Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Laatu ca binnigola, ñee cusiiditu xcaadxi xpinni Cristu la?

Laatu ca binnigola, ñee cusiiditu xcaadxi xpinni Cristu la?

«Para guiráʼ cosa nuu tiempu.» (ECLESIASTÉS 3:1)

1, 2. Xi huayuuyaʼ ca superintendente de circuito cayaca ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa.

DXI yeganna ti superintendente de circuito ti neza binni ridagulisaa, mayaca guilúxebe guendaridagulisaa ni napanebe ca binnigola. Guizáʼ nadxiibe laacaʼ purtiʼ nabé rúnicaʼ dxiiñaʼ. Ne nuu de laacaʼ maʼ huaniisicaʼ dede ñanda ñácacaʼ bixhózecabe. Peru nuu ti cosa risaca ni nabé naguu xizaa laabe. Últimu biaje yegánnabe laacaʼ gúdxibe laacaʼ cueecaʼ tiempu para gusiidicaʼ xcaadxi hermanu. Ngue runi gunabadiidxabe laacaʼ: «Bíchecaʼ, xi huayúnitu para gusiiditu xcaadxi hermanu ndaaniʼ neza binni ridagulisaa yaʼ». Óraque tobi de ca binnigola que bicabi: «Gástipeʼ qué huayúnidu». Ne zaqueca guníʼ xcaadxi binnigola que.

2 Pa nácaluʼ binnigola ra ridagulisaaluʼ, zándaca zacaca nicábiluʼ. Stale superintendente de circuito cudiicaʼ cuenta cadi cabee diʼ ca binnigola ca tiempu para gusiidicaʼ xcaadxi hermanu. Guidúʼyanu xiñee.

3. 1) Xi textu stiʼ Biblia rusihuinni naquiiñeʼ gusíʼdinu xcaadxi hermanu. 2) Xiñee guiranu nga naquiiñeʼ gánnanu de tema riʼ ne de stobi ca. (Biiyaʼ ni cá ñee yaza.) 3) Xiñee raca nagana para chupa chonna binnigola cuee tiempu para gusiidiʼ xcaadxi hermanu.

3 Pa nácaluʼ binnigola, nánnaluʼ risaca nga gusiidiluʼ xcaadxi xpinni Cristu. * Laaca nánnaluʼ caquiiñeʼ jma xpinni Cristu ni gacané ca neza binni ridagulisaa nuu yanna ne ca neza binni ridagulisaa ni chuʼ despué. Biblia na: «Guidxi huiiniʼ riʼ zácani ti mil, ne zácani ti guidxi guizáʼ nadipaʼ. Naa, Jiobá, naa chigutaleʼ ni ora gacalaʼdxeʼ» (Isaías 60:22). Biblia na naquiiñeʼ gusiidiʼ ca binnigola xcaadxi xpinni Cristu (biindaʼ 2 Timoteo 2:2). Neca zacá, zándaca gaca nagana para lii cueeluʼ tiempu para gúniluʼ ni. Xiñee yaʼ. Purtiʼ nápaluʼ xidé gápaluʼ binnilídxiluʼ ne gúniluʼ dxiiñaʼ. Ne laaca naquiiñeʼ gúniluʼ ca dxiiñaʼ ni raca ra ridagulisaaluʼ ne guni tenderluʼ xcaadxi cosa ni málasi guizaaca. Peru casi chiguidúʼyanu, laaca naquiiñeʼ cueeluʼ tiempu para gusiidiluʼ xcaadxi hermanu.

BISIIDIʼ XCAADXI XPINNI CRISTU

4. Xi zándaca guiníʼ ique chupa chonna binnigola.

4 Xiñee nuu binnigola qué ribee stale tiempu para gusiidiʼ xcaadxi xpinni Cristu yaʼ. Zándaca riníʼ íquecabe nuu xcaadxi cosa ni jma risaca gúnicabe nagueendaca. O zándaca riníʼ íquecabe qué zaca congregación ca gastiʼ pa qué gusiidicabe xcaadxi xpinni Cristu. Peru, ñee zacá ni la? Dxandíʼ nuu cosa ni naquiiñeʼ gaca nagueendaca. Peru pa qué gusiidiluʼ xcaadxi xpinni Cristu yanna, zándaca guniná ni congregación ra rieluʼ.

5, 6. 1) Xi zándaca guizaaca pa qué guchaacabe aceite stiʼ ti carru. 2) Xi zándaca guizaaca pa qué gusiidiʼ ca binnigola xcaadxi hermanu.

5 Guníʼ ique ejemplu riʼ. Xii nga ni jma caquiiñeʼ ti carru para ganda saʼ. Guidaa ni gasolina la? o guchaaluʼ aceite stini. Zándaca guiníʼ íqueluʼ jma naquiiñeʼ guidaa ni gasolina ti ganda saʼ ni. Peru zándaca gaca feu carru stiluʼ pa guiníʼ íqueluʼ zacá. Purtiʼ pa qué guchaaluʼ aceite stini, qué zandaa zaca feu ni. Ne despué zunítiluʼ tiempu ne bueltu para gaca chaahuiʼ ni. Yanna, ximodo cásica ti carru ti neza binni ridagulisaa yaʼ.

6 Xii nga ni jma risaca yaʼ. Gúninu ca dxiiñaʼ ni raca ra ridagulisaanu la? O gusíʼdinu xcaadxi xpinni Cristu. Nuu binnigola zándaca guiníʼ ique nagueendaca naquiiñeʼ gúnicaʼ xiixa dxiiñaʼ ni raca ra ridagulisaacaʼ, purtiʼ zacaná congregación pa qué gúnicabe ni. Ne Biblia cayabi laanu naquiiñeʼ gúninu ca cosa ni jma risaca (Filipenses 1:10). Peru xi zazaaca pa ca binnigola ca nabé nuu xhiiñacaʼ ne qué cueecaʼ tiempu para gusiidicaʼ xcaadxi hermanu yaʼ. Qué zandaa maʼ qué ziuu ca hermanu ni zanda guni guiráʼ ni naquiiñeʼ gaca ndaaniʼ ti neza binni ridagulisaa.

7. Ximodo naquiiñeʼ guidúʼyanu ca binnigola ni ribee tiempu para gusiidiʼ xcaadxi xpinni Cristu.

7 Qué chuʼ dxi guiníʼ íqueluʼ qué risaca nga gusiidiluʼ xcaadxi xpinni Cristu. Ca binnigola ni riuu xizaa pur xi guizaaca neza binni ridagulisaa ra rié ribeecaʼ tiempu para gusiidicaʼ xcaadxi. Zacá rusihuínnicaʼ jneza cayúnicaʼ xhiiñacaʼ ne risácacaʼ para neza binni ridagulisaa (biindaʼ 1 Pedro 4:10). Xi ribeendú neza binni ridagulisaa ora ribee ca binnigola ca tiempu para gusiidicaʼ xcaadxi xpinni Cristu.

BIQUIIÑEʼ TIEMPU STILUʼ JNEZA

8. 1) Xiñee naquiiñeʼ gusiidiʼ ca binnigola xcaadxi hermanu. 2) Xi dxiiñaʼ naquiiñeʼ guni ca binnigola nagueendaca pa checaʼ sti lugar ra caquiiñeʼ chuʼ tu gacané. (Biiyaʼ cuadru ni láʼ «Ti dxiiñaʼ ni naquiiñeʼ gaca nagueendaca».)

8 Xiñee naquiiñeʼ gusiidiʼ ca binnigola xcaadxi hermanu. Dede ca binnigola ni maʼ xadxí nuu ndaaniʼ xquidxi Dios cadi naquiiñeʼ gudxiibacaʼ laca laacaʼ ne nánnacaʼ ora maʼ ziniisicaʼ ziuu cosa ni maʼ qué zanda gúnicaʼ casi rúnicaʼ yanna (Miqueas 6:8). Ne laaca naquiiñeʼ ganna ca binnigola zándaca málasi gápacaʼ xiixa guendanagana ne pur nga maʼ qué zanda gúnicaʼ xhiiñacaʼ (Eclesiastés 9:11, 12; Santiago 4:13, 14). Ne cumu nadxiicabe ca xpinni Cristu la? rúnicabe stipa pur gusiidicabe laacaʼ ni maʼ biziidicabe. Biblia na: «Dios stinneʼ, dede nahuiineʼ huasiidiluʼ naa ne dede yanna cayuʼnuʼ ni, ne qué huasaanaʼ de guiniéʼ guiráʼ ca cosa sicarú ni maʼ bíʼniluʼ. Neca guioxhuaʼ ne guitoope iqueʼ, cadi gusaanaluʼ naa Dios stinneʼ, ti ganda gabeʼ ca binni ni gueeda ca pabiáʼ nadipaʼ naluʼ ne pabiáʼ naroʼbaʼ poder stiluʼ» (Salmo 71:17, 18).

9. Padxí nga jma zaquiiñeʼ chuʼ xpinni Cristu ni maʼ biziidiʼ.

9 Nabé risaca ca binnigola ni rusiidiʼ xcaadxi xpinni Cristu purtiʼ zacá racanécabe chuʼ neza binni ridagulisaa jma naguidxi. Ne zacá ziuu jma hermanu para gacané ca binni ridagulisaa gudxiilucaʼ ca guendanagana ni gápacaʼ ne chuʼcaʼ tobi si lu ca últimu dxi riʼ, ne jmaruʼ si lu gran tribulación (Ezequiel 38:10-12; Miqueas 5:5, 6). Nga runi, ca binnigola ni nadxiidu, pa cadi cabeetu tiempu para gusiiditu xcaadxi xpinni Cristu la? laguzulú yánnaca.

10. Xi naquiiñeʼ guni chupa chonna binnigola para ganda gápacaʼ tiempu para gusiidicaʼ xcaadxi xpinni Cristu.

10 Nánnadu nabé stale dxiiñaʼ ni rúniluʼ ra ridagulisaaluʼ. Peru zándaca galán cueeluʼ tiempu lu xcaadxi dxiiñaʼ ni rúniluʼ ra ridagulisaaluʼ ne iquiiñeluʼ ni para gusiidiluʼ xcaadxi xpinni Cristu (Eclesiastés 3:1). Pa gúniluʼ ni la? zaquiiñeluʼ tiempu stiluʼ jneza ne zacaneluʼ neza binni ridagulisaa cueendú ni galán despué.

GULUU LISTU LADXIDOʼBE

11. 1) Xiñee nabé risaca ni guníʼ chupa chonna binnigola de gadxé gadxé guidxi. 2) Casi na Proverbios 15:22, xiñee galán nga guidúʼyanu xcaadxi conseju ni rudii xcaadxi binnigola.

11 Stale binnigola de guiráʼ guidxi huabeenducaʼ ni galán ra bisiidicaʼ xcaadxi xpinni Cristu. Cadi xadxí gunabadiidxacabe chupa chonna de laacaʼ ximodo rúnicaʼ ni. * Neca gadxé gadxé modo nabánicabe, casi ngueca ni guníʼ guirácabe. Ndiʼ rusihuinni nabé riquiiñeʼ ca conseju ni rudii Biblia para gusiidicabe xcaadxi xpinni Cristu ndaaniʼ guiráʼ ca neza binni ridagulisaa ni nuu lu Guidxilayú (1 Corintios 4:17). Proverbios 15:22 na pa qué güinenu stobi diidxaʼ la? qué zaca cani maʼ gudixhe íquenu. Nga runi, lu tema riʼ ne lu stobi ca zaninu de ca conseju ni bidii xcaadxi binnigola. Ne laaca zadúʼyanu ximodo zanda chinanda ti binnigola ca conseju riʼ.

12. Xii nga ni naquiiñeʼ guni ti binnigola primé, ne xiñee.

12 Ni naquiiñeʼ guni binnigola ca primé nga cuʼ listu ladxidóʼ hermanu ni chigusiidiʼ ca. Xiñee yaʼ. Guidúʼyanu ti ejemplu. Ora ti binni chigudxiibaʼ biidxiʼ, primé naquiiñeʼ cuʼbe listu layú stibe, purtiʼ zacá jma galán zaniisi ni gudxiibabe. Zacaca nga naquiiñeʼ guni ti binnigola ni racalaʼdxiʼ gusiidiʼ ti xpinni Cristu, primé naquiiñeʼ cuʼbe listu ladxidóʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ zacá ziuu hermanu ca listu para guiziidiʼ. Ximodo zanda cuʼbe listu ladxidóʼ hermanu ca yaʼ. Zanda chinándabe ejemplu stiʼ ti hombre ni nabé galán modo bisiidiʼ dxiqué, laabe nga profeta Samuel.

13-15. 1) Xi gudxi Jiobá Samuel. 2) Ximodo guluu Samuel listu ladxidóʼ Saúl. (Biiyaʼ dibuju ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.) 3) Xiñee naquiiñeʼ guuyaʼ ca binnigola modo guluu Samuel listu ladxidóʼ Saúl.

13 Raca jma de chonna mil iza, gudxi Jiobá Samuel zuseendaʼ ti hombre de guidxi Benjamín ra nuu ne naquiiñeʼ guni ungirbe laa, purtiʼ laa chigaca xaíque guidxi Israel (1 Samuel 9:15, 16). Gunna Samuel maʼ cadi laa diʼ nga gaca xaíque stiʼ Israel purtiʼ maʼ gulí Jiobá sti hombre. Ngue runi, para gusiidibe hombre que, guníʼ íquebe gúnibe ti cosa.

14 Sti dxi que binibiáʼ Samuel Saúl. Ne gudxi Jiobá laabe: «Raríʼ nuu hombre que». Óraque biʼniʼ Samuel ni maʼ gudixhe ique para ganda guiniʼné Saúl. Biʼniʼ invitarbe laa gó gueta ne bidiibe laa lugar jma galán ruaa mexaʼ que. Óraque gudxi Samuel laabe cayapa ca beela jma galán para laabe. Biluxe gudó sícabe biʼniʼ invitarbe Saúl ra lídxibe ne laga zécabe neza ziyuíʼcabe diidxaʼ. Ne ora yendácabe, gudxíʼbacabe ique yoo ne byuíʼrucabe diidxaʼ dede ora gúsicabe. Sti dxi que, bindaateʼ Samuel aceite ique Saúl para guihuinni maʼ biʼniʼ ungir Jiobá laabe. Ne laaca bidii Samuel ti bixiduʼ Saúl ne gúdxibe laa xi naquiiñeʼ guni. Despué, zeʼ Saúl ne maʼ nuu listu para guni ni naquiiñeʼ guni (1 Samuel 9:17-27; 10:1).

15 Gulí Samuel Saúl para gaca xaíque stiʼ ti guidxi. Dxandíʼ, maʼ gadxé ni de ora rusiidicabe ti hermanu para gaca binnigola o siervu ministerial ra ridagulisaa. Peru stale nga ni zanda guiziidiʼ ca binnigola pa gúʼyacaʼ modo gucané Samuel Saúl para guyuu listu ladxidóʼ. Guidúʼyanu chupa cosa ni rusiidiʼ historia riʼ laanu.

CHUPA GUENDA NABÉ RISACA

16. 1) Ximodo biʼniʼ sentir Samuel ora gunna racalaʼdxiʼ ca israelita que gápacaʼ ti rey. 2) Xi biʼniʼ Samuel ora gudxi Jiobá laa guni Saúl rey.

16 Bisiidiʼ xcaadxi xpinni Cristu ne bíʼnini de guidubi ladxidoʼloʼ. Ora gunna Samuel racalaʼdxiʼ ca israelita que gápacaʼ ti rey, nabé guyuube triste ne biʼniʼ sentirbe cudxiidéchecaʼ laabe (1 Samuel 8:4-8). Qué naʼ Samuel gudii laacabe ti rey. Ngue runi gupa xidé gudxi Jiobá laabe chonna biaje gucaadiágabe ca israelita (1 Samuel 8:7, 9, 22). Neca zacá, qué ñapa Samuel envidia ne qué nidxiichiné hombre ni chichuu lugar stiʼ. Ora gudxi Jiobá Samuel guni Saúl rey, bíʼnibe ni de guidubi ladxidoʼbe. Bíʼnibe ni purtiʼ nadxiibe Jiobá, ne cadi purtiʼ si naquiiñeʼ gúnibe ni.

17. 1) Ximodo rinanda stale hermanu ni maʼ xadxí de naca binnigola ejemplu stiʼ Samuel. 2) Ximodo runi sentir ca binnigola riʼ.

17 Ca dxi riʼ, stale hermanu ni maʼ xadxí de naca binnigola rinándacaʼ ejemplu stiʼ Samuel ne rusiidicaʼ xcaadxi hermanu né guendarannaxhii (1 Pedro 5:2). Cumu nacháʼhuicabe la? qué ridxíbicabe gudiicabe chupa chonna dxiiñaʼ xcaadxi hermanu ra ridagulisaacabe. Nabé risaca ca hermanu riʼ para laacabe purtiʼ zanda gacanecaʼ laacabe (2 Corintios 1:24; Hebreos 13:16). Ne nabé nayecheʼ riuucabe ora ruuyacabe ca hermanu riʼ iquiiñecaʼ guiráʼ ni nánnacaʼ para gacanecaʼ neza binni ridagulisaa (Hechos 20:35).

18, 19. 1) Ximodo zanda cuʼ ti binnigola listu ladxidóʼ ti hermanu ante gusiidibe laacaʼ. 2) Xiñee naquiiñeʼ gúnibe ni yaʼ.

18 Cadi naquiiñeʼ si gusiidiluʼ laabe, sínuque guca xhamigu laabe. Dxi binibiáʼ Samuel Saúl, ñándaca oraqueca nundaatebe aceite ique para ñuni laabe rey, peru qué ñuube listu para laani. Ngue runi, primé ni gucuá ique Samuel nga cuʼ listu ladxidóʼ Saúl. Ximodo yaʼ. Ante guni laabe rey, gudócabe juntu, guzácabe juntu, byuíʼcabe diidxaʼ ne biziiláʼdxicabe juntu. Guleza Samuel chuʼ Saúl listu, óraque gulí laabe para gácabe rey.

Ante gusiidiʼ ti binnigola ti hermanu naquiiñeʼ gaca xhamígube laa (Biiyaʼ párrafo 18 ne 19)

19 Zacagá nga ni naquiiñeʼ gúniluʼ. Ante gusiidiluʼ ti hermanu, guca xhamigu laabe. Zacá jma zápabe confianza lii. Peru para ganda gúniluʼ ni la? naquiiñeʼ chinándaluʼ modo nabani binni xquídxiluʼ ne ca costumbre ni nápacabe neza ra nabézaluʼ. Neca nuu xhiiñaluʼ, gulee tiempu para gusiidiluʼ sti hermanu. Zacá zusihuínniluʼ risácabe para lii (biindaʼ Romanos 12:10). Ne gunna dxichi laaca ziuu hermanu ca nayecheʼ purtiʼ cabeeluʼ tiempu para laa ne purtiʼ nadxiiluʼ laa.

20, 21. 1) Xi runi ti binnigola ni nanna gusiidiʼ. 2) Xi zadúʼyanu lu sti tema ca.

20 Ti binnigola ni nanna gusiidiʼ laaca naquiiñeʼ gannaxhiibe hermanu ni cusiidibe (zadxélaluʼ ti ejemplu ni caníʼ de laani lu Juan 5:20). Xiñee naquiiñeʼ gúniluʼ zacá yaʼ. Purtiʼ pa guni sentir hermanu ca cusisácaluʼ laa la? jma ziuulaʼdxiʼ guiziidiʼ (Proverbios 17:17; Juan 15:15).

21 Ora maʼ guluu binnigola ca listu ladxidóʼ hermanu ca, maʼ zanda guzulú gusiidibe laa. Ximodo yaʼ. Lu sti tema ca zadúʼyanu xi zanda iquiiñeʼ ca binnigola para gusiidicaʼ xcaadxi hermanu.

^ párrafo 3 Tema riʼ ne stobi ca gucuá cani para ca binnigola. Peru guiranu nga naquiiñeʼ gánnanu de tema riʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ zacané ni ca hermanu guiénecaʼ naquiiñeʼ gúnicaʼ jma dxiiñaʼ ra ridagulisaacaʼ. Ne para nga naquiiñeʼ gusiidiʼ ca binnigola laacaʼ. Stale nga ni ribeendú ca neza binni ridagulisaa ora nuu stale hermanu ni maʼ biziidiʼ para gacané.

^ párrafo 11 Ca binnigola riʼ nabézacaʼ Australia, Bangladesh, Bélgica, Brasil, Corea, Estados Unidos, Francia, Guayana Francesa, Japón, México, Namibia, Nigeria, Reunión, Rusia ne Sudáfrica.