Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Racané Jiobá laanu para gúninu xhiiñaʼ lu guidubi Guidxilayú

Racané Jiobá laanu para gúninu xhiiñaʼ lu guidubi Guidxilayú

«Naa, Jiobá, naa nga Dios stiluʼ, Ni cusiidiʼ lii para cueenduluʼ ni galán para lii. Ni cayabi lii gunáʼ nga neza ra naquiiñeʼ saluʼ.» (ISAÍAS 48:17)

1. Xiñee nagana para ca xpinni Jiobá gucheechecaʼ diidxaʼ.

CA XPINNI Jiobá de ca dxi stinu riʼ maʼ zinecaʼ jma de 130 iza de cucheechecaʼ diidxaʼ. * Peru nagana rácani para laacabe. Xiñee yaʼ. Pur stale razón. Cásica ca xpinni Cristu de primé siglu que, huaxieʼcaʼ ne bisiidicaʼ stale cosa ni qué ñuulaʼdxiʼ binni. Ne laaca stale binni guníʼ ique qué nizácabe scuela roʼ. Ne ora guladxi Jesús Binidxabaʼ de guibáʼ, bizulú guzananda binni laacabe (Apocalipsis 12:12). Dede dxi que cucheechecabe diidxaʼ lu ca últimu dxi riʼ, ne yanna nga «jma nagana» ni (2 Timoteo 3:1).

2. Ximodo huayacané Jiobá laanu gucheechenu diidxaʼ.

2 Racalaʼdxiʼ Jiobá gucheechenu diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú ne qué zudiibe lugar chuʼ xiixa ni gucueeza laanu. Nga runi, huayacanebe laanu para gucheechenu diidxaʼ. Ximodo yaʼ. Maʼ guleebe laanu de ndaaniʼ ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ. Ne ngaca nga bíʼnibe dxiqué, dxi guleebe ca israelita de esclavu Babilonia (Apocalipsis 18:1-4). Ne maʼ bisiidibe laanu stale cosa ni racané cada tobi de laanu. Casi gucheechenu diidxaʼ ne chuʼnu tobi si né xcaadxi binni. Biblia na: «Ndiʼ nga ni maʼ guníʼ Jiobá, Dios ni guzíʼ lii sti biaje, Dios ni nayá stiʼ Israel: “Naa, Jiobá, naa nga Dios stiluʼ, Ni cusiidiʼ lii para cueenduluʼ ni galán para lii. Ni cayabi lii gunáʼ nga neza ra naquiiñeʼ saluʼ. ¡Pa lii dxandíʼ nucaadiaʼguʼ ca mandamientu stinneʼ! Óraque guendariuudxi stiluʼ ñeeda gaca cásipeʼ ti guiiguʼ, ne guendaruni jneza stiluʼ casi ola nisadóʼ[”]» (Isaías 48:17, 18). Racá ridúʼyanu, racané Jiobá laanu ti ganda gucheechenu diidxaʼ. Ñee riníʼ nga riguixhe chaahuiʼ Jiobá guiráʼ ni rizaaca lu Guidxilayú ti ganda gucheechenu diidxaʼ la? Coʼ, cadi zacá diʼ ni. Dxandíʼ, huazaaca chupa chonna cosa lu Guidxilayú ni huayacanecaʼ laanu gucheechenu diidxaʼ. Peru nabánirunu lu guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ, ne pur nga rizanándacabe laanu ne nápanu xcaadxi guendanagana. Ni runi Jiobá nga racané laanu gudxiilunu ca guendanagana stinu ne cadi gusaana de gucheechenu diidxaʼ (Isaías 41:13; 1 Juan 5:19).

3. Ximodo huayaca ni na Daniel 12:4 ca dxi stinu riʼ.

3 Profeta Daniel guníʼ ziuu stale binni ziene xipeʼ ndiʼ rusiidiʼ Biblia «lu ca últimu dxi» riʼ. Biblia na: «Yanna lii la? Daniel, bicaachiʼ ca diidxaʼ ni bicaaluʼ ca ne biseeguʼ libru ca, ne guiaana ni zacá dede lu ca últimu dxi. Zaxéleni ne stale tu zuyubi guiene ni, ne zadale ca binni ni ganna xii nga ni dxandíʼ» (Daniel 12:4). Ximodo huayaca ni na profecía riʼ yaʼ. Dxi mayaca guzulú ca últimu dxi, gucané Jiobá ca xpinni para guiénecaʼ ca cosa risaca ni zeeda lu Biblia ne gucaanacaʼ cani cadi dxandíʼ. Ca dxi stinu riʼ, ca xpinni Jiobá rusiidicaʼ ni na Biblia lu guidubi Guidxilayú. Casi xhono millón de binni maʼ biziidiʼ ne cusiidicaʼ xcaadxi binni ni na Biblia. Peru xii nga ni huayacané laanu gucheechenu diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú yaʼ. Guidúʼyanu chupa chonna de laacani.

RA BIBIʼXHIʼ BIBLIA LU XCAADXI DIIDXAʼ

4. Panda diidxaʼ maʼ bibiʼxhiʼ Biblia lu siglu XIX.

4 Stale iza qué niná ca xaíque stiʼ ca religión ñuundaʼ binni Biblia. Guzanándacabe cani biindaʼ ni ne dede biiticabe chupa chonna de cani bitiixhi ni. Peru lu siglu XIX guyuu stale grupu ni bitiixhi o biʼniʼ imprimir Biblia lu 400 diidxaʼ. Nga runi ra maʼ ziluxe siglu XIX, maʼ zanda guidxela binni Biblia ndaaniʼ stale guidxi ne lu stale diidxaʼ. Nabé galán ni bíʼnicabe riʼ. Peru stale binni qué ñene ni.

5. Xi huayuni ca testigu stiʼ Jiobá para guiene stale binni Biblia.

5 Ca xpinni Jiobá nánnacaʼ naquiiñeʼ gacanecaʼ binni guiene Biblia, ne ngapeʼ nga ni bíʼnicabe. Dxi bizulúcabe, biquiiñecabe chupa chonna versión stiʼ Biblia ni guyuu dxiqué ne rudiicabe ni binni gúʼndani. Peru lu iza 1950 guleecabe ti versión nacubi ni láʼ Traducción del Nuevo Mundo. Ca dxi stinu riʼ, maʼ nuuni lu jma de 120 diidxaʼ, guidubi ni o ti ndaa si de laani. Ne lu iza 2013 guleecabe ti versión nacubi stiʼ Traducción del Nuevo Mundo lu diidxaʼ inglés. Jma nagueenda riene binni versión riʼ ne cadi nagana para guibiʼxhiʼ ni lu sti diidxaʼ. ¡Né laani jma nagueenda rusíʼdinu binni ni na Biblia!

TIEMPU NUUDXÍ BINNI

6, 7. 1) Xi guerra huayuu lu ca últimu 100 iza ni gudiʼdiʼ ca. 2) Ximodo huacheechenu diidxaʼ tiempu nuudxí binni ndaaniʼ stale guidxi.

6 Lu ca últimu 100 iza ni maʼ gudiʼdiʼ ca huayaca stale guerra, dede guca chupa guerra lu guidubi Guidxilayú. Ne lúcani huayati millón de binni. Yanna, xiñee rininu huayacané tiempu nuudxí binni para guireeche diidxaʼ yaʼ. Guidúʼyanu xiñee. Ca dxi cayaca Segunda Guerra Mundial, ti hermanu láʼ Nathan Knorr nga zaniruʼ lu dxiiñaʼ stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá. Lu iza 1942, lu ti guendaridagulisaa bitiidiʼ hermanu riʼ ti libana ni láʼ «Guendariuudxi... ñee zandaa ni la?». Luni bisiénebe profecía ni zeeda lu capítulo 17 stiʼ Apocalipsis. Ne laaca guniʼbe qué zeeda Armagedón ca dxi que, sínuque guiluxe si guerra que ziuudxí binni ti tiempu (Apocalipsis 17:3, 11).

7 Guca ni na ca diidxaʼ riguixhená ni zeeda lu capítulo 17 stiʼ Apocalipsis ne guyuu ti tiempu ra guyuudxí binni. Dxandíʼ, qué riníʼ diʼ nga guyuudxí binni lu guidubi Guidxilayú. Gudiʼdiʼ si Segunda Guerra Mundial que huayuu xcaadxi guerra ne huayati millón de binni. Peru ndaaniʼ stale guidxi huayapa binni guendariuudxi, ne huaquiiñenu tiempu riʼ para gucheechenu diidxaʼ jma. Xi huabeendunu yaʼ. Yanna maʼ nácanu biaʼ xhono millón de testigu stiʼ Jiobá. Jma stálenu yanna que dxi guca Segunda Guerra Mundial, purtiʼ ca dxi que guyuu menu de 110,000 Testigu. Biblia na: «Guidxi huiiniʼ riʼ zácani ti mil, ne zácani ti guidxi guizáʼ nadipaʼ. Naa, Jiobá, naa chigutaleʼ ni ora gacalaʼdxeʼ» (Isaías 60:22). Racá ridúʼyanu, tiempu nuudxí binni jma stale tu rinínenu de Dios.

JMA NAGUEENDA RINDANU STI GUIDXI

8, 9. 1) Xiñee jma nagueenda rié binni sti guidxi yanna. 2) Xi zanda gúninu yanna ra maʼ nuu camión, barcu, tren ne avión.

8 Dxi bizulú bicheeche ca xpinni Jiobá diidxaʼ guca nagana para laacaʼ checaʼ sti guidxi. Casi lu iza 1900 guyuu 8,000 carru si ndaaniʼ guidxi Estados Unidos ne chupa chonna carretera galán si. Peru yanna, nuu jma de 1,500 millón carru ne ndaaniʼ stale guidxi nuu carretera galán. Nga runi, qué raca nagana para laanu chuunu sti guidxi zitu chigucheechenu diidxaʼ. Peru pa nabézanu ti lugar ra gastiʼ carru ne naquiiñeʼ sanu stale yaʼ. Neca zacá, rúninu biaʼ gándatiʼ para chindanu ra nuu binni ne guinínenu laacaʼ de Dios (Mateo 28:19, 20).

9 Nuu xcaadxi cosa ni racané laanu para gúninu xhiiñaʼ Dios, casi camión, barcu ne tren. Pur laacani nagueenda rindá Biblia, libru ne revista ra nuu ca hermanu ni nabeza ti lugar zitu. Ne pur ca avión ca randa rié ca hermanu ca guendaridagulisaa roʼ ni raca sti guidxi para chigudiicaʼ libana ne cuʼcaʼ gana ca xpinni Cristu. Chupa chonna de ca hermanu riʼ nga ca superintendente de circuito, cani nuu lu Grupu ni Ruuyaʼ Modo Raca Dxiiñaʼ Betel ne ca misioneru. Ne ca hermanu ni nuu lu Grupu ni Zaniruʼ ne xcaadxi hermanu ni nuu Brooklyn riecaʼ lu avión para checaʼ sti guidxi ne uguucaʼ gana ne gusiidicaʼ ca xpinni Cristu. Guiráʼ ndiʼ racané para chuʼ xquidxi Jiobá tobi si (Salmo 133:1-3).

DIIDXAʼ INGLÉS

10. Pabiáʼ riquiiñeʼ binni diidxaʼ inglés ca dxi riʼ.

10 Lu primé siglu, casi guiráʼ binni ni guleza biaʼ ra runi mandar Roma guniʼcaʼ griegu. Ca dxi stinu riʼ, stale binni lu guidubi Guidxilayú riniʼcaʼ inglés. Ti libru ni rusiene de diidxaʼ riʼ na nuu 1 de cada 4 binni lu Guidxilayú riníʼ o riene inglés. Stale binni riziidiʼ inglés purtiʼ laani nga riquiiñecabe para gúnicabe negocio, lu política, lu ciencia ne lu tecnología.

11. Ximodo huaquiiñeʼ ca testigu stiʼ Jiobá diidxaʼ inglés.

11 Ca testigu stiʼ Jiobá nabé riquiiñenu diidxaʼ inglés, ne racaneni laanu para gucheechenu diidxaʼ. Maʼ raca stale iza, ca libru ne ca revista stinu, biree cani primé lu diidxaʼ inglés. Cumu stale lugar riníʼcabe inglés la? stale binni gunda biindaʼ ca libru ne ca revista stinu. Ne inglés ca nga diidxaʼ ni riníʼcabe Brooklyn. Ne laaca diidxaʼ ca nga riníʼ ca hermanu de stale guidxi ni rié scuela ni raca Patterson (Nueva York).

12. 1) Lu panda diidxaʼ cabiʼxhiʼ ca libru ne ca revista stinu. 2) Xi racané laanu para gaca libru ne revista lu stale diidxaʼ.

12 Neca nabé huaquiiñenu diidxaʼ inglés, nánnanu dxiiñaʼ stinu nga gucheechenu diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú. Nga runi rutiixhinu ca libru ne ca revista stinu lu jma de 700 diidxaʼ. Ximodo randa rúninu ni yaʼ. Racané ca computadora ca laanu ne ca programa casi MEPS, ni riquiiñeʼ para gaca libru ne revista lu stale diidxaʼ. Pur nga ca Testigu ni nuu lu guidubi Guidxilayú nuucaʼ tobi si ne riénecaʼ «diidxaʼ nayá» o cani rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios. Biblia na: «Zuchaaʼ diidxaʼ riníʼ stale guidxi ne zudieeʼ laacaʼ ti diidxaʼ nayá, para gucaacaʼ ridxi lá Jiobá, para gúnicabe ni nabe tobi si» (Sofonías 3:9).

CA LEY NE NI RIGUIXHE IQUE CA TRIBUNAL

13, 14. Ximodo huayacané ca ley ne cani riguixhe ique ca tribunal ca laanu.

13 Lu primé siglu, ca ley ni gupa Roma gucané cani ca xpinni Cristu gucheechecaʼ diidxaʼ. Ca dxi stinu riʼ, ley stiʼ stale guidxi laaca racanecaʼ para guireeche diidxaʼ. Casi ndaaniʼ guidxi Estados Unidos nuu ley ni rudii lugar binni gapa religión stiʼ, guiníʼ de cani runi cré ne guidagulisaa. Ley riʼ racané laanu gucheechenu diidxaʼ sin chuʼ tu gucueeza laanu. Ne laaca rudii ley riʼ lugar chuʼ ti Betel Brooklyn, ni riguixhe chaahuiʼ dxiiñaʼ de guireeche diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú. Dxandíʼ, nuu biaje rucueezacabe laanu de gucheechenu diidxaʼ. Nga runi, nuu biaje riuunu nezalú ca tribunal ca para gudiicaʼ lugar gucheechenu diidxaʼ (Filipenses 1:7). Ne ora qué rudii ca tribunal ca lugar laanu gucheechenu diidxaʼ la? riuunu ra nuu tribunal jma risaca ne stale biaje rudiicaʼ lugar gúninu dxiiñaʼ riʼ.

14 Ndaaniʼ xcaadxi guidxi laaca rié ca xpinni Cristu ra nuu tribunal para gudiicaʼ lugar guni adorárcabe Jiobá ne gucheechecabe diidxaʼ sin chuʼ tu gucueeza laacabe. Ne ora qué runi ganárcabe nezalú tribunal riʼ la? stale biaje riécabe nezalú Tribunal Europeo de Derechos Humanos. Para lu beeu junio iza 2014 maʼ biʼniʼ ganarnu 57 biaje nezalú tribunal riʼ. Ne casi guiráʼ guidxi stiʼ Europa naquiiñeʼ guni ni na ni. Neca stale binni «de irá ladu» nanalaʼdxiʼ laanu, ndaaniʼ stale guidxi racané ca ley ca laanu gúninu xhiiñaʼ Jiobá sin chuʼ tu gucueeza laanu (Mateo 24:9).

XCAADXI COSA NI RACANÉ LAANU

Ca libru ne ca revista stinu rindá cani lu guidubi Guidxilayú

15. 1) Ximodo biʼniʼ imprimir ca máquina guyuu dxiqué. 2) Ximodo racané ca máquina nacubi ca laanu ca dxi riʼ.

15 Maʼ raca 500 iza biʼniʼ inventárcabe ti máquina para guni imprimir libru. Stale iza biquiiñeʼ binni máquina riʼ. Peru lu ca últimu 200 iza biʼniʼ inventárcabe xcaadxi máquina nacubi. Pur ca máquina riʼ jma nagueenda raca libru ne revista, jma baratu ne jma galán. Nabé huayacané ca máquina cubi riʼ laanu. Ximodo yaʼ. Para ganda guiénenu ni, quíxhenu ti ejemplu. Primé revista Torre stiʼ ni rapa bireeni lu iza 1879. Lu diidxaʼ inglés si bireeni, qué gápani foto nin dibuju ne 6,000 copia si guca imprimir. Peru ca dxi stinu riʼ, revista Torre stiʼ ni rapa rireeni lu jma de 200 diidxaʼ, galán ca foto reeda lúcani ne de guiráʼ color cani ne raca imprimir jma de 50 millón de copia stiʼ revista riʼ.

16. Xi ca cosa maʼ biʼniʼ inventar binni ni cayacané laanu gucheechenu diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú. (Biiyaʼ foto ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.)

16 Lu ca últimu 200 iza maʼ biʼniʼ inventárcabe stale cosa ni zanda gacané laanu gucheechenu diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú. Maʼ bizéʼtenu de tren, camión ne avión. Peru laaca nuu bicicleta, máquina de escribir, máquina ni runi imprimir libru ne revista para cani qué ruuyaʼ, telégrafo, teléfono, cámara ni ribee foto, aparatu ni runi grabar ridxi stiʼ binni ne videu, radiu, televisión, película, computadora ne Internet. Dxandíʼ, cadi laadinu biʼniʼ inventarnu guiráʼ cosa riʼ. Peru riquíʼñenu cani para gúninu Biblia, libru ne revista lu stale diidxaʼ ne para gucheechenu diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú. Isaías maca guníʼ zeʼ xquidxi Jiobá «niidxi stiʼ ca guidxi roʼ ca», ne nga nga ni cayúninu. Biblia na: «Dxandipeʼ zádxiluʼ niidxi stiʼ ca guidxi roʼ ca, ne zádxiluʼ xidxi ca rey ca; ne dxandipeʼ zánnaluʼ naa, Jiobá, naa nga culaʼyaʼ lii, ne ni jma napa poder stiʼ Jacob nga cazíʼ lii sti biaje» (Isaías 60:16).

17. 1) Xi rihuinni dxichi lu dxiiñaʼ ni cayúninu de guireecheʼ diidxaʼ. 2) Xiñee racalaʼdxiʼ Jiobá guninenu laa dxiiñaʼ.

17 Rihuinni dxíchica cayacané Jiobá laanu para guireeche diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú. Cadi caquiiñebe laanu para gúninu xhiiñabe, peru bisaananebe laanu dxiiñaʼ riʼ purtiʼ nadxiibe laanu ne racaláʼdxibe guninenu laabe dxiiñaʼ. Ora gucheechenu diidxaʼ rusihuínninu nadxiinu laabe ne nadxiinu binni (Marcos 12:28-31; 1 Corintios 3:9). Guiranu rudiʼnu xquíxepeʼ Dios purtiʼ racané laanu gucheechenu diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú. Nga runi, guinínenu binni de Jiobá ne de Reinu stiʼ ora tiica.

^ párrafo 1 Biaʼ lu iza 1870, ca xpinni Jiobá binibiáʼcabe laacaʼ casi Binni Ruundaʼ Biblia. Lu iza 1931 biree lácabe testigu stiʼ Jiobá (Isaías 43:10).