaaca binni.

Jneza guiráʼ ni runi Jiobá; qué rusaanabe ca xpínnibe, nacháʼhuibe, nadxiibe binni ne rilaseláʼdxibe laacaʼ (Deut. 32:4; Sal. 145:17; Sant. 5:11) (1/7, yaza 4).

Xi guendanagana zándaca guidxaagalú tuuxa ni rindeza sti guidxi ra jma caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ.

Chonna guendanagana ni ridxaagalúcabe nga: 1) guibánicabe sin stale cosa; 2) xi zanda gúnicabe ora ribánacabe, ne 3) guiaacabe ca costumbre ni napa sti guidxi. Cani runi huantar ca guendanagana riʼ rápacaʼ stale ndaayaʼ (15/7, yaza 4 ne 5).

Xiñee gucananalaʼdxiʼ ca biʼchiʼ José laa.

Ti razón nga purtiʼ jma gunnaxhii Jacob laabe, dede bisigaʼdeʼ laabe ti lari sicarú. Bidxiichiné ca bíʼchibe laabe ne bitoocaʼ laabe casi esclavu (1/8, yaza 11 dede 13).

Xiñee jma galán ne cadi nagana iquiiñenu ca tratadu cubi ni nápanu.

Tobi si modo guiráʼ cani. Cada tobi de ca tratadu ca rucaacani laanu guidúʼndanu ti textu ne rúnini ti guendarinabadiidxaʼ. Intiica guicabi binni, zanda guxhélenu tratadu ca para guluinu laabe xiná Biblia. Ne laaca zanda cuinu tobi de ca guendarinabadiidxaʼ zeeda luni para guicábinu binni ca ora chigánnanu laa sti biaje (15/8, yaza 13 ne 14).

Xii nga Peshitta siríaca.

Siríaco nga ti diidxaʼ ni biree de arameo ne nabé guníʼ binni ni lu siglu II o III. Zándaca laani nga primé diidxaʼ ni bibiʼxhiʼ chupa chonna ndaa de Stiidxaʼ Dios ni gucuá lu diidxaʼ griegu. Biblia ni gucuá lu diidxaʼ siríaco binibiáʼcabe ni casi Peshitta (1/9, yaza 13 ne 14).

Xi naquiiñeʼ guni binni para gusiidiʼ ca xiiñiʼ.

Nabé risaca nga gucaadiágacabe ca xiiñicabe, zacá zunibiáʼcabe laacaʼ. Naquiiñeʼ gudiicabe ni caquiiñeʼ ca xiiñicabe para chuʼcaʼ gaxha de Dios ne naquiiñeʼ gábicabe laacaʼ xi naquiiñeʼ gúnicaʼ, jmaruʼ si ora riníʼ íquecaʼ pa dxandíʼ xiixa ni caziidicaʼ de Dios (15/9, yaza 18 dede 21).

Xii nga ca cosa ni chindee Reinu stiʼ Dios.

Guendahuará, guendaguti, guendaridinde, guendapobre, guiráʼ binni zapa ni gó ne zapa dxiiñaʼ (1/10, yaza 6 ne 7).

Xi pactu rieeteʼ lu Biblia rusiene ziuu chupa chonna binni guni mandarné Cristu.

Despué de últimu guendaroxhi stiʼ Pascua ni biʼniné Jesús ca apóstol stiʼ, bíʼninebe ca discípulo ni bizuubaʼ stiidxabe ti pactu ni runibiáʼ binni casi pactu stiʼ Reinu (Luc. 22:28-30). Pur pactu riʼ guyuucabe seguru zuni mandarnécabe Cristu guibáʼ (15/10, yaza 16 ne 17).

Bizeeteʼ chupa ejemplu ni zeeda lu Biblia ni rusihuinni dxandíʼ nuu Binidxabaʼ.

Lu Stiidxaʼ Dios rieeteʼ guniʼné Binidxabaʼ Jesús para gucaabe laa guchee. Laaca guniʼné Binidxabaʼ Dios ca dxi bibani Job. Guiropaʼ relatu riʼ rusihuínnicani dxandíʼ nuu Binidxabaʼ (1/11, yaza 4 ne 5).

Tuu nga cani beeda gaca «guidxi ni chiné» lá Dios ni bizeeteʼ Santiago lu Hechos 15:14.

Laacabe nga ca judíu ne cani cadi judíu ni bitagulisaa Dios casi «xpinni, para [gábicaʼ] binni rihuinni pabiáʼ nandxóʼ be pur ni runi be» (1 Ped. 2:9, 10) (15/11, yaza 24 ne 25).

Paraa guyuu guidxi Timgad, ne ximodo guca xpiaʼ ca binni ni guleza ndaaniʼ guidxi riʼ.

Timgad nga tobi de ca guidxi naroʼbaʼ ni gupa Roma ladu guiaʼ de África (yanna lani Argelia). Ni runi cré chupa chonna de ca binni de guidxi riʼ rieeteʼ ni lu caadxi diidxaʼ ni cá lu ti guié, ra na: «Cheʼ binni guuzeʼ ndaaniʼ guiʼxhiʼ, gaze, quiteʼ, guxidxi... ¡Nga nga guendanabani!». Ne zacá ga nga ca diidxaʼ ni rieeteʼ lu 1 Corintios 15:32 (1/12, yaza 8 dede 10).