Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Iquiiñenu lúdxinu jneza purtiʼ nadipaʼ ni

Iquiiñenu lúdxinu jneza purtiʼ nadipaʼ ni

«Bidii lugar gusiecheʼ lii pur guiráʼ ni guinieeʼ.» (SALMO 19:14)

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 21 NE 35

1, 2. Xiñee na Biblia zeeda gaca lúdxinu casi ti bele.

LU BEEU octubre iza 1871, gucuá gui ti bosque ndaaniʼ guidxi Estados Unidos, laani nga ni jma naroʼbaʼ guca guidxi riʼ. Ti ratuhuiiniʼ si guti jma de 1,200 binni ne gucuá gui 2,000 millón yaga. Ximodo bizulú ni yaʼ. Zándaca bizulú ni pur caadxi batee stiʼ ti tren ni gudiʼdiʼ raqué. Ni bizaaca riʼ rusietenaláʼdxini laanu ni na Santiago 3:5: «Laguuya si laatu pabiáʼ nahuiini ti batee, peru zanda ucaa gui ni ti guiʼxhi roʼ». Xiñee guníʼ Santiagu ca diidxaʼ riʼ yaʼ.

2 Santiagu cusiene: «Ludxi nu laca zeda aca casi ti batee», o casi ti bele (Santiago 3:6). Lúdxinu ni caníʼ versículo riʼ nga guenda ni bidii Dios laanu para guininu. Cásica zanda guniná ti bele xiixa lugar, cani rininu laaca zanda guniná cani xcaadxi binni. Yanna, ñee riníʼ nga cadi licapeʼ naquiiñeʼ guininu la? Coʼ. Cadi dxandíʼ qué rusaana de iquiiñenu gui purtiʼ si zándaca guninanu sti binni la? Ni rúninu nga riquiiñenu ni jneza. Guzéʼtenu ti ejemplu. Zanda iquiiñenu ni para gúninu guendaró, para guidxaanu o para guzaaniʼ ni laanu. Ngaca nga na Biblia rizaaca né cani rininu, zanda guniná cani binni o zanda gacané cani laacaʼ (Proverbios 18:21). Nga runi, naquiiñeʼ chuʼnu cuidadu ti ganda iquiiñenu lúdxinu jneza. Zanda iquiiñenu ni para gusisácanu Jiobá ne para gacanenu xcaadxi binni (Salmo 19:14).

3. Xi naquiiñeʼ gánnanu pa racaláʼdxinu uguʼnu gana xcaadxi binni.

3 Bizáʼ Jiobá laanu ne guenda para guininu xi riníʼ íquenu ne xi runi sentirnu, ne zanda gúninu ni ora guininu o pur seña. Ximodo zanda iquiiñenu guenda riʼ para uguʼnu gana xcaadxi binni yaʼ (biindaʼ Santiago 3:9, 10). Naquiiñeʼ gánnanu pora guininu, xi guininu ne ximodo gúninu ni.

PORA GUININU

4. Pora nga cadi naquiiñeʼ guininu. Bizeeteʼ caadxi ejemplu.

4 Dxandíʼ rininu guiráʼ dxi, peru qué rininu guidubi dxi. Biblia na nuu «tiempu para cadi guininu» (Eclesiastés 3:7). Guzéʼtenu ti ejemplu. Pa guininu ora cayuíʼ sti binni diidxaʼ la? zusihuínninu qué runi respetarnu laacaʼ (Job 6:24). Ora gánnanu xiixa ni cadi naquiiñeʼ guininu la? cadi lica guzéʼtenu ni (Proverbios 20:19). Ne ora gabi tuuxa laanu xiixa ni guchiichi laanu, naquiiñeʼ gucueezanu laca laanu ne cadi guininu gastiʼ (Salmo 4:4).

5. Ximodo rusihuínninu rudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá pur guenda ni bidii laanu para guininu.

5 Peru Biblia naa laaca nuu tiempu para guininu (Eclesiastés 3:7). Guzéʼtenu caadxi ejemplu. Zanda guininu para gusisácanu Jiobá, para uguʼnu gana xcaadxi binni o para guininu xi cayuni sentirnu o xi caquiiñenu (Salmo 51:15). Zacá rusihuínninu rudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá pur bidii laanu guenda para guininu. Zeeda gaca ni casi ora nusigaʼdeʼ ti xhamígunu laanu xiixa nabé risaca, ruyúbinu modo iquiiñenu ni jma jneza.

6. Xi ejemplu riquiiñeʼ Biblia para gusiene laanu gánnanu pora nga galán guininu.

6 Proverbios 25:11 cusiene pabiáʼ risaca gánnanu pora zanda guininu: «Casi manzana de oro ni nuu ndaaniʼ xiixa de plata nga ti diidxaʼ ni guiníʼcabe ora caquiiñeʼ». Xi ndiʼ cayabi textu riʼ laanu yaʼ. Nabé sicarú rihuinni ti manzana de oro. Peru pa niguíxhenu ni ndaaniʼ ti bandeja de plata la? jmaruʼ si galán nihuinni ni. Zándaca laaca nápanu caadxi diidxaʼ galán ni racaláʼdxinu gábinu tuuxa binni. Peru pa guininu cani órapeʼ caquiiñeʼ la? jma zacané cani laabe. Guidúʼyanu ti ejemplu ni rusihuinni zacá ni.

7, 8. Ximodo yenanda ca hermanu de Japón ejemplu stiʼ Jesús.

7 Pa guininu xiixa ora cadi naquiiñeʼ gúninu ni la? zándaca qué ziene binni laanu o qué zaná gucaadiaga laanu. Biblia na: «Riecheʼ ti hombre ora guicabi jneza, ne ti diidxaʼ ni guiníʼ tuuxa órapeʼ caquiiñeʼ ni, ¡nabé sicarú ni!» (Proverbios 15:23). Guzéʼtenu ti ejemplu, lu beeu marzo iza 2011, guca ti xu roʼ ne ti tsunami ni binitilú stale guidxi stiʼ Japón. Guti jma de 15,000 binni. Laaca guti stale familia ne stale de ca xhamigu ca testigu stiʼ Jiobá, peru biquiiñecabe Biblia para gudixhedxícabe ladxidóʼ ca vecinu stícabe. Neca racaláʼdxicabe gacanécabe ca binni que, qué ninácabe ñábicabe laacaʼ zadxiña dxi guiasa ca gueʼtuʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ budista stale binni de raqué ne huaxiéʼ nánnacaʼ de Biblia. Ngue runi, jma bicaa ique ca hermanu quixhedxicaʼ ladxidóʼcabe ne gusiénecaʼ laacabe xiñee rizaaca cosa malu.

8 Guca Jesús ti binni ni nanna pora guiníʼ ne pora cadi naquiiñeʼ guiníʼ (Juan 18:33-37; 19:8-11). Ti biaje gúdxibe ca apóstol stibe: «Napa ruaʼ stale ni ñabe laatu, peru nagasi qué zanda guni huantar tu ni» (Juan 16:12). Yenanda ca hermanu de Japón ejemplu stiʼ Jesús. Gudiʼdiʼ si chupa iza arondaʼ de guca tsunami que, bíʼnicabe ti campaña ra gudiizicabe tratadu Ñee zanda guibani ca binni ni maʼ guti sti biaje la? Óraque huaxa jma maʼ nuu ca binni que gánnacaʼ pa ziasa ca gueʼtuʼ ne gucuaa stale de laacaʼ tratadu que. Laanu laaca naquiiñeʼ guiníʼ íquenu lu cultura ne lu ni runi cré ca binni nuu lu territorio stinu. Zacá zánnanu pora jma galán guinínenu laacabe.

9. Ñee nuuruʼ ra naquiiñeʼ gucueezanu laanu ante guininu la?

9 Ñee nuuruʼ ra naquiiñeʼ gucueezanu laanu ante guininu la? Nuuruʼ pue, casi ora gabi tuuxa laanu xiixa ni guchiichi laanu. Pa guicábinu nagueendaca la? zándaca gaca arrepentirnu, purtiʼ qué niníʼ íquenu ante. Nga runi, primeru naquiiñeʼ guinabadiidxanu: «Ñee dxandipeʼ nga qué zanda gusiaandaʼ ni guniʼbe la?». Pa qué risácapeʼ ni la? jma galán cadi lica guininu gastiʼ. Peru pa rábinu caquiiñeʼ guinínenu binni ca la? jma galán cuézanu dede ora maʼ biete xiana stinu. Biblia na: «Ladxidóʼ binni ni runi ni jneza la? riníʼ ique ante guicabi, peru binni qué iquiiñeʼ la? nisi guendanadxabaʼ riree ruaa» (Proverbios 15:28). Laaca naquiiñeʼ chuʼnu cuidadu ora gábinu ca binnilídxinu ni cadi Testigu pa zaziidicaʼ de Jiobá. Naquiiñeʼ gápanu paciencia ante guinínenu laacabe, guiníʼ ique chaahuinu xi chitídxinu laacabe ne guyúbinu pora jma zanácabe gucaadiágacabe.

XI GUININU

10. 1) Xiñee naquiiñeʼ guiníʼ ique chaahuinu ante guininu xiixa. 2) Xi diidxaʼ qué lica riquiiñeʼ ca xpinni Cristu.

10 Zanda gacanenu binni chuʼ nayecheʼ pur ni guininu, peru laaca zanda guninanu laa. Nga runi naquiiñeʼ guiníʼ ique chaahuinu xi gábinu sti binni. Biblia na: «Binni ni riníʼ sin guiníʼ ique runiná stiidxaʼ casi ra ridaabi ti espada, peru diidxaʼ ni riníʼ binni nuu xpiaaniʼ zeeda gaca casi remediu» (Proverbios 12:18). Nabé nuu binni malu yanna ne riquiiñecaʼ stiidxacaʼ para guninacaʼ binni, casi ñaca nucuicaʼ ti espada o ti flecha laacabe (Salmo 64:3). Riziidicabe guiníʼcabe zacá pur ca película ne ca programa ni ruuyacabe lu televisión. Peru laanu, ca xpinni Cristu, qué lica rininu diidxaʼ ni guniná stobi, nin ora caguitenenu laacaʼ. Cadi malu diʼ guininu xiixa ni gusixidxi stobi, purtiʼ zanda iquiiñeni para chuʼ xcaadxi binni nayecheʼ. Peru qué chuʼ dxi guininu xiixa ni guniná stobi o guni búrlanu tuuxa para si guxídxicabe laa. Biblia cayabi laanu cadi guininu diidxaʼ guidxa, o diidxaʼ dxabaʼ, sínuque guininu diidxaʼ ni gacané ne uguu gana stobi (Efesios 4:29, 31).

11. Xi zacané laanu ti ganda guininu puru si diidxaʼ galán ne ni gacané binni.

11 Jesús guníʼ: «De ndaani ladxidoʼ cabe nga riree diidxa ni riníʼ cabe» (Mateo 12:34). Textu riʼ cayabi laanu rihuinni xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼno pur cani rininu. Pa dxandíʼ nadxiinu binni de guidubi ladxidoʼno la? zaninu puru si diidxaʼ galán ne ni gacané laacaʼ.

12. Xiruʼ zanda gacané laanu guidxélanu diidxaʼ galán.

12 Guca Salomón ti hombre nabé nuu xpiaaniʼ, peru guníʼ ique chaahuibe para bidxélabe diidxaʼ galán ni chuulaʼdxiʼ binni (Eclesiastés 12:9, 10). Ndiʼ rusiidiʼ laanu naquiiñeʼ gúninu stipa para guidxélanu diidxaʼ galán ni guininu. Paraa zanda guidxélanu cani yaʼ. Zanda guidxélanu diidxaʼ nacubi ora guidúʼndanu Biblia ne ca publicación stinu. Ne pa qué runibiaʼnu xiixa diidxaʼ la? naquiiñeʼ guyúbinu xi riníʼ ni. Laaca naquiiñeʼ guizíʼdinu de ejemplu stiʼ Jesús. Laabe guniʼbe bisiidiʼ Jiobá laabe cadi gusaana de uguube gana binni ne quixhedxibe ladxidóʼ cani cayacaná (Isaías 50:4). Pa guiníʼ íqueluʼ ante guiniʼluʼ la? jma nagueenda zadxélaluʼ diidxaʼ galán (Santiago 1:19). Gunabadiidxaʼ laca lii: «Pa guinieeʼ ni caníʼ iqueʼ riʼ, ñee ziene binni naa la? Ximodo zuni sentirbe yaʼ».

13. Xiñee risaca guiene binni laanu nagueenda ora maʼ caninu.

13 Nabé risaca guiene binni laanu nagueenda ora maʼ caninu. Guidúʼyanu ti ejemplu para gánnanu xiñee. Biquiiñeʼ ca israelita que trompeta para gudiicaʼ seña. Tobi de ca seña que biquiiñeʼ ni para ganna guidxi que naquiiñeʼ guidagulisaa xiixa lugar. Stobi de ca seña que biquiiñeʼ para ganna ca soldadu maʼ naquiiñeʼ gucaalucaʼ enemigu sticaʼ. Pa qué guxhídxicabe trompeta que jneza la? zándaca qué ziene ca soldadu xi naquiiñeʼ gúnicaʼ. Ngaca nga ni rizaaca ora rininu. Biblia na naquiiñeʼ guininu modo ganda guiene binni laanu nagueenda. Pa qué gúninu ni la? zándaca guchéndanu binni o qué guiénecaʼ laanu. Peru ti cosa nga iquiiñenu diidxaʼ ni guiene binni nagueenda, ne sti cosa nga guininu xiixa ni gusihuinni qué runi respetarnu stobi (biindaʼ 1 Corintios 14:8, 9).

14. Xi ejemplu rusihuinni cadi nagana modo bisiidiʼ Jesús.

14 Qué lica ñaca nagana para ñene binni guiráʼ ni bisiidiʼ Jesús. Guiníʼ íquenu lu libana ni zeeda lu capítulo 5 dede 7 stiʼ Mateo. Qué niniʼbe diidxaʼ ni cadi naquiiñeʼ nin diidxaʼ nagana para nidxagayaa binni laabe. Laaca qué ñuninabe guirutiʼ né ni guniʼbe. Bisiénebe stale cosa risaca, peru né diidxaʼ ni guiene binni nagueenda. Lu libana riʼ bisiidibe ca discípulo stibe cadi chuʼcaʼ xizaa pur ni gocaʼ guiráʼ dxi. Para cadi guiaandaʼ laacabe ni guniʼbe la? gúdxibe laacaʼ gúʼyacaʼ ximodo ruyaanaʼ Jiobá guiráʼ manihuiiniʼ ripapa. Óraque gunabadiidxabe laacaʼ: «Ñee cadi jma risaca tu que laacame la?» (Mateo 6:26). Cadi nagana modo guluu Jesús gana laacabe ne modo bisiidiʼ laacabe ti cosa nabé risaca.

XIMODO GUININU

15. Xiñee naquiiñeʼ gácanu nachaʼhuiʼ ora guininu.

15 Nabé risaca guiníʼ íquenu ante gábinu binni xiixa, peru laaca naquiiñeʼ guiníʼ íquenu ximodo gábinu ni laacabe. Nabé guyuulaʼdxiʼ binni gucaadiaga Jesús, purtiʼ gúcabe nachaʼhuiʼ ora guníʼnebe laacaʼ (Lucas 4:22). Pa gácanu nachaʼhuiʼ ora guinínenu sti binni la? jma zucaadiágacaʼ laanu ne zindá ni ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ (Proverbios 25:15). Xi zanda gacané laanu gácanu nachaʼhuiʼ yaʼ. Guni respetarnu binni ne gánnanu xi runi sentircaʼ. Ngapeʼ nga ni biʼniʼ Jesús. Guzéʼtenu ti ejemplu. Ora bíʼyabe ti grupu de binni ni biʼniʼ stipa para guyé ra nuube ne gucaadiaga laabe, guleebe tiempu para laacaʼ ne bisiidibe laacaʼ stale cosa (Marcos 6:34). Peru «ora uluu dí cabe laabe», qué ñuu ora nicábibe laacaʼ zaqueca (1 Pedro 2:23).

16, 17. 1) Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Jesús ora guinínenu ca binnilídxinu ne ca xhamígunu. (Biiyaʼ foto ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.) 2) Bizeeteʼ ejemplu stiʼ tuuxa ni guca nachaʼhuiʼ ora guníʼ.

16 Guiranu nadxiinu ca binnilídxinu ne ca xhamígunu. Ne cumu nápanu confianza laacabe la? zándaca guiníʼ íquenu cadi caquiiñepeʼ chuʼnu cuidadu ora guinínenu laacabe. Nuu biaje zándaca guininu xiixa ni guniná laacabe. Peru guietenaláʼdxinu ejemplu stiʼ Jesús. Qué ñuu dxi nusaana de ñuni respetarbe ca xhamígube. Ora gudindediidxaʼ chupa chonna de laacabe purtiʼ racaláʼdxicaʼ gánnacaʼ tuu nga jma risaca la? guluu jnézabe laacaʼ né guendarannaxhii. Dede biquiiñebe ti baʼduhuiiniʼ casi ejemplu para gacanebe laacaʼ guchaacaʼ modo riníʼ íquecaʼ (Marcos 9:33-37). Naquiiñeʼ chinanda ca binnigola stiʼ ca binni ridagulisaa ejemplu stiʼ Jesús ne gácacaʼ nachaʼhuiʼ ora gudiicaʼ conseju (Gálatas 6:1).

17 Laga pa gabi tuuxa laanu xiixa ni guchiichi laanu yaʼ. Ni jma galán gúninu nga gácanu nachaʼhuiʼ ora guicábinu (Proverbios 15:1). Guidúʼyanu ni bizaaca ti hermana ni cusiniisi xiiñiʼ stubi. Hombrehuiiniʼ stibe que nagaʼchiʼ runi cosa malu. Ti dxi gunna ti hermana ni ne gucalaʼdxiʼ ñacané laabe. Cadi cá ique hermana que guniná laabe ora guníʼ: «¡Aque triste nga qué ñanda nusiniisiluʼ xiiñiluʼ jneza xa!». Ante guicabi jñaa hombrehuiiniʼ riʼ, guníʼ ique ne biʼniʼ stipa para cadi guidxiichi. De raqué bicábibe né diidxaʼ nadóʼ ne gúdxibe hermana que cayúnirube stipa ne qué zusaana de gacanebe xiiñibe guni ni jneza. Pur modo bicabi hermana riʼ, qué nusaana de ñaca xhamígacaʼ. Laaca binadiaga hombrehuiiniʼ que ni guníʼ jñaa. Ora bidiibe cuenta riníʼ ique jñaabe zándaruʼ gaca chaahuibe la? bisaanabe ca cosa malu rúnibe, guyuunísabe ne despué bíʼnibe dxiiñaʼ Betel. Xi rusiidiʼ ndiʼ laanu yaʼ. Pa caninenu ca hermanu, ca binnilídxinu o tuuxa ni qué runibiaʼnu, naquiiñeʼ guininu diidxaʼ «ni guiaba binni». Cadi gusaana de guininu né respetu (Colosenses 4:6).

18. Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Jesús.

18 Ti regalu sicarú nga guenda ni bidii Jiobá laanu para guininu xi riníʼ íquenu ne xi runi sentirnu. Nga runi, chinándanu ejemplu stiʼ Jesús ne guyúbinu pora guininu, xi guininu ne ximodo guininu. Cadi gusaana de gácanu nachaʼhuiʼ ne iquiiñenu diidxaʼ ni uguu gana binni ne para gusiéchenu Jiobá.