Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Cadi guixélenu de Jiobá purtiʼ si cadi jneza ni cayuni xcaadxi

Cadi guixélenu de Jiobá purtiʼ si cadi jneza ni cayuni xcaadxi

«Laguni perdonar ni guni stobi laatu» (COLOSENSES 3:13).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 53 NE 28

1, 2. Pabiáʼ zaniisi xquidxi Jiobá casi na profecía guniʼbe que.

CA DXI riʼ nuu ti grupu ni nexheʼ chaahuiʼ ni runi, nadxiicabe Dios ne racaláʼdxicabe gúnicabe ni na. Laacabe nga ca testigu stiʼ Jiobá. Neca binni ruchee laacabe, riquiiñeʼ Jiobá espíritu santu stiʼ para guluíʼ laacabe xi gúnicabe ne para cuʼ ndaayaʼ laacabe. Guidúʼyanu ximodo huayúnibe ni.

2 Lu iza 1914 que guizáʼ huaxiéʼ binni runi adorar Jiobá. Peru cumu caguube ndaayaʼ dxiiñaʼ cayúnicaʼ pur cucheechecaʼ diidxaʼ la? maʼ biziidiʼ millón binni ni dxandíʼ zeeda lu Biblia ne maʼ gúcacaʼ testigu stiʼ Jiobá. Sicaríʼ guníʼ Jiobá modo guidale ca xpinni: «Guidxi huiiniʼ riʼ zaca ni ti mil, ne zaca ni ti guidxi nadipaʼ. Naa, Jiobá, naa chigutaleʼ ni ora maʼ guidxiña dxi» (Isaías 60:22). Rihuinni dxíchica cayaca ni na profecía ca tiempu riʼ. Xquidxi Jiobá zeeda gaca casi ti guidxi nabé naroʼbaʼ purtiʼ napa ni jma de xhono millón binni. Jmápeca stale binni nuu ndaaniʼ xquídxinu que ca binni nuu ndaaniʼ stale guidxi roʼ ni nuu lu Guidxilayú.

3. Ximodo cusihuinni ca xpinni Dios nadxiicaʼ binni.

3 Lu ca últimu dxi riʼ, huayacané Jiobá ca xpinni gannaxhiisaacaʼ jma. Biblia na «de Dios nga reeda enda ranaxhii» ne racaláʼdxibe chinanda ca xpínnibe ejemplu stibe (1 Juan 4:8). Biʼniʼ mandar Jesús ca xpinni gannaxhiisaacaʼ. Ne laaca gúdxibe laacaʼ: «Pa ganaxhii saa tu zacá la? zanna binni xpinne laatu» (Juan 13:34, 35). Tiempu stinu riʼ, rusihuinni xquidxi Jiobá nadxiisaacaʼ dede né ora raca guerra. Guzéʼtenu ti ejemplu. Dxi guca Primera Guerra Mundial que la? guti biaʼ 55 millón binni. Peru ca xpinni Jiobá qué ñecaʼ lu guerra que, ngue runi qué ñuuticaʼ nin ti binni. Biblia na: «Ora mayaca guiluxe ca dxi que, zuzuhuaa dxiichiʼ dani ra zuba lidxi Jiobá ne zadiʼdiʼ ni lu guiráʼ dani, ne zaca ni jma nasoo que guiráʼ loma; ne zadxiña ca guidxi ca ra nuu ni. Laabe zuni juzgarbe stale guidxi, ne zuni chaahuibe ca cosa ni cadi jneza cayuni ca guidxi roʼ ni jma nadipaʼ ne nuu jma zitu. Ne napa xidé gúnicaʼ espada sticaʼ cubu ni ricá ruaa aradu, ne zúnicaʼ lanza sticaʼ podadera. Qué zandisaʼ ti guidxi roʼ espada stiʼ para gucaalú sti guidxi roʼ, ne maʼ qué zaziidicaʼ tíndecaʼ para checaʼ lu guerra» (Miqueas 4:1, 3). Huayacané nga laacabe para cadi quibaʼ donda stiʼ ca binni ca íquecabe (Hechos 20:26).

4. Xiñee ridxagayaanu modo caroobaʼ xquidxi Jiobá.

4 Xquidxi Dios nabé caroobaʼ tiempu riʼ neca napa ti enemigu guizáʼ nadipaʼ. Enemigu riʼ nga Binidxabaʼ, dios stiʼ guidxilayú riʼ (2 Corintios 4:4). Lu náʼ Binidxabaʼ nga nuu ca organización política ni nuu lu Guidxilayú riʼ ne ca medio de comunicación, ne riquiiñebe cani purtiʼ racaláʼdxibe gucueezabe dxiiñaʼ ni cayaca de guireeche diidxaʼ. Peru qué zanda diʼ gucueezabe dxiiñaʼ riʼ. Binidxabaʼ nanna «ma huaxiéʼ dxi napa», nga runi cuyubi modo gucueeza laanu de gúninu ni na Jiobá (Apocalipsis 12:12).

ÑEE ZÚNIRUNU NI NA JIOBÁ NECA GUCHEE XCAADXI LA?

5. Xiñee nuu tiru zándaca chuʼ tu guniná laanu. (Biiyaʼ foto ni zeeda ra ruzulú tema riʼ).

5 Laanu, ca xpinni Dios, maʼ nánnanu nabé risaca gannaxhiinu Dios ne binni. Jesús guníʼ: «“Gunaxhii Dios stiuʼ de idubi ladxidóʼ loʼ ne idubi xhialma luʼ ne idubi xquenda biaani luʼ”. Nga nga primé mandamientu ne ni jma risaca. Ne rairopa ri zeda gaca casi primé ca: “Gunaxhii stobi cásica nadxii lu lii”» (Mateo 22:35-39). Peru Biblia na rale guiráʼ binni imperfectu pur pecadu stiʼ Adán (biindaʼ Romanos 5:12, 19). Nga runi, nuu tiru zándaca chuʼ tuuxa hermanu ra congregación stinu ni guiníʼ o guni xiixa ni guniná laanu. Xi naquiiñeʼ gúninu ora guizaaca nga yaʼ. Ñee zusihuínninu nadxiinu Jiobá la? Ñee zúnirunu ni na Jiobá ne xquidxi la? Biblia ruzeeteʼ de caadxi xpinni Dios ni guníʼ ne biʼniʼ xiixa ni bininá stobi. Guidúʼyanu xi zanda guizíʼdinu de ni bizaacacabe.

Xi ñúninu pa nibáninu ndaaniʼ guidxi Israel ca dxi bibani Elí ne ca xiiñiʼ. (Biiyaʼ párrafo 6).

6. Xi qué ñuni Elí.

6 Guidúʼyanu ni bizaaca Elí. Laabe nga sumo sacerdote ndaaniʼ guidxi Israel, peru qué ninanda guiropaʼ xiiñibe ni na ca ley stiʼ Jiobá. Biblia na biʼniʼ ca xiiñibe cosa malu ne qué ñuni respetarcaʼ Jiobá (1 Samuel 2:12). Neca gunna Elí cayuni ca xiiñiʼ cosa malu, qué niguu jneza laacabe casi naquiiñeʼ ñuni ni. Gudiʼdiʼ si tiempu biʼniʼ castigar Jiobá Elí ne guiropaʼ xiiñiʼ. Ne laaca qué nudiibe lugar ñaca cani zá de Elí sumo sacerdote (1 Samuel 3:10-14). Pa nibáninu tiempu bibani Elí ne nidúʼyanu cudiibe lugar cayuni ca xiiñibe cosa malu, xi ñúninu yaʼ. Ñee nusaana de ñápanu fe Jiobá ne dede nusaana de ñúninu ni na la?

7. a) Xi cosa malu biʼniʼ David. b) Xi biʼniʼ Dios pur laabe.

7 Yanna, guidúʼyanu ni bizaaca David. Nabé sicarú ca cualidad gúpabe, ngue runi guizáʼ gunnaxhii Jiobá laabe (1 Samuel 13:13, 14; Hechos 13:22). Peru dede laabe bíʼnibe cosa malu. Dxi zeʼ Urías lu guerra, gutané David xheelabe, Bat-seba, ne gucaxiiñiʼ. Peru qué racalaʼdxiʼ diʼ David ganna binni xi biʼniʼ. Ngue runi, biseendacaabe Urías ra nuube ti gucaabe laa cheʼ ra lidxi ne gatané xheelaʼ ti guiníʼ ique binni xiiñiʼ Urías nga baʼduhuiiniʼ ni chigale que. Peru qué niná Urías ñé ra lidxi. Ngue runi, gudixhe David ximodo gátibe lu guerra que. Pur ca pecadu stibe que gucaná familia stibe (2 Samuel 12:9-12). Peru bilaselaʼdxiʼ Jiobá laabe ne biʼniʼ perdonar laabe. Nánnabe racalaʼdxiʼ David guni ni jneza (1 Reyes 9:4). Pa nibáninu tiempu que, ximodo ñuni sentirnu pur ni biʼniʼ David yaʼ. Ñee nusaana de ñúninu ni na Jiobá la?

8. a) Xi qué ñuni Pedru. b) Xiñee bidiiruʼ Jiobá laabe dxiiñaʼ neca bicheebe.

8 Sti ejemplu ni zeeda lu Biblia nga stiʼ apóstol Pedru. Gulí Jesús laabe para gácabe tobi de ca apóstol stiʼ. Peru guyuu ora guniʼbe ne bíʼnibe xiixa ni cadi jneza. Guidúʼyanu ti ejemplu. Ti biaje gúdxibe Jesús qué lica zusaanabe laa neca guni xcaadxi ni (Marcos 14:27-31, 50). Peru despué de gunaazeʼ ca soldadu que Jesús, bisaana guiráʼ ca apóstol stiʼ laa, dede né Pedru. Ne chonna biaje guniʼbe qué lica runibiaʼbe Jesús (Marcos 14:53, 54, 66-72). Peru despué, guizáʼ triste biʼniʼ sentir Pedru pur ni biʼniʼ. Ngue runi biʼniʼ perdonar Jiobá laabe ne biquiiñeruʼ laabe para gúnibe xhiiñaʼ. Pa ñácanu tobi de ca discípulo que ne ñánnanu xi biʼniʼ Pedru, ñáparunu confianza Jiobá la?

9. Xiñee nápaluʼ confianza qué zusaana Jiobá de guni ni jneza.

9 Xi rusiidiʼ ca ejemplu ca laanu yaʼ. Ridúʼyanu huayuni caadxi xpinni Jiobá cosa malu ne huayuninacaʼ xcaadxi. Xi gúninu pa guizaaca nga yaʼ. Ñee maʼ qué ziuunu reunión o dede zusaananu Jiobá ne xquidxi la? O zietenaláʼdxinu rilaselaʼdxiʼ Jiobá binni ne ribézabe gaca arrepentir la? Yanna, pa qué gaca arrepentir binni ca de pecadu stiʼ yaʼ. Ñee zápanu confianza nanna Jiobá xi cayaca ne zúnibe xiixa ora naquiiñeʼ gúnibe ni la? Zanda cueebe binni ca ndaaniʼ xquídxibe pa caquiiñeʼ gúnibe ni. Naquiiñeʼ gápanu confianza qué zusaana Jiobá de guni ni jneza.

CADI GUSAANA DE GÚNINU NI NA JIOBÁ

10. Xi gunna Jesús ora bichee Judas Iscariote ne Pedru.

10 Biblia ruzeeteʼ de stale xpinni Jiobá ni qué nusaana de ñuni ni nabe ne qué nusaana xquídxibe neca biiyacaʼ guyuu tu biʼniʼ cosa malu. Tobi de cani bidii ti ejemplu jma galán nga Jesús. Biʼniʼ orarbe guidubi ti gueelaʼ para guinábabe Bixhózebe gacané laabe cuibe ca doce apóstol stibe. Peru despué, Judas Iscariote, tobi de ca apóstol que, biʼniʼ traicionar Jesús. Ne Pedru guníʼ qué lica runibiáʼ laabe (Lucas 6:12-16; 22:2-6, 31, 32). Nanna Jesús qué gapa Jiobá donda ne laaca qué gapa ca discípulo que donda pur ni biʼniʼ Judas Iscariote ne Pedru. Guyuu Jesús gaxha de Jiobá ne qué nusaana de ñuni ni na Dios. Ngue runi gundisaʼ Jiobá laabe de lade gueʼtuʼ ne despué biʼniʼ laabe Rey lu Reinu stiʼ guibáʼ (Mateo 28:7, 18-20).

11. Xi maca bizeeteʼ Biblia de ca xpinni Dios ni nabani yanna riʼ.

11 Ejemplu stiʼ Jesús rusiidiʼ laanu cadi gusaana de gúninu ni na Jiobá ne xquidxi. Ne nápanu razón para cadi gusaana de gúninu zacá. Ridúʼyanu modo culuíʼ Jiobá laanu xi gúninu lu ca últimu dxi riʼ. Cayacanebe laanu gucheechenu diidxaʼ lu guidubi Guidxilayú, ne laasinu nga cayúninu dxiiñaʼ riʼ. Guiranu nuunu tobi si ne nabáninu nayecheʼ pur guiráʼ ni cusiidiʼ Jiobá laanu. Biblia maca guníʼ ziuu ca xpinni Dios nayecheʼ purtiʼ nayá ladxidoʼcaʼ (Isaías 65:14).

12. Xi naquiiñeʼ gúninu ora guchee tuuxa.

12 Guizáʼ nayecheʼ nabáninu purtiʼ ruluíʼ Jiobá laanu xi gúninu ne racanebe laanu gúninu ni jneza. Peru ca xpinni Binidxabaʼ cadi nabánicaʼ nayecheʼ ne qué gápacaʼ nin ti esperanza. Nga runi, pa gusaananu Jiobá ne ca xpinni purtiʼ si cuchee tuuxa ndaaniʼ congregación stinu la? zusihuínninu cadi nuu xpiaaninu ne cadi jneza gúninu zacá. Ni naquiiñeʼ gúninu nga cadi gusaana de gúninu ni na Jiobá ne chinándanu ni guluiʼbe laanu gúninu. Guidúʼyanu ximodo zanda gúninu zacá.

XI NAQUIIÑEʼ GÚNINU

13, 14. a) Xiñee naquiiñeʼ gápanu paciencia xcaadxi. b) Xi promesa naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu.

13 Xi naquiiñeʼ gúninu pa guiníʼ o guni tuuxa hermanu xiixa ni guniná laanu yaʼ. Biblia cayabi laanu cadi guidxiichinu nagueenda (Eclesiastés 7:9). Guiranu nga imperfectu laanu ne rucheʼnu. Nga runi, cadi cuézanu guiníʼ o guni ca hermanu stinu ni jneza guiráʼ ora. Ne cadi galán diʼ guiníʼ íquenu ra cucheesícabe. Pa gúninu zacá la? maʼ qué zúninu xhiiñaʼ Jiobá nayecheʼ. Ne ni jma feu nga dede zará fe stinu ne zusaananu Jiobá ne xquidxi. Ne pur nga maʼ qué zúninu ni na Jiobá ne maʼ qué zanda guibáninu ndaaniʼ guidxilayú cubi stibe.

14 Yanna, xi zanda gacané laanu gúninu xhiiñaʼ Jiobá nayecheʼ ora guniná xcaadxi laanu. Naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu promesa biʼniʼ Jiobá riʼ: «Chiguzayaʼ ti guibáʼ cubi ne ti guidxilayú cubi; ne guiráʼ ni guyuu dxiqué maʼ guirutiʼ tu zietenalaʼdxiʼ cani, ne maʼ qué zanabaʼ ladxidóʼ binni cani» (Isaías 65:17; 2 Pedro 3:13). Zudii Jiobá laanu ndaayaʼ ca pa qué gusaana de gúninu ni na.

15. Xi guníʼ Jesús naquiiñeʼ gúninu ora gucheené tuuxa laanu.

15 Dxandíʼ nga caʼruʼ guibáninu ndaaniʼ guidxilayú cubi ca. Nga runi, pa guniná tuuxa laanu la? naquiiñeʼ guiníʼ íquenu xii nga ni racalaʼdxiʼ Jiobá gúninu. Sicaríʼ guníʼ Jesús: «Pa guni perdonar tu ni guni binni laatu la? laca zuni perdonar Bixhoze tu ni nuu ibáʼ laatu. Peru pa qué guni perdonar tu ni guni binni laatu la? laca qué zuni perdonar Bixhoze tu ni nuu ibáʼ laatu». Ne ora gunabadiidxaʼ apóstol Pedru Jesús pa naquiiñeʼ guni perdonarnu «biaʼ gadxe la?» Jesús bicabi «setenta de gadxe». Ni bisiidiʼ Jesús laanu nga naquiiñeʼ guni perdonarnu ora tiica gucheené tuuxa laanu (Mateo 6:14, 15; 18:21, 22).

16. Xi ejemplu galán bidii José.

16 Ejemplu stiʼ José rusiidiʼ laanu xi naquiiñeʼ gúninu ora guniná tuuxa laanu. Laabe ne bíʼchibe ni jma nahuiiniʼ nga xiiñiʼ Jacob ne Raquel. Neca gupa Jacob xhii xiiñiʼ la? jma gunnaxhiibe José. Ne pur nga nabé bidxiichi xcaadxi bíʼchibe. Dede bitoocaʼ laabe casi esclavu purtiʼ nabé guca nanaláʼdxicaʼ laabe. Ca binni ni guzíʼ José que yenecaʼ laabe Egipto. Gudiʼdiʼ si stale iza biʼniʼ rey de Egipto laabe guiropa hombre ni jma risaca ndaaniʼ guidubi guidxi que, purtiʼ nabé bidxagayaa rey que ora biʼyaʼ pabiáʼ galán modo rúnibe dxiiñaʼ. Gudiʼdiʼ si iza guyé ca biʼchiʼ José Egipto, yesicaʼ ni gocaʼ ndaaniʼ guidxi que purtiʼ birá guendaró xquídxicaʼ. Qué ñunibiáʼ ca bíʼchibe laabe ora bíʼyacaʼ laabe, peru laabe binibiaʼbe laacaʼ. Neca bininacaʼ laabe qué ñuni castigarbe laacaʼ pur ngue. Lugar de ñúnibe nga la? bíʼnibe caadxi cosa para gúʼyabe pa dxandíʼ maʼ bichaa ca bíʼchibe modo laacaʼ. Ora bidiibe cuenta maʼ bichaacaʼ la? gúdxibe laacaʼ tu laabe. Caadxi iza despué gudixhedxibe ladxidoʼcaʼ ne gúdxibe laacaʼ: «Cadi guidxíbitu. Zudieeruaʼ guendaró laatu ne ca xiiñitu» (Génesis 50:21).

17. Xi gúninu ora guchee tuuxa.

17 Cumu binni ruchee guiranu la? laanu laaca zanda guninanu tuuxa. Nga runi, pa gudiʼnu cuenta bininanu tuuxa, chinándanu conseju cudii Biblia laanu. Guinábanu guni perdonárcabe laanu ne guyúbinu chuʼnu tobi si né laacabe (biindaʼ Mateo 5:23, 24). Ñee cadi dxandíʼ riéchenu ora runi perdonárcabe laanu la? Laanu laaca naquiiñeʼ guni perdonarnu stobi. Biblia cudii conseju riʼ laanu: «Cadi ixhacalaʼdxisaatu, ne laguni perdonar guiráʼ ni guni stobi laatu pa tuuxa napa xiixa queja né laatu. Cásica biʼniʼ perdonar Jiobá guiráʼ xixetu, zacaca laguni» (Colosenses 3:13TNM). Pa dxandíʼ nadxiinu ca hermanu la? qué zápanu xiana laacaʼ pur xiixa ni bíʼnicaʼ laanu dxiqué (1 Corintios 13:5). Pa guni perdonarnu stobi, laaca zuni perdonar Jiobá laanu. Nga runi ora guchee tuuxa la? naquiiñeʼ guilaseláʼdxinu laabe cásica rilaselaʼdxiʼ Jiobá laanu. Biblia na: «Biaʼca zitu nuu de ra rindani gubidxa ne dede ra riaaziʼ ni, biáʼcaca nga zitu riguíxhebe ca xtóndanu de laanu. Cásica rilaselaʼdxiʼ binni xiiñiʼ, zacaca rilaselaʼdxiʼ Jiobá ca binni ni ridxibi laa. Purtiʼ nanna dxíchibe ximodo guyanu, ne rietenaláʼdxibe de yu laanu» (Salmo 103:12-14).