Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ñee cudiʼnu lugar guchaa Jiobá modo laanu la?

Ñee cudiʼnu lugar guchaa Jiobá modo laanu la?

«¡Laguuyaʼ! Casi beñe ni nuu ndaaniʼ náʼ ti binni ni ruzáʼ guisu, zacá nga laatu ndaaniʼ nayaʼ» (JEREMÍAS 18:6).

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 23 NE 22

1, 2. a) Xiñee biiyaʼ Dios Daniel casi ti hombre ni nabé risaca. b) Ximodo zanda guzúʼbanu diidxaʼ cásica biʼniʼ Daniel.

DXI guyuu ca judíu que de esclavu ndaaniʼ guidxi Babilonia, biiyacaʼ dxaʼ bidóʼ raqué ne biiyacaʼ runi adorar ca binni que demonio. Peru guyuu caadxi judíu ni qué nusaana Jiobá. Casi Daniel ne guionnaʼ xhamigu la? qué nudiicaʼ lugar nicá xpiaʼ ca binni de Babilonia que laacaʼ (Daniel 1:6, 8, 12; 3:16-18). Biiyaʼ guidapaʼ hombrehuiiniʼ riʼ Jiobá si nga ni zanda guchaa modo laacaʼ, ngue runi biʼniʼ adorarcaʼ laasibe. Neca guidubi xquendanabani Daniel guleza ndaaniʼ guidxi malu que, gudxi ti ángel laabe nácabe ti hombre ni nabé risaca (Daniel 10:11, 19).

2 Tiempu gucuá Biblia que, riguu ca hombre ni ruzáʼ guisu beñe ndaaniʼ ti molde para gudiicabe forma ni. Ca dxi riʼ, ca binni ni dxandíʼ runi adorar Jiobá, nánnacaʼ nápabe derechu para guchaabe ca guidxi ca purtiʼ laabe nga Rey guibáʼ ne lu Guidxilayú. Biblia na: «Ñee qué zanda guneʼ laatu casi runi binni ni ruzáʼ guisu riʼ la? yoo stiʼ Israel —na Jiobá—. ¡Laguuyaʼ! Casi beñe ni nuu ndaaniʼ náʼ ti binni ni ruzáʼ guisu, zacá nga laatu ndaaniʼ nayaʼ, yoo stiʼ Israel» (Jeremías 18:6). Laaca napa Jiobá derechu para guchaa cada tobi de laanu. Peru qué rucaabe laanu guchaʼnu. Laabe ribézabe guiale de ladxidoʼno gudiʼnu lugar guchaabe modo laanu. Lu tema riʼ zazíʼdinu xi zanda gúninu para cadi gusaana de gácanu casi beñe naguudxi ni zanda guchaa Jiobá. Zacábinu guionnaʼ guendarinabadiidxaʼ riʼ: Xi cadi naquiiñeʼ gúninu para guicaanu ca conseju stiʼ Dios ne cadi gácanu casi beñe chonga. Xi cualidad zacané laanu cadi gusaana de guzúʼbanu diidxaʼ ne gácanu beñe naguudxi. Ximodo zanda guzuubaʼ cani napa xiiñiʼ stiidxaʼ Jiobá ora gacanecaʼ laacabe guchaacabe modo laacabe.

XI CADI NAQUIIÑEʼ GÚNINU PARA CADI GACA LADXIDOʼNO NAGUIDXI

3. Xii nga ni zanda guquidxi ladxidoʼno. Bizeeteʼ ti ejemplu.

3 Proverbios 4:23 na ni jma naquiiñeʼ gápanu nga ladxidoʼno, purtiʼ de laani nga zeeda guendanabani. Para cadi gaca ladxidoʼno naguidxi, naquiiñeʼ gucáʼnanu ca cosa ni qué zacané laanu, casi guchanu bi yánninu, gúninu cosa malu, ne guirá fe stinu. Pa qué gápanu laanu la? zanda gueeda gácanu binni qué ruzuubaʼ diidxaʼ ne rebelde (Daniel 5:1, 20; Hebreos 3:13, 18, 19). Zacá bizaaca Uzías, ti rey de Judá. Biblia na: «Ne laabe bíʼnirube ni jneza nezalú Jiobá, casi modo biʼniʼ bixhózebe Amasías. Peru qué nindaa de gurí dxiichibe casi rey bichabe bi yánnibe para si bidxélabe guendananá stibe, ne bicheenebe Jiobá, Dios stibe, ne guyuube ndaaniʼ yuʼduʼ stiʼ Jiobá para guzaaquibe guʼxhuʼ lu altar ra riaʼquiʼ guʼxhuʼ. Peru bidxiichi Uzías laga naaze ra riuu guʼxhuʼ que ora chiguzaaquiʼ guʼxhuʼ, ne ora bidxiichinebe ca sacerdote que biree lepra lucuabe nezalú ca sacerdote que ndaaniʼ lidxi Jiobá cueʼ altar ra riaʼquiʼ guʼxhuʼ que» (2 Crónicas 26:4, 16, 19). Bizuubaʼ rey Uzías diidxaʼ dxi nacubi guca rey ne guizáʼ guca xhamígube Jiobá. Ngue runi, bicuí dxiichiʼ Jiobá laabe casi rey. Peru qué nindaa de ngue «bichabe bi yánnibe», dede guyuube ndaaniʼ yuʼduʼ stiʼ Jiobá para guzaaquibe guʼxhuʼ. Ora gudxi ca sacerdote laabe laasicaʼ nga zanda guzaaquicaʼ guʼxhuʼ la? guizáʼ bidxiichibe. Bisabanáʼ Jiobá laabe ne biʼniʼ castigar laabe né lepra biaʼ dxi bibánibe (Proverbios 16:18).

4, 5. Xi zándaca guizaaca pa qué chuʼnu cuidadu ne guchanu bi yánninu. Bizeeteʼ ti ejemplu.

4 Pa qué chuʼnu cuidadu ne guchanu bi yánninu la? zaníʼ íquenu jma risácanu que stobi ne qué zacaanu conseju ni gudiicabe laanu de lu Biblia (Proverbios 29:1; Romanos 12:3). Ne nga nga ni bizaaca ti ancianu láʼ Jim. Dxi gupa ca ancianu de congregación stibe ti reunión, qué ñuuláʼdxibe ni gudixhe ca ancianu que gaca. Laabe guniʼbe: «Gudxeʼ laacabe cadi cusihuínnicabe nadxiisaacabe, ne bireeʼ de ra reunión que». Biaʼ xhoopaʼ beeu despué, bidxaabe sti congregación, peru qué ñaca nombrarbe ancianu raqué. Guizáʼ bidxiichi Jim, ne cumu nabe nápabe razón la? maʼ qué nucheechebe diidxaʼ ne qué ñebe reunión chii iza. Laapebe guniʼbe bichabe bi yánnibe dede bigaanibe donda Jiobá pur guiráʼ ni bizaacabe. Yeganna ca ancianu laabe stale iza, peru qué ninabe ñacanecaʼ laabe.

5 Jim na guca nagana para laa gusaana de guiníʼ ique cadi biaʼsi ni cayuni xcaadxi. Xi rusiidiʼ ejemplu stibe laanu yaʼ. Ora guchanu bi yánninu riníʼ íquenu jneza nuunu, neca cadi biaʼsi ni cayúninu. Pa guizaacanu nga la? maʼ qué zácanu casi beñe ni naguudxi ni zanda guchaa Jiobá modo laa (Jeremías 17:9). Pa bininá ti hermanu laanu o biaaxhanu ti privilegiu ndaaniʼ congregación, xi biʼniʼ sentirnu óraque yaʼ. Ñee bichanu bi yánninu la? o bidiʼnu cuenta jma risaca chuʼnu tobi si né ca hermanu stinu ne cadi gusaananu Jiobá. Biblia na: «Cani nadxii ley stiluʼ ratadxí ladxidoʼcaʼ, ne gastiʼ qué zanda gusaba laacaʼ» (Salmo 119:165, biindaʼ Colosenses 3:13).

6. Xi zándaca gueeda guizaaca pa qué gusaana de gúninu cosa malu.

6 Pa qué gusaana de gúninu cosa malu dede gucáʼchinu ni cayúninu la? zándaca gaca nagana para laanu guicaanu ca conseju ni zeeda de Dios. Ne jmaruʼ si nagueenda zúninu cosa malu. Ti hermanu ni biʼniʼ guenda qué iquiiñeʼ na maʼ qué nuchiiñaʼ xquendabiaaniʼ laa pur cani runi ra gudiʼdiʼ tiempu (Eclesiastés 8:11). Ne ti hermanu ni nabé biʼyaʼ pornografía na qué nudii cuenta bizulú guníʼ mal de ca ancianu. Pur costumbre feu ni gúpabe que maʼ qué ñaca xhamígube Jiobá. Peru ora gunna xcaadxi binni ni cayúnibe que, bidiibe lugar gacané ca ancianu laabe. Dxandíʼ gulené guiranu donda ne rucheʼnu. Peru pa guininu mal de xcaadxi hermanu o cueenu pretextu la? zaguidxi ladxidoʼno. Ni naquiiñeʼ gúninu nga guinábanu Dios guni perdonar stóndanu ne gacané laanu.

7, 8. a) Ximodo rusihuinni ejemplu stiʼ ca israelita que zanda iguidxi ladxidoʼno pa qué gápanu fe. b) Xi rusiidiʼ ejemplu stícabe laanu.

7 Dxi biree ca israelita que de Egipto, biiyacaʼ modo biʼniʼ Jiobá guiráʼ milagru que. Neca biiyacabe guiráʼ ngue, dxi mayaca chindácabe lu Layú ni Bizabiruaa Dios gudii laacabe que, biguidxi ladxidóʼcabe. Xiñee yaʼ. Purtiʼ biaadxaʼ ñápacabe fe Dios. Lugar de ñápacabe confianza laabe, bidxíbicabe ne guníʼcabe mal de Moisés. Ne gucaláʼdxicabe nibiguétacabe Egipto, ra guyuucabe de esclavu. Nabé triste biʼniʼ sentir Jiobá dede guníʼ padxí nga maʼ guni respetar guidxi que laa (Números 14:1-4, 11; Salmo 78:40, 41). Guti ca israelita que lu desiertu purtiʼ bidiicaʼ lugar iguidxi ladxidoʼcaʼ ne pur qué ñápacaʼ fe Jiobá.

8 Xi rizíʼdinu de ni bizaaca riʼ yaʼ. Ca dxi riʼ laaca maʼ gaxha nuunu de guidxilayú cubi ni chigudii Dios laanu, ne cadídinu lu stale cosa ni cusihuinni pa dxandíʼ naguidxi fe stinu. Caquiiñepeʼ gánnanu pa naguidxi nuu fe stinu. Ximodo zanda gánnanu ni yaʼ. Guiníʼ íquenu ni guníʼ Jesús lu Mateo 6:33 ne guinabadiidxanu laca laanu: «Rusihuinni cani naguixheʼ iqueʼ guneʼ dxandíʼ runeʼ cré ca promesa stiʼ Jesús la? Ñee ziaadxaʼ ca reunión ne maʼ qué zucheecheʼ diidxaʼ pur guneʼ ganar jma bidxichi la? Xi guneʼ pa jma maʼ cayaxha xhiiñaʼ tiempu ne stipa stinneʼ yaʼ. Ñee zudieeʼ lugar guchaa guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ riʼ naa, dede gucaa ni naa gusaanaʼ de guneʼ ni na Jiobá la?».

9. a) Xiñee cadi naquiiñeʼ gusaana de guidúʼyanu pa dxandíʼ naguidxi fe stinu. b) Ximodo zanda gúninu ni.

9 Ñee ruzúʼbanu diidxaʼ ora na Biblia cadi guidxaaganu binni ni qué runi ni jneza, cani maʼ biree de ndaaniʼ xquidxi Dios, ne ora na Biblia cuinu xi gúninu para gaca divertirnu la? Pa qué guzúʼbanu diidxaʼ la? zándaca iguidxi ladxidoʼno. Pa cazaacanu nga la? naquiiñeʼ chinándanu conseju ni zeeda lu Biblia riʼ: «Laguuya chaahui ximodo nuu tu, pa zuhuaa chaahui tu lu ni runi cre tu. Laguuya chaahui laca laatu» (2 Corintios 13:5). Ximodo zanda guidúʼyanu pa dxandíʼ naguidxi fe stinu yaʼ. Cadi gusiguiinu laca laanu, ne gatigá iquiiñenu Biblia para cueenu xiixa ni cadi jneza riníʼ íquenu.

CADI GUSAANA DE GÁCANU BEÑE NI NAGUUDXI

10. Xi zanda gacané laanu gácanu casi beñe naguudxi lu náʼ Jiobá.

10 Maʼ bidii Dios laanu Biblia, congregación stiʼ ne dxiiñaʼ de gucheechenu diidxaʼ para gacané laanu gácanu casi beñe ni naguudxi. Pa guidúʼndanu Biblia guiráʼ dxi ne guiníʼ íquenu lu ni guidúʼndanu la? zanda gacané cani laanu gácanu casi beñe ni naguudxi lu náʼ Jiobá. Nga runi, qué rusaana Dios de gabi ca xpinni gúʼndacaʼ Biblia guiráʼ dxi. Casi dxiqué, biʼniʼ mandarbe ca rey que gúnicaʼ ti copia stiʼ Ley ne gúʼndacaʼ ni guiráʼ dxi (Deuteronomio 17:18, 19). Ca apóstol que gúnnacaʼ nabé risaca nga gúʼndacaʼ Biblia ne guiníʼ íquecaʼ de laani para gucheechecaʼ diidxaʼ. Nga runi, dxi gucuá Escrituras Griegas la? stale biaje biquiiñecabe cani zeeda lu Escrituras Hebreas. Ne ora bicheechecabe diidxaʼ, guluucabe gana binni guʼndaʼ Stiidxaʼ Dios (Hechos 17:11). Ca dxi riʼ laaca ridúʼyanu pabiáʼ risaca guidúʼndanu Biblia guiráʼ dxi ne guiníʼ íquenu lu ni ridúʼndanu (1 Timoteo 4:15). Ndiʼ racané laanu cadi gudxíʼbanu laca laanu ne gudiʼnu lugar guchaa Jiobá modo laanu.

Iquiiñenu guiráʼ ni rudii Jiobá laanu ti ganda guchaabe modo laanu. (Biiyaʼ párrafo 10 dede 13).

11, 12. Ximodo riquiiñeʼ Jiobá congregación para guchaa cada tobi de laanu ra caquiiñenu ni. Bizeeteʼ ti ejemplu.

11 Jiobá nanna xi caquiiñeʼ cada tobi de laanu ne riquiiñebe congregación cristiana para gacané laanu guchaʼnu. Guzéʼtenu ejemplu stiʼ Jim que sti biaje, hermanu ni guninu lu párrafo 4 que. Laabe bichaabe modo laabe ora bizaalaʼdxiʼ ti ancianu laabe. Jim na: «Qué ñuu dxi niniʼbe mal de naa ne laaca qué niniʼbe naa nga napaʼ donda pur modo nuaaʼ que. Lugar de ngue, guniʼbe diidxaʼ ni guluu gana naa ne guniʼbe rápabe gana gacanebe naa de guidubi ladxidoʼbe». Gudiʼdiʼ si chonna beeu biʼniʼ invitar ancianu que laabe ti reunión. Jim na nabé galán modo bidxaagalú ca hermanu que laa. Modo bisihuinni ca hermanu que nadxiicaʼ laabe gucané ni laabe guchaabe modo riníʼ íquebe. Bidiibe cuenta huaxiéʼ risaca cani runi sentirbe. Guluu ca ancianu que ne xheelacaʼ gana laabe, ne chaahuiʼ chaahuiʼ bizulú bíʼnibe ni na Jiobá sti biaje. Ne laaca gucané revista La Atalaya 15 de noviembre iza 1992 laabe ora bíʼndabe ca tema ni láʼ «Jehová no tiene la culpa» ne «Sirva a Jehová lealmente».

12 Gudiʼdiʼ si tiempu, guca Jim ancianu sti biaje. Dede dxiqué, huayacanebe xcaadxi hermanu ni cadiʼdiʼ guendanagana casi gudíʼdibe ne racanebe laaca iguidxi fe sticaʼ. Guníʼ íquebe nácabe xhamigu Dios, peru cadi dxandíʼ ni. Riuubaʼ ladxidoʼbe purtiʼ bidiibe lugar gúcabe ti binni ni rudxiibaʼ laca laa, biiyadxibe puru si ra cuchee xcaadxi ne qué ñuuyabe ca cosa risaca ni rúnicaʼ (1 Corintios 10:12).

13. a) Gunáʼ nga ca cualidad ni rizíʼdinu gápanu ora rucheechenu diidxaʼ. b) Tu guiráʼ ndiʼ racané dxiiñaʼ ni rúninu.

13 Ora rucheechenu diidxaʼ laaca racané ni laanu para guchaʼnu modo laanu ne gácanu binni runi jneza. Xiñee yaʼ. Purtiʼ ora rucheechenu stiidxaʼ Reinu la? qué rudxíʼbanu laca laanu ne racané ni laanu gápanu ca cualidad ni rudii espíritu santu (Gálatas 5:22, 23). Ñee zanda guiníʼ íquenu gunáʼ nga ca cualidad maʼ nápanu pur rucheechenu diidxaʼ la? Pa gápanu ca cualidad gupa Cristu ora gucheechenu diidxaʼ, ziuulaʼdxiʼ binni gucaadiaga laanu, ne maʼ gadxé modo gúʼyacaʼ laanu. Guidúʼyanu ti ejemplu. Ndaaniʼ guidxi Australia, yegucheeche chupa Testigu diidxaʼ ra lidxi ti gunaa. Peru guizáʼ bidxiichi gunaa riʼ ne naduxhuʼ modo guniʼné ca Testigu que. Despué guca arrepentir gunaa riʼ ne bicaa ti carta Betel para guinabaʼ guni perdonárcabe laa purtiʼ nabé bichá bi yanni. Laabe guniʼbe: «Guizáʼ gucaʼ nahuati pur ni bineʼ chupa binni ni canagucheecheʼ Stiidxaʼ Dios ne pur modo bineʼ tratar laacaʼ». Ndiʼ rusiidiʼ laanu ti cosa nabé risaca: naquiiñeʼ gácanu nadóʼ ora maʼ zigucheechenu diidxaʼ. Casi maʼ bidúʼyanu, racané dxiiñaʼ ni rúninu riʼ binni, peru laaca racané ni laanu para gaca ca cualidad stinu galán.

LAGUZUUBAʼ STIIDXAʼ DIOS ORA GACANETU XIIÑITU GUCHAA MODO LAA

14. Xi naquiiñeʼ guni cani napa xiiñiʼ pa racaláʼdxicaʼ gacanecaʼ xiiñicaʼ guchaacaʼ modo laacaʼ.

14 Stale baʼduhuiiniʼ nadoʼcaʼ ne racaláʼdxicaʼ guiziidicaʼ (Mateo 18:1-4). Nga runi, naquiiñeʼ gacanetu xiiñitu guiziidicaʼ ni dxandíʼ de Dios ne chindá ni dede ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ laga nahuiinicaʼ (2 Timoteo 3:14, 15). Para nga naquiiñeʼ chindá ni ndaaniʼ ladxidoʼto primeru ne guzuubatu stiidxaʼ Dios ti zacá ganda gacanetu xiiñitu guchaacaʼ modo laacaʼ. Zacá maʼ qué zaca nagana para chindá ni dxandíʼ ca ndaaniʼ ladxidóʼ ca xiiñitu ne guiénecaʼ riguu jnézatu laacaʼ purtiʼ nadxiitu laacaʼ ne purtiʼ nadxii Jiobá laacaʼ.

15, 16. Xi naquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu ora gaca expulsar ti xiiñicaʼ ti gusihuínnicaʼ nápacaʼ confianza Dios.

15 Neca gusiidiʼ binni xiiñiʼ ni dxandíʼ, nuu de laacaʼ rusaanacaʼ Jiobá o raca expulsarcaʼ. Nabé racaná ca familia ora guizaaca nga. Ti hermana de Sudáfrica guníʼ sicaríʼ: «Dxi guca expulsar bizanaʼ, bineʼ sentir casi ñaca ñátibe. Nabé bininabe ladxidoʼdo». Peru, xi bíʼnibe ne xi biʼniʼ bixhózebe ne jñaabe yaʼ. Bíʼnicabe ni na Biblia (biindaʼ 1 Corintios 5:11, 13). Nanna bixhózebe ne jñaabe jma jneza para laacaʼ chinándacaʼ ca conseju stiʼ Dios. Nánnacabe nadxii Jiobá binni, nga runi riguu jneza laacabe. Ngue runi riniʼnécabe xiiñicabe ni guca expulsar que ora dxandipeʼ caquiiñeʼ gúnicabe.

16 Ximodo biʼniʼ sentir xiiñicabe ni guca expulsar que yaʼ. Laa guníʼ despué: «Nannaʼ cadi nanalaʼdxiʼ familia stinneʼ naa, sínuque cuzuubacabe stiidxaʼ Jiobá ne xquidxi». Laaca guniʼbe bidiibe cuenta pabiáʼ caquiiñebe Jiobá ora bíʼyabe Jiobá si nga zanda guinábabe gacané laabe ne guinábabe perdón laa. Guizáʼ biecheʼ familia stibe ora bibiguetaʼ bíʼnibe xhiiñaʼ Jiobá. Nanna dxíchinu zié ni laanu galán ne zabáninu nayecheʼ, pa guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá guiráʼ ora (Proverbios 3:5, 6; 28:26).

17. a) Xiñee naquiiñeʼ guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá guiráʼ ora. b) Xi zabeendunu ora gúninu zacá.

17 Profeta Isaías guníʼ zaca arrepentir ca judíu ni nuu Babilonia ne zaniʼcaʼ: «Jiobá, lii nga Bixhózedu. Laadu nga beñe ca ne lii nga zeeda gácaluʼ casi tobi ni ruzáʼ guisu; ne naluʼ bizaʼluʼ guiradu». Ne laaca zábicabe laabe: «Cadi gápaluʼ xiana laadu, Jiobá, ne cadi chuʼ dxi guietenaláʼdxiluʼ cani bichéʼnedu lii. Biiyaʼ, guiradu nga nácadu guidxi stiluʼ» (Isaías 64:8, 9). Ora qué ruchanu bi yánninu, ne ora ruzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá la? ruuyabe laanu casi binni nabé risaca, cásica bíʼyabe Daniel. Zaquiiñeʼ Jiobá Biblia, espíritu santu ne xquidxi para guchaa modo laanu ti gueeda gácanu «xiiñi be» perfectu (Romanos 8:21).