Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Yendá stiidxa Jiobá ndaaniʼ guiráʼ guidxi

Yendá stiidxa Jiobá ndaaniʼ guiráʼ guidxi

«Bini cre [gobernador que] ne bidxagayaa de stiidxa Señor ni cusiidi cabe que.» (HECHOS 13:12)

1-3. Xiñee guca nagana para ca discípulo gucheechecaʼ diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú.

JESUCRISTU biʼniʼ mandar ca discípulo stiʼ gucheechecaʼ diidxaʼ ra nuu «irá xixé binni». Para ganda gúnicabe ni na ca diidxaʼ riʼ, naquiiñeʼ gucheechecabe diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú (Mateo 24:14; 28:19). ¡Nabé stale dxiiñaʼ chigúnicabe!

2 Gunnaxhii ca discípulo que Jesús ne guyuuláʼdxicaʼ gucheechecaʼ diidxaʼ. Peru zándaca guníʼ íquecabe nagana nga gucheechecabe diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú. Xiñee yaʼ. Pur stale razón. Primé, purtiʼ huaxiéʼcabe. Guiropa, purtiʼ bisiidicabe Xiiñiʼ Dios nga Jesús, peru ca binni que nánnacaʼ maʼ guti Jesús. Guionna, purtiʼ stale binni guníʼ qué ñe ca discípulo stiʼ Jesús scuela roʼ (Hechos 4:13). Ca xaíque stiʼ ca religión que biindacaʼ scuela roʼ, peru ca discípulo stiʼ Jesús coʼ. Ne maʼ gadxé ni bisiidicabe de ca costumbre stiʼ ca judíu. Ne maʼ xadxí de runi binni ca costumbre que. Pur guiráʼ ndiʼ, zándaca gunabadiidxaʼ ca discípulo que laca laaca: «Pa qué runi respetar binni laadu, ximodo gucaadiágacabe laadu yaʼ».

3 Guidapa, nanna ca discípulo que zaca nanalaʼdxiʼ binni laacaʼ, zazanándacabe laacaʼ ne dede zuuticabe laacaʼ, purtiʼ nga nga ni gudxi Jesús laacabe (Lucas 21:16, 17). Gaayuʼ, laaca nánnacabe zudxiideche chupa chonna binnilídxicabe ne xhamígucabe laacabe. Xhoopaʼ, nánnacabe chupa chonna de ca discípulo que zusiidicaʼ ni cadi dxandíʼ. Ne gadxe, nánnacabe napa xidé gucheechecabe diidxaʼ lugar ra ziuu xquendanabánicabe ra naxoo (Mateo 24:10-12). Ora guníʼ ique ca discípulo guiráʼ ca guendanagana ni zadxaagalucaʼ zándaca gunabadiidxacaʼ ximodo gucheechecaʼ diidxaʼ lu «idubi naca guidxilayú» (Hechos 1:8).

4. Xi guleendú ca discípulo stiʼ Jesús ra bicheechecaʼ diidxaʼ.

4 Ca discípulo stiʼ Jesús gúnnacaʼ nagana nga guireeche diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú. Peru bizuubacabe diidxaʼ ne bicheechecabe diidxaʼ Jerusalén ne Samaria, ne despué ndaaniʼ xcaadxi guidxi. Xi guleendúcabe yaʼ. Despué de 30 iza yendácabe ndaaniʼ stale guidxi, ngue runi Pablu guníʼ maʼ bicheechecabe diidxaʼ lu «idubi naca guidxilayú». Ne binni de guiráʼ guidxi beeda gácacaʼ xpinni Cristu (Colosenses 1:6, 23). Casi dxi guyé Pablu ndaaniʼ isla stiʼ Chipre, ti gobernador stiʼ Roma beeda gaca discípulo purtiʼ «bidxagayaa de stiidxa Señor ni cusiidi cabe que» (biindaʼ Hechos 13:6-12).

5. 1) Xi gudxi Jesús ca discípulo stiʼ. 2) Xi caníʼ ti libru de historia de ni bizaaca lu primé siglu.

5 Ca discípulo que gúnnacaʼ qué zanda gucheechecaʼ diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú laasicaʼ. Peru nánnacabe gudxi Jesús laacabe qué zusaana laacabe ne zacané espíritu santu stiʼ Dios laacabe (Mateo 28:20). Ñee guyuu xcaadxi cosa ni gucané laacabe la? Zándaca. Ti libru ni caníʼ de historia na, biáʼsipeʼ ngue bicheeche ca xpinni Cristu diidxaʼ lu primé siglu. Ne laaca nani, despué guníʼ ique ca xpinni Cristu gudixhe chaahuiʼ Dios guiráʼ cosa para gucané laacabe.

6. 1) Xi zadúʼyanu lu tema riʼ. 2) Xi zadúʼyanu lu sti tema ca.

6 Dxandíʼ nga gudixhe chaahuiʼ Jiobá guiráʼ cosa lu primé siglu para gunda bicheeche ca xpinni Cristu diidxaʼ la? Qué gánnadinu, purtiʼ Biblia qué ruzeeteʼ diʼ ni. Ni nánnanu nga gucané Jiobá ca xpinni para gunda bicheechecaʼ diidxaʼ. Ne laaca nánnanu qué ñanda nucueeza Binidxabaʼ laacabe. Lu tema riʼ zadúʼyanu caadxi cosa ni zándaca gucané ca discípulo stiʼ Jesús para gucheechecaʼ diidxaʼ lu primé siglu. Ne lu sti tema ca zadúʼyanu xcaadxi cosa ni racané laanu gucheechenu diidxaʼ ca dxi riʼ lu guidubi Guidxilayú.

GUYUU GUENDARIUUDXI ROMA

7. 1) Xii nga guendariuudxi stiʼ Roma. 2) Xiñee biáʼsipeʼ tiempu que para ca xpinni Cristu.

7 Primé cosa ni gucané ca discípulo stiʼ Jesús para gucheechecaʼ diidxaʼ nga guendariuudxi ni guyuu Roma. Lu primé siglu que, biʼniʼ mandar ca romanu stale lugar lu Guidxilayú. Ca dxi biʼniʼ mandar Roma guyuu guendariuudxi, ne binni gulee lani guendariuudxi stiʼ Roma. Tiempu que gobiernu qué nudii lugar nidindesaa binni. Dxandíʼ, guyuu chupa chonna guerra casi maca guníʼ Jesús (Mateo 24:6). Casi dxi binitilú ca romanu Jerusalén lu iza 70. Ne laaca guyuu tu gudinde ca guidxihuiiniʼ ni nuu guriá ra runi mandar Roma. Peru casi guiráʼ binni que gupa guendariuudxi. Ne guyuucabe zacá 200 iza. Ti libru na qué huayuu dxi chuʼ stale binni ni guibani né guendariuudxi stale tiempu. Ne pur ngue gunda guyé ca discípulo sti guidxi ne qué ñaca nagana para laacaʼ nucheechecaʼ diidxaʼ.

8. Ximodo gucané guendariuudxi ni guyuu Roma ca discípulo stiʼ Jesús.

8 Biaʼ 250 iza despué de Cristu, ti teólogo láʼ Orígenes bisiene ximodo gucané guendariuudxi ni guyuu Roma que ca discípulo stiʼ Jesús. Cumu ca romanu que ruyúbicaʼ modo chuʼ guendariuudxi ndaaniʼ stale guidxi la? ngue runi qué ñaca nagana para ca discípulo que nucheechecaʼ diidxaʼ ca lugar que. Cumu cadi cadinde ca binni que lu guerra la? nuudxicaʼ ra lídxicaʼ. Laaca teólogo que bisiene gucaneni ca binni que gucaa diágacaʼ ora riníʼ ca discípulo que de gannaxhii binni ne gápacaʼ guendariuudxi. Ne neca guyuu biaje guzanándacabe laacaʼ, bicheechecaʼ diidxaʼ guiráʼ ladu ne jmaruʼ si bíʼnicabe ni ora guirutiʼ nizananda laacabe (biindaʼ Romanos 12:18-21).

QUÉ ÑACA NAGANA PARA BINNI CHEʼ STI GUIDXI

9, 10. Xiñee qué ñaca nagana para ca discípulo stiʼ Jesús ñecaʼ sti guidxi.

9 Sti cosa ni gucané ca discípulo que gucheechecaʼ diidxaʼ lu primé siglu nga qué ñaca nagana para laacaʼ checaʼ sti guidxi. Ca romanu que bíʼnicaʼ jma de 80,000 kilómetru de carretera. Ca soldadu stiʼ Roma biquiiñecaʼ ni para chigucaalucaʼ enemigu sticaʼ nagueendaca. Ca xpinni Cristu biquiiñecaʼ ni para gudíʼdicaʼ ndaaniʼ guiʼxhiʼ, lu desiertu ne lu dani para chigucheechecaʼ diidxaʼ.

10 Peru ca romanu que cadi lu carretera si riecaʼ, sínuque riecaʼ lu nisadóʼ ne ridíʼdicaʼ guiiguʼ. Gúpacabe jma de gayuaa puertu para ca barcu stícabe ne jma de 900 ruta. Ngue runi ca xpinni Cristu que laaca biquiiñecaʼ barcu para guyecaʼ guiráʼ guidxi ra runi mandar Roma. Ne qué niquiiñecabe pasaporte o sti clase guiʼchiʼ para chécabe sti lugar. Cumu dxiqué gástipeʼ gubaanaʼ la? ngue runi qué ridxibi binni cheʼ sti guidxi lu carretera o lu nisadóʼ, purtiʼ nánnacabe nabé naná modo runi castigar ca soldadu stiʼ Roma ca gubaanaʼ que. Ne lu nisadóʼ que nuu stale barcu ra zeʼ stale soldadu stiʼ Roma, ngue runi cani rié lu barcu qué ridxíbicaʼ chuʼ tu cuanaʼ laacaʼ. Lu Biblia rieeteʼ gupa Pablu guendanagana lu nisadóʼ ne biaaziʼ barcu zebe ndaaniʼ, peru qué rieeteʼ pa bireecabe lu barcu ra zebe (2 Corintios 11:25, 26).

DIIDXAʼ GRIEGU

Lu ca códice que jma nagueenda ridxela binni ti textu que lu ca rollo que (Biiyaʼ párrafo 12)

11. Xiñee biquiiñeʼ ca discípulo stiʼ Jesús diidxaʼ griegu.

11 Stale de ca guidxi ra biʼniʼ mandar Roma maca biʼniʼ mandar ca griegu cani ante. Ngue runi ca binni ni nabeza ndaaniʼ ca guidxi que nánnacaʼ griegu. Ngue runi ca discípulo stiʼ Jesús gunda guníʼnecaʼ binni ti clase griegu ni riníʼ stale binni ca dxi que. Laaca gunda biquiiñecabe Stiidxaʼ Dios ni gucuá Hebreu, purtiʼ bitiixhicabe ni lu diidxaʼ griegu. Ne ca judíu ni bibani Egipto nga bitiixhi ni ne gulee lacaʼ ni Septuaginta. Ne xcaadxi libru stiʼ Biblia gucuá cani griegu. Galán diidxaʼ griegu para gusiene binni ni rusiidiʼ Biblia purtiʼ nápani stale diidxaʼ. Ne laaca gucané ni ca xpinni Cristu de gadxé gadxé guidxi guiniʼcaʼ diidxaʼ ne chuʼcaʼ tobi si.

12. 1) Xii nga ti códice. 2) Xiñee ca códice que jma galán cani que ca rollo que. 3) Padxí bizulú biquiiñeʼ casi guiráʼ ca xpinni Cristu códice.

12 Xi biquiiñeʼ ca xpinni Cristu de primé siglu para bicheechecaʼ diidxaʼ. Primé la? biquiiñecabe rollo. Peru ca rollo que rudii dxiiñaʼ para iquiiñecabe ni ne para chinécabe ni sti lugar. Ora gacalaʼdxiʼ tuuxa guundaʼ xiixa ni cá luni napa xidé guchiá ni ne despué gutopa ni. Ne ti ladu si cá letra. ¡Libru si stiʼ Mateo zeeda lu ti rollo! Despué bizulú biquiiñeʼ binni códice ni zeeda gaca casi ti libru. Qué iganna para iquiiñeʼ binni códice purtiʼ zeeda gácani casi ti libru, gutiixhi si binni yaza stini para guidxelaʼ ni racalaʼdxiʼ guundaʼ. Ca binni ni nanna de tema riʼ riniʼcaʼ 100 iza despué de Cristu, casi guiráʼ ca xpinni Cristu biquiiñecaʼ códice.

CA LEY STIʼ ROMA

13, 14. 1) Xiñee galán nga guca Pablu de Roma. 2) Ximodo gucané ca ley stiʼ Roma ca xpinni Cristu.

13 Sti cosa ni gucané ca discípulo stiʼ Jesús gucheechecaʼ diidxaʼ nga ca ley stiʼ Roma. Casi Pablu naca de guidxi Roma. Ne nga gucané laabe dxi bíʼnibe ca viaje stibe. Ti dxi, gunaazeʼ ca soldadu stiʼ Roma laabe Jerusalén ne gucaláʼdxicaʼ niguíñecaʼ laabe né ti chicote. Peru laabe gúdxibe laacaʼ nácabe de guidxi Roma ne ley que na naquiiñeʼ gaca juzgarbe ante quíñecaʼ laabe. De raqué, cani biʼniʼ juzgar laabe maʼ qué niguíñecaʼ laabe. Biblia laacaʼ ruzeeteʼ bidxibi comandante stiʼ ca soldadu que ora bidii cuenta bindiibi ti romanu (Hechos 22:25-29).

14 Ndaaniʼ guidxi Filipos jma galán biʼniʼ tratárcabe Pablu purtiʼ naca de Roma (Hechos 16:35-40). Ndaaniʼ guidxi Éfeso, gucalaʼdxiʼ ti grupu de binni ni cadxiichi nucaalú caadxi xpinni Cristu. Peru xaíque guidxi que bicueeza laacabe ne gudxi laacabe cucheenécabe ley stiʼ ca romanu (Hechos 19:35-41). Ne ndaaniʼ guidxi Cesarea, gunabaʼ Pablu ti xaíque guidxi chinécabe laa Roma para guiniʼné emperador de raqué ti ganda gucheeche diidxaʼ (Hechos 25:8-12). Racá ridúʼyanu biquiiñeʼ ca xpinni Cristu ca ley stiʼ Roma para cadi guninácabe laacaʼ ne gudiicabe lugar laacaʼ gucheechecaʼ diidxaʼ (Filipenses 1:7).

GULEZA CA JUDÍU NDAANIʼ STALE GUIDXI

15. Paraa guleza ca judíu lu primé siglu que.

15 Guidúʼyanu sti cosa ni zándaca gucané ca discípulo stiʼ Jesús gucheechecaʼ diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú. Lu primé siglu que, ca judíu que gulézacaʼ ndaaniʼ stale guidxi ne cadi ndaaniʼ guidxi Israel si. Xiñee yaʼ. Gayuaa iza ante, gunaazecabe ca judíu ne yenécabe laacaʼ Asiria. Stale iza despué, yenécabe xcaadxi judíu Babilonia. Nga runi dxi biʼniʼ mandar ca persa Babilonia la? nuu stale judíu ndaaniʼ ca guidxi ni biʼniʼ mandar Persia (Ester 9:30). Dxi guyuu Jesús lu Guidxilayú, nuu biaʼ 60 millón de binni biaʼ ra runi mandar Roma. Lade guiráʼ binni riʼ, nuu tu na jma de tapa millón de laacabe naca judíu. Gulézacabe biaʼ ra biʼniʼ mandar Roma casi Egipto ne ladu guiaʼ de África, ne zaqueca Asia Menor (Turquía), Grecia ne Mesopotamia (Irak). Racá ridúʼyanu guyuu ca judíu que ndaaniʼ stale guidxi. Neca zacá, qué nusaanacabe religión stícabe (Mateo 23:15).

16, 17. 1) Xiñee galán biʼniʼ ca judíu que yendézacaʼ ndaaniʼ stale guidxi. 2) Xi ca cosa ndiʼ biʼniʼ ca xpinni Cristu cásica biʼniʼ ca judíu.

16 Xiñee galán biʼniʼ ca judíu que yendézacaʼ ndaaniʼ stale guidxi. Purtiʼ pur laacabe stale tu cadi naca judíu binibiaʼcaʼ Stiidxaʼ Dios ni gucuá Hebreu ne biʼniʼ crecaʼ caadxi de ca cosa ni biʼniʼ cré ca judíu. Binadiágacabe nuu tobi lucha Dios ni dxandíʼ ne naquiiñeʼ guni ca xpínnibe ni na ca ley stibe. Laaca binadiágacabe de Jiobá zeeda Stiidxaʼ Dios ni gucuá Hebreu ne luni zeeda stale profecía ni caníʼ de Mesías (Lucas 24:44). Nga runi, dxi bizulú ca xpinni Cristu bicheechecaʼ diidxaʼ, cásica ca judíu ne cani cadi naca judíu maʼ runibiaʼcaʼ chupa chonna de cani rusiidiʼ ca xpinni Cristu. Ne ngue gucané laacaʼ. Guzéʼtenu ti ejemplu, gupa Pablu costumbre de cheʼ ra ridagulisaa ca judíu ne biquiiñebe Stiidxaʼ Dios para guníʼnebe laacaʼ (biindaʼ Hechos 17:1, 2).

17 Ca xpinni Cristu que bíʼnicaʼ stale cosa cásica biʼniʼ ca judíu. Ridagulisaacabe ndaaniʼ xiixa yoo ne lugar ra napampa para guni adorárcabe Dios. Ne raqué ruundacabe, runi orárcabe ne ruundacabe Stiidxaʼ Dios. Ne ngaca nga runi ca xpinni Dios ca dxi stinu riʼ.

GUCANÉ JIOBÁ CA XPINNI CRISTU PARA BICHEECHECAʼ DIIDXAʼ

18, 19. 1) Pur modo bibani binni lu primé siglu, xi gunda biʼniʼ ca xpinni Cristu. 2) Despué de bidúʼndanu tema riʼ, xi riníʼ íqueluʼ de Jiobá.

18 Lu tema riʼ maʼ bidúʼyanu biáʼsipeʼ bicheeche ca xpinni Cristu diidxaʼ lu primé siglu. Primé, guyuu guendariuudxi biaʼ ra biʼniʼ mandar Roma. Guiropa, ngueca diidxaʼ guníʼ stale binni. Guionna, guyuu ley ni gucané binni. Guidapa, cadi nagana para cheʼ binni sti guidxi. Gaayuʼ, binni de gadxé gadxé guidxi binibiaʼcaʼ ca judíu ne Stiidxaʼ Dios ni gucuá Hebreu. Pur guiráʼ ndiʼ qué nusaana ca xpinni Cristu de nucheechecaʼ diidxaʼ.

19 Biaʼ 400 iza ante de Cristu, guyuu ti filósofo griegu guníʼ nagana para gunibiáʼcabe Dios ni bizáʼ guiráʼ cosa ne nagana para guiníʼcabe de laabe lu guidubi Guidxilayú. Peru Jesús guníʼ: «Ni qué zanda guni binni la? Dios zanda guni» (Lucas 18:27). Rihuinni dxíchica huayacané Jiobá ca xpinni Cristu gucheechecaʼ diidxaʼ. Laabe racaláʼdxibe gunibiáʼ binni de guidubi Guidxilayú laabe ne gucaadiágacaʼ stiidxabe (Mateo 28:19). Ca dxi stinu riʼ, ximodo careeche diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú yaʼ. Zadúʼyanu ni lu sti tema ca.