Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Cadi gusaanaluʼ de chuʼluʼ nayecheʼ ora guizaacaluʼ xiixa ni uguu lii triste

Cadi gusaanaluʼ de chuʼluʼ nayecheʼ ora guizaacaluʼ xiixa ni uguu lii triste

Cadi gusaanaluʼ de chuʼluʼ nayecheʼ ora guizaacaluʼ xiixa ni uguu lii triste

TU QUÉ huayuni sentir triste ora guizaaca xiixa yaʼ. Dede Bixhózenu Jiobá ni nuu guibáʼ, huayuu triste pur caadxi cosa. Casi dxi guleebe ca israelita de esclavu ndaaniʼ guidxi Egipto ne guluu ndaayabe laacaʼ, Biblia na «qué nusaanacabe de nucheenécabe Dios, ne bisiuubacabe ladxidóʼ [Dios] stiʼ Israel» (Salmo 78:41). Neca bíʼnicabe Jiobá zaqué la? qué nusaanadibe de ñácabe ti Dios nayecheʼ (1 Timoteo 1:11).

Stale cosa nga ni riguu binni triste ora qué riree cani jneza. Xi zanda gúninu para cadi gucueeza cani laanu de chuʼnu nayecheʼ yaʼ. Xi zanda guizíʼdinu de ni biʼniʼ Jiobá ora guyuu triste pur caadxi cosa ni bíʼnicabe laa yaʼ.

Ca cosa ni riguu laanu triste

Stiidxaʼ Dios na: «Tiempu ne ni málasi rizaaca rugaandani guiranu» (Eclesiastés 9:11). Casi ora guireecabe lú tuuxa, guizaaca ti desgracia o gapa ti guendahuará nabé runinani binni ne riguuni laa triste. Stiidxaʼ Dios na: «Ora cueza binni xiixa ne qué gácani la? rusiuubani ladxidóʼ» (Proverbios 13:12). Ora cabeza binni gaca xiixa ni galán la? nabé riecheʼ, peru pa qué gácani la? zándaca nabé ziuube triste. Guidúʼyanu ni bizaaca Duncan. * Ni jma bisaca para laabe nga gácabe misioneru, peru despué de stale iza de cayúnibe dxiiñaʼ riʼ, laabe ne xheelabe gupa xidé bisaanacabe ni ne bibiguétacabe xquídxicabe. Duncan guníʼ: «Ngue nga primé biaje qué liicaʼ ñannaʼ xi ñuneʼ. Qué nidxeladiáʼ xipeʼ ñuneʼ. Maʼ gastiʼ ni nisaca lu xquendanabaneʼ». Ne yuubaʼ ni rapa binni ora qué guiree xiixa modo gudixhe ique la? zanda guindaani stale dxi, casi bizaaca Claire, laa guníʼ sicaríʼ: «Maʼ napaʼ gadxe beeu de nacaxiiñeʼ dxi guti xiiñeʼ. Ne maʼ napa iza de gúcani. Peru dede yanna, ora guuyaʼ tuuxa hombrehuiiniʼ gutiidiʼ ti libana lu plataforma riníʼ iqueʼ: Pa nibani xiiñeʼ la? maʼ biaʼ cá ñaca».

Laaca riuʼnu triste ora guniná tuuxa binni laanu, casi ora gusaana xnovio o xnovia binni laa, ora guilaa ti guendaxheelaʼ, ora qué guzuubaʼ xiiñiʼ binni diidxaʼ, ti xhamígunu gucheené laanu o gusiaandaʼ guiráʼ ni maʼ bíninu pur laa. Cumu binni ruchee nga laanu ne nabé nagana ca dxi nabáninu la? zanda guizaacanu xiixa ni uguu laanu triste.

Zándaca laaca ni gúninu uguu laanu triste. Ne zándaca guiníʼ íquenu qué iquiiñenu purtiʼ si qué nidídinu ti examen, qué ganda guidxélanu dxiiñaʼ o purtiʼ qué ganda guidxélanu tuuxa ni chuulaʼdxiʼ laanu. Laaca riuʼnu triste ora guidúʼyanu tuuxa binni nadxiinu chaahuidugá guixeleʼ de Jiobá. Sicaríʼ guníʼ Mary: «Ruluíʼ gastiʼ cayaca xiiñedxaapaʼ. Naa rabeʼ bisiideʼ laabe gúnibe ni jneza ne ejemplu stinneʼ. Peru ora bisaanabe Jiobá ne maʼ qué ñúnibe cani nexheʼ gúnidu ralídxidu la? bineʼ sentir naa ngue qué nusiidediáʼ laabe jneza. Qué nidxeladiáʼ sti cosa ni ñuneʼ para nibee yuubaʼ stinneʼ. ¡Aque naná guyuaa xa!».

Ximodo zanda guidxaagalunu guendanagana casi maʼ bizéʼtenu ca yaʼ. Para guicábinu nga la? guidúʼyanu xi runi Jiobá ora guizaaca zacá.

Guníʼ ique ximodo gaca chaahuiʼ ni

Nécapeʼ gupa Jiobá primé hombre ne primé gunaa ni guyuu lu Guidxilayú, laacabe qué nuzuubacabe stiidxabe ne qué nudiicabe xquíxepeʼ laabe (Génesis, capítulo 2 ne 3). Qué nindaa de ngue, Caín maʼ qué nuzuubaʼ stiidxaʼ Jiobá ne biiti biʼchiʼ (Génesis 4:1-8). Ñee ruxuíʼluluʼ pabiáʼ triste biʼniʼ sentir Jiobá pur ni bíʼnicabe ca la?

Peru neca bicheenécabe Dios qué nusaana diʼ de ñuu nayecheʼ. Xiñee yaʼ. Purtiʼ laabe guníʼ íquebe ximodo gúnibe para gaca ni gudixhe íquebe ne guibani binni ni qué ruchee ndaaniʼ Guidxilayú, ne bíʼnibe dxiiñaʼ para gácani (Juan 5:17). Ne cumu ngue nga ni cá íquebe gúnibe la? biseendabe xiiñibe beeda gati ti zacá guilá binni ne gudíxhebe chuʼ ti Reinu (Mateo 6:9, 10; Romanos 5:18, 19). Jiobá qué niníʼ ique diʼ xiñee bicheenécabe laa, sínuque biyúbibe ximodo gaca chaahuiʼ ni guca que.

Stiidxaʼ Dios riguu gana laanu guidúʼyanu ximodo gaca chaahuiʼ xiixa cosa, ne cadi guiníʼ ique xhaatanu xi ñaca pa ñúninu ni sti modo o xi biaadxaʼ ñúninu. Ne laani nani sicaríʼ: «Ucaa ique tu ni dxandí si, ne ni naquiiñe ulabi nu, ne ni jneza, ne ni nachaʼhuiʼ, ne ni rusieche binni, ne ni guiaba laacaʼ. Laquixhe xquenda biaani tu lu ni jneza ne ni dxandí risaca» (Filipenses 4:8).

Xi gúniluʼ ora guizaacaluʼ xiixa ni uguu lii triste

Xquendanabani binni zanda guchaa pur stale razón. Casi, nuu de laanu zanda gueeda gati xheelanu, gunítinu dxiiñaʼ stinu o xiixa dxiiñaʼ bidiicabe laanu lade ca binni ridagulisaa. Laaca zanda gaca huaranu, gunítinu lídxinu o ca xhamígunu. Ora guizaacanu zacá, xi zanda gúninu yaʼ.

Nuu tu huaguixhe ique xipeʼ guni. Duncan, hombre bizéʼtenu que la? guníʼ sicaríʼ: «Nabé naná guca para laadu gánnadu maʼ qué zanda gácadu misioneru. Peru gudixhe íquedu gúnidu chupa cosa: gápadu jñaa la? ne gúnidu stipa pur gúnidu jma lu xhiiñaʼ Jiobá. Ora chigúnidu xiixa la? primeru riníʼ íquedu pa zucueeza ni laanu gúnidu cani naguixhe íquedu. Ne zacá la? jma qué raca diʼ nagana para laadu gúnidu ni».

Stale de laanu ora guizaacanu xiixa ni ruguu triste laanu la? nabé naroʼbaʼ nga rúninu ni. Casi, nuu de laanu rúninu stipa pur gusiniisinu xiiñinu, guyúbinu ti dxiiñaʼ o gusíʼdinu binni de Dios lu sti diidxaʼ nuu tiru qué riree diʼ cani casi modo riuuláʼdxinu. Zándaca guiníʼ íquenu: «Qué iquiiñediáʼ para gastiʼ». Peru guietenaláʼdxinu xi biʼniʼ ca primé binni bizáʼ Dios que. Neca bicheecabe la? cadi pur ngue nininu guiráʼ ni guni Dios qué riree diʼ jneza, yanna laanu, cadi purtiʼ si primé biaje gúninu xiixa qué guiree jneza guiníʼ íquenu guiráʼ ni gúninu zaqueca zaree (Deuteronomio 32:4, 5).

Laaca zanda chuʼnu triste ora tuuxa gucheené laanu. Peru ora ti binni gucheené Jiobá la? cadi guiráʼ diʼ ora ruchiichini laabe. Rey David bíʼnibe ti cosa ni cadi jneza nezalú Dios ora guyuunebe ti gunaa ni cadi xheelabe ne biitibe xheelaʼ gunaa que. Neca bíʼnibe zaqué la? Jiobá qué niníʼ diʼ maʼ cadi xpinni laabe purtiʼ biiyaʼ guca arrepentirbe de guidubi ladxidoʼbe. Rey Jehosafat laaca bicheené Dios ora bidaaguʼ ca guidxi ni cadi naca xpinni Dios. Ngue runi, ti ni riguixhená stiʼ Jiobá gudxi laabe: «Pur ndiʼ la? cadxiichiné Jiobá lii. Peru maʼ bidxélabe xiixa ni galán luguialuʼ» (2 Crónicas 19:2, 3). Jiobá qué niníʼ ique diʼ purtiʼ si bicheebe ti biaje maʼ nudxiidechebe laa. Zacaca nga laanu, qué zaxeleʼ ca xhamígunu de laanu pa qué guidxiichinenu laacaʼ nagueendaca ora gucheenecaʼ laanu. Zándaca ti xhamígunu biʼniʼ laanu xiixa ni qué ñuuláʼdxinu, peru cadi pur nga diʼ maʼ cadi nápabe xiixa guenda sicarú (Colosenses 3:13).

Ca cosa ni riguu laanu triste ca la? qué zanda diʼ gucueezanu cani. Casi nuu tiru zándaca chuʼnu triste pur bicheʼnu. Peru, neca zacá la? zanda gudxíʼlunu cani pa qué guireʼnu gana ne guyúbinu guni chaahuinu cani. Dxi guyuu rey David triste pur ni biʼniʼ que la? biʼniʼ orarbe Jiobá sicaríʼ: «Birá stipa stinneʼ purtiʼ guidubi dxi biinaʼ. [...] Naa gudxeʼ lii ca donda stinneʼ [...]. Ne lii bitiidiláʼdxiluʼ ca donda stinneʼ» (Salmo 32:3-5). Pa gudiʼnu cuenta cadi cayúninu ni canabaʼ Dios laanu la? naquiiñeʼ guinábanu laabe gutiidiláʼdxibe donda stinu, guchaʼnu modo nácanu, ne quixhe íquenu chinándanu ca conseju stibe (1 Juan 2:1, 2).

Dede ca nagasi guyuu listu para guidxaagaluluʼ xiixa cosa ni uguu lii triste

Nanna dxíchinu guiranu zanda guidxaagalunu xiixa cosa ni uguu laanu triste. Xi zanda gúninu para chuʼnu listu ora guidxaagalunu cani yaʼ. Nabé sicarú ca diidxaʼ guníʼ Bruno, ti xpinni Cristu maʼ nagola, ni bizaaca xiixa ni guluu laa triste ne pur laani bichaa modo nabani. Laabe nabe: «Ti cosa ni nabé gucané naa gusiaandaʼ ni guca que nga bineʼ stipa pur chuaa gaxha de Dios. Ne laaca biziideʼ xiñee cudii Dios lugar nuu guendananá lu guidxilayú riʼ ne yeniáʼ stale tiempu para bidxiñaʼ gaxha de Jiobá. Nabé bidiee xquíxepeʼ Jiobá ora gunna zacané naa gusiaandaʼ ni cayaca que».

Stale cosa nga ni zanda guizaacanu lu xquendanabáninu, peru ni nánnanu nga: neca chuʼnu triste pur ni gúninu laca laanu o sti binni gucheené laanu la? Jiobá qué ziuu dxi gucheené laanu. Ne laapebe maʼ gúdxibe laanu xi riníʼ labe «Naa zeeda gacaʼ ni gueeda gacaʼ» (Éxodo 3:14). Ne riguixhedxí nga ladxidoʼno purtiʼ nánnanu zúnibe ni naquiiñeʼ para gúnibe ni maʼ gudixhe íquebe. Laabe maʼ guniʼbe Reinu stibe zuni ni nabe «cásica guibáʼ zaqueca lu guidxilayú». Pur nga apóstol Pablu bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Nanna dxiʼche gasti zanda uxhele laanu de Dios ni nadxii laanu: nin enda guti, nin enda nabani, nin ángel, [...] nin gasti ru de irá ni bizáʼ Dios qué zanda uxhele laanu de Dios ni nadxii laanu, purti bisihuinni be pabiáʼ nadxii be laanu pur ni biʼni Jesucristu Señor stinu» (Mateo 6:10; Romanos 8:38, 39).

Nga runi, zanda guni crenu zadxiña dxi zaca ni maʼ bizabiruaa Dios, ni gúdxibe ni riguixhená láʼ Isaías, nabe: «Chiguzayaʼ ti guibáʼ cubi ne ti guidxilayú cubi; ne guiráʼ ni guyuu dxiqué maʼ guirutiʼ tu zietenalaʼdxiʼ cani, ne maʼ qué zanabaʼ ladxidóʼ binni cani» (Isaías 65:17). ¡Aque sicarú nga gánnanu maʼ cadi candaa diʼ zaree cani riguu laanu triste, ne maʼ qué zietenaláʼdxinu cani!

[Cani cá ñee yaza]

^ párrafo 5 Bidxaa lácabe.

[Ni caníʼ yaza 15]

Cadi purtiʼ si primé biaje gúninu xiixa qué guiree jneza guiníʼ íquenu guiráʼ ni gúninu zaqueca zaree

[Ni caníʼ yaza 16]

Stiidxaʼ Dios riguu gana laanu guidúʼyanu ximodo gaca chaahuiʼ xiixa cosa, ne cadi guiníʼ ique xhaatanu xi ñaca pa ñúninu ni sti modo o xi biaadxaʼ ñúninu

[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 17]

Dios qué rusaana diʼ de chuʼ nayecheʼ nécapeʼ ruchee binni, purtiʼ nánnabe zaca ni maʼ gudixhe íquebe

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 18]

Pa quixhe chaahuinu xipeʼ nga gúninu la? nga zacané laanu cadi chúʼpenu triste ora guizaacanu xiixa