Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

MODO BIBANEʼ

Bidxéladu ti dxiiñaʼ ni jma rusiecheʼ laadu

Bidxéladu ti dxiiñaʼ ni jma rusiecheʼ laadu

DXI napaʼ gaayuʼ iza bizulú biyaaʼ ne zaqueca Gwen. Neca caʼruʼ gunibiaʼdu, guirópadu maca riuuláʼdxidu guyaadu ballet ne ngue nga ni bínidu. Peru dxi jma cayunibiáʼ binni laadu bisaanadu dxiiñaʼ que. Xiñee yaʼ.

David: Guleʼ iza 1945, ndaaniʼ condadu stiʼ Shropshire (Inglaterra). Dxiqué gupa bixhozeʼ ti granja ne huaxiéʼ binni nabeza neza que. Guireesiáʼ de scuela riuuladxeʼ chigacaniáʼ ra granja que para gudieeʼ ni gó bere, gutopaʼ dxita stícame, ne gapaʼ ca vaca ne ca dendxuʼ nuu raqué. Ne dxi maʼ napaʼ vacación rigacaniáʼ para guiasa cosecha ne dede rusayaʼ tractor.

Peru laaca nuu sti cosa ni riuuladxeʼ. Dede nahuiineʼ biiyaʼ bixhozeʼ cada xhidxi ti saa maca ziguyaaʼ. Ngue runi, dxi napaʼ gaayuʼ iza gúdxibe jñaaʼ gucaa laʼyaʼ ndaaniʼ ti scuela para guiziideʼ guyaaʼ (tap dancing). Laaca bisiidicabe naa guyaaʼ ballet, purtiʼ biiyaʼ maestru stinneʼ napaʼ gracia ca. Dxi napaʼ 15 iza bineʼ ganar ti beca para chiguundaʼ ndaaniʼ ti scuela nabé risaca ni láʼ Royal Ballet School ni nuu Londres. Raqué binebiaʼyaʼ Gwen, ne beeda gácabe pareja stinneʼ para guyaaniáʼ.

Gwen: Guleʼ iza 1944 ndaaniʼ ti guidxi naroʼbaʼ ni láʼ Londres. Rietenalaʼdxeʼ dede dxi nahuiineʼ maca runeʼ cré Dios ne laaca ruundaʼ Biblia neca raca nagana para naa guieneʼ ni. Dxi napaʼ gaayuʼ iza guyaaʼ scuela para guiziideʼ guyaaʼ. Xhoopaʼ iza despué bineʼ ganar ti concurso ra guyé binni ni nanna guyaa de guidxi Londres. Premiu ni bineʼ ganar que nga guyaaʼ lade cani nahuiiniʼ ndaaniʼ scuela Royal Ballet School. Bidiicabe clase laadu Richmond Park ndaaniʼ ti yoo ngola ni láʼ White Lodge ni bicuícabe casi ca yoo de Georgia. Raqué guzayaʼ scuela ne laaca raqué biziideʼ guyaaʼ ballet. Ne chupa chonna de ca maestru ni jma nanna nga bisiidiʼ naa. Dxi napaʼ 16 iza, binebiaʼyaʼ David dxi caziideʼ ndaaniʼ scuela Royal Ballet School ni nuu galahuiʼ guidxi Londres. Chupa chonna beeu despué maʼ ruyaadu ballet ora ruundacabe ópera ndaaniʼ Royal Opera House ni nuu Covent Garden, Londres.

Stale lugar biyaadu dxi nabé maʼ runibiáʼ binni laadu

David: Dxi guyuʼduʼ lade London Festival Ballet (yanna lani Ballet Nacional de Inglaterra) biyaadu ndaaniʼ Royal Opera House. Tobi de ca binni ni riguixhe ximodo guyaadu biʼniʼ ti grupu internacional ndaaniʼ guidxi Wuppertal (Alemania) ne gulibe laadu para guyaadu. Ra zidiʼdiʼ iza maʼ biyaadu ndaaniʼ ca teatru stiʼ stale guidxi, ne biyaanedu binni jma risaca, casi Margot Fonteyn ne Rudolf Nuréie. Dxiiñaʼ que rucaani binni guchá bi yanni, ne jma bicaa íquedu guyaadu.

Gwen: Gástiruʼ sti cosa jma risaca para naa que guyaaʼ. Naa ne David gucaláʼdxidu gunibiáʼ guiráʼ binni laadu. Nabé riuuladxeʼ guneʼ firmar autógrafo, gusigáʼdecabe naa guieʼ ne capanáʼ binni naa. Ne ca binni ni runeniáʼ dxiiñaʼ que nabé rigúʼbacaʼ gueza, rixúdxicaʼ ne riuunecaʼ ni cadi xheelacaʼ. Laaca bineʼ cré zacané ca amuletu stinneʼ naa casi runi cré xcaadxi artista.

BICHAA XQUENDANABÁNIDU

Dxi bichaganadu

David: Dxi maʼ napaʼ stale iza de ruyaaʼ, bireeʼ gana modo nabaneʼ que, purtiʼ maʼ ziaaʼ gadxé gadxé lugar. Cumu ra ranchu nga biniiseʼ la? nabé ribanaʼ modo bibaneʼ raqué. Ngue runi, lu iza 1967 bisaanaʼ de guyaaʼ ballet ne yeguneʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ ti granja, gaxha de ra nabeza binnilidxeʼ. Raqué biquixe xpixuaanaʼ granja que naa ti yoohuiiniʼ. Despué gunieniáʼ Gwen para gabeʼ laa pa zachaganáʼ naa. Ca dxi que maʼ stúbibe ruyaabe ne jma maʼ cayunibiáʼ binni laabe, ngue runi gúcani nagana para laabe. Peru guniʼbe zachaganabe naa, ne yebíʼnebe naa neca qué huayuu dxi cuézabe ranchu.

Gwen: Guca nagana para naa guiaaʼ guibaneʼ ra ranchu. Primé que la? ndaaniʼ teatru nga biyaaʼ despué maʼ vaca ruxhieeʼ ne ruyaanaʼ bihui ne bere neca nandáʼ o nananda. Cumu racalaʼdxiʼ David guiziidiʼ ximodo gusiroobaʼ yuze la? gucuaa ti cursu de gaʼ beeu. Maʼ huadxí riuu David yoo ngue runi runeʼ sentir nuaaʼ stubeʼ. Ca dxi que gule Gilly, primé dxaapahuiiniʼ stidu. Ne biziideʼ gusayaʼ carru purtiʼ gudxi David naa guneʼ ni. Ngue runi, ti dxi guyaaʼ ti guidxihuiiniʼ riaana gaxha de raqué ne biiyaʼ Gael, ti gunaa ni maca runebiaʼyaʼ, purtiʼ runi dxiiñaʼ ndaaniʼ ti tienda nuu raqué.

Dxi bizulú cayúnidu dxiiñaʼ ndaaniʼ granja

Biʼniʼ invitar Gael naa chigueeʼ ti taza té ra lidxi. Laga cadúʼyadu caadxi foto ra bichaganabe, biiyaʼ ti foto ra zuhuaa caadxi binni ti lugar láʼ Yoo stiʼ Reinu. Gunabadiidxaʼ laabe xi yuʼduʼ que. Ora gúdxibe naa testigu stiʼ Jiobá laabe ne xheelabe la? nabé biecheʼ purtiʼ napaʼ ti xtiaʼyaʼ Testigu laa ne nabé nachaʼhuiʼ. Qué riuulaʼdxiʼ bixhozeʼ naca xtiaʼyaʼ que Testigu, dede bisaʼbiʼ ca libru stibe. Qué gannaʼ xiñee runi bixhozeʼ zaqué, purtiʼ para naa nácabe ti hombre nadóʼ.

Despué, bidieeʼ cuenta xiñee maʼ gadxé religión stiʼ xtiaʼyaʼ que de xcaadxi religión. Gucané Gael naa guieneʼ ni rusiidiʼ Biblia. Nabé bidxagayaaʼ ora biiyaʼ qué rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios de Trinidad ne qué ribani alma stiʼ binni despué de gatiʼ (Eclesiastes 9:5, 10; Juan 14:28; 17:3). Laaca biluiʼbe naa ra zeeda lá Dios lu Biblia ne ngue nga primé biaje biiyaʼ ni (Éxodo 6:3).

David: Ora byuiʼné Gwen naa xi caziidiʼ, bietenalaʼdxeʼ dxi nahuiineʼ gudxi bixhozeʼ naa naquiiñeʼ guundaʼ Biblia. Ngue runi, bizulú bisiidiʼ Gael ne Derryck, xheelabe, laadu de Biblia. Xhoopaʼ beeu despué yendézadu Oswestry sti guidxihuiiniʼ stiʼ Shropshire ne raqué biquíxecabe laadu ti granjahuiiniʼ. Raqué maʼ sti Testigu láʼ Deirdre bisiidiʼ laadu sin guiree gana. Cumu nabé ribee ca maniʼ que tiempu stidu la? bindaa para beeda gácadu xpinni Cristu. Peru chaahuiʼ chaahuiʼ yendá ni cazíʼdidu que ndaaniʼ ladxidoʼdo.

Gwen: Gucaʼ ti binni nabé biʼniʼ cré superstición ngue runi bindaa para bichaaʼ. Gucané Isaías 65:11 naa gannaʼ ximodo ruuyaʼ Jiobá «cani ruzuchaachuiʼ ti mexaʼ para dios Ni Ribee Suerte». Nabé bineʼ orar para gunda bisaabeʼ ca amuletu stinneʼ. Laaca bieneʼ qué riuulaʼdxiʼ Jiobá binni ni rudxiibaʼ laca laa, purtiʼ Biblia na: «Ni gudxiiba laca laa la? jma huaxiéʼ zasaca, peru ni qué gudxiiba laca laa la? ngue zusisaca Dios laa» (Mateo 23:12). Guizáʼ biecheʼ ora gunnaʼ nabé nadxii Dios binni purtiʼ biseendaʼ Xiiñiʼ beeda gati para gulá binni. Ca dxi que maʼ gule guiropa dxaapahuiiniʼ stidu. ¡Nabé biéchedu ora gúnnadu zanda guibani familia stidu ndaaniʼ ti paraísu sin chuʼ dxi gatiʼ!

David: Ora biiyaʼ modo cayaca ca profecía zeeda lu Biblia casi ni cá lu capítulo 24 stiʼ Mateo ne cani zeeda lu libru stiʼ Daniel, bicaa cani naa guneʼ cré ndiʼ nga religión ni dxandíʼ. Bidieeʼ cuenta jma risaca nga gaca xhamígunu Jiobá que gápanu guiráʼ ni nuu lu guidxilayú riʼ. Ra jma ziziideʼ de Biblia, bisaana de guicá iqueʼ gapaʼ jma bidxichi ne bidieeʼ cuenta caquiiñeʼ guizaalaʼdxeʼ binnilidxeʼ. Gucané Filipenses 2:4 naa para cadi guicá iqueʼ guiráʼ ni racaladxeʼ o gapaʼ ti granja jma naroʼbaʼ, sínuque naquiiñeʼ guneʼ xhiiñaʼ Jiobá primé lu xquendanabaneʼ. Laaca bisaanaʼ de cubaʼ gueza. Sábadu huadxí nga raca guendaridagulisaa stidu peru óraque nga naquiiñeʼ guxhiʼdu vaca. Ne 10 kilómetru de ra lídxidu nga riaana ra ridagulisaadu. Peru cumu racané Gwen naa la? qué ñuu dxi ñáʼdxadu ca guendaridagulisaa. Ne guiráʼ domingu siadóʼ riréʼnedu ca dxaapahuiiniʼ stidu para gucheechedu diidxaʼ, peru riuudu despué de guxhiʼdu vaca.

Qué ñuulaʼdxiʼ familia stidu nusiidiʼ ca Testigu laadu. Xhoopaʼ iza que niniʼné bixhoze Gwen laa ne familia stinneʼ laaca bicaalú naa.

Gwen: Gucané Jiobá laadu para cadi guireʼdu gana. Ca hermanu ni nuu ndaaniʼ neza binni ridagulisaa ni nuu Oswestry beeda gácacaʼ casi familia stidu. ¡Nabé gucanécabe laadu! (Lucas 18:29, 30.) Guyuʼnísadu iza 1972. Ne cumu racaladxeʼ gacaniáʼ binni guiziidiʼ ni na Biblia la? gucaʼ precursora.

TI DXIIÑAʼ NI RUSIECHEʼ LAADU

David: Neca nabé rusidxaga dxiiñaʼ raca ra granja que laadu, rúnidu stipa pur cadi gusaana de gúnidu xhiiñaʼ Jiobá ti guni ca xiiñidu zaqueca. Despué, maʼ qué ñacané gobiernu laadu pur ngue maʼ qué ñúnidu dxiiñaʼ ra granja que. Ca dxi que maʼ bisaa guionna dxaapahuiiniʼ stidu ti iza. Biaanadu sin dxiiñaʼ ne sin lídxidu, ngue runi biʼniʼ orardu Jiobá para gacané laadu gánnadu xi gúnidu. De raqué bixhéledu ti scuela ra rusíʼdidu binni guyaa. Gucuaadu ndaayaʼ ra bínidu stipa pur gúnidu xhiiñaʼ Jiobá primé lu xquendanabánidu, purtiʼ guionnaʼ xiiñidxaapadu gúcacaʼ precursora binduuxesicaʼ scuela. Ne cumu laaca precursora Gwen la? gunda gucané laacabe.

Dxi maʼ bichaganáʼ guiropaʼ xiiñidu ni jma huaniisi, Gilly ne Denise, biséʼgudu scuela que. Bicaʼdu ti carta Betel para gábidu laacabe paraa zanda chigacanedu. Gúdxicabe laadu caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ ladu gueteʼ de Inglaterra, ne guyuudu raqué. Cumu maʼ Debbie si nabezané laadu la? gunda gucaʼ precursor. Gaayuʼ iza despué, biʼniʼ invitárcabe laadu para chigacanedu chupa chonna neza binni ridagulisaa ni riaana ladu guiaʼ de Inglaterra. Despué de bichaganáʼ Debbie, bínidu dxiiñaʼ chii iza lu ti grupu de construcción internacional ndaaniʼ guidxi Zimbabue, Moldavia, Hungría ne Costa de Marfil. Despué biguétadu Inglaterra para gacanedu ra cabí Betel nuu Londres. Laaca bineʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ granja gupa Betel dxiqué. Yanna nácadu precursor ne cayacanedu ladu guiaʼ de Inglaterra.

Nabé nayecheʼ bínidu dxiiñaʼ lade grupu de construcción internacional

Gwen: Nayecheʼ guyuʼdu dxi ruyaadu que, peru qué nindaapeʼ ni. Peru yanna ra cayúnidu xhiiñaʼ Jiobá riʼ nayecheʼ nuudu ne nánnadu qué ziuu dxi gusaana de chuʼdu nayecheʼ. Rúnirudu dxiiñaʼ juntu, peru cadi para guyaadu, sínuque para gucheechedu diidxaʼ. ¡Nabé sicarú runi sentirdu gacanedu binni guiziidiʼ ni na Biblia! Nuu de laacabe zeeda gaca «casi ti carta» ni caníʼ pur laadu, purtiʼ jma risaca nga gacanedu binni qué guisácadu pur ca cosa ni rudii guidxilayú riʼ (2 Corintios 3:1, 2). Pa ñaca qué nizíʼdidu de Jiobá la? maʼ ñetenaláʼdxisidu modo bibánidu, ñápadu foto yooxhoʼ ne chupa chonna programa ni rudiicabe ndaaniʼ ca teatru que.

David: Ra cayúnidu xhiiñaʼ Jiobá riʼ maʼ bichaa xquendanabánidu. Yanna maʼ nannaʼ ximodo guibaneniáʼ xheelaʼ ne ca xiiñeʼ jma galán. Biblia ruzeeteʼ bisihuinni Míriam, rey David ne xcaadxi binni nabé nayecheʼ nuuca ora biyaacaʼ. Laadu laaca cabézadu guyaadu tantu cayéchedu cásica bíʼnicabe peru ndaaniʼ guidxilayú cubi stiʼ Dios (Éxodo 15:20; 2 Samuel 6:14).