Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ñee zanda gacané ca gueʼtuʼ ca laanu la?

Ñee zanda gacané ca gueʼtuʼ ca laanu la?

Ñee zanda gacané ca gueʼtuʼ ca laanu la?

NDAANIʼ tobi de ca guidxi nuu África occidental nabeza ti hombrehuiiniʼ láʼ Tamba. Jñaabe cayabi laabe naquiiñeʼ guinábabe gacané ca binnilídxibe ni maʼ guti laabe para tiidibe ti examen. a Stale de ca binni ni rié guidxi Palermo (Sicilia) para gunibiáʼ raqué la? riuucaʼ ndaaniʼ caadxi baʼ ra nuu stale momia. Stale tu riníʼ riquiiñeʼ Dios ca momia ca para gacané binni. Lu estadu stiʼ Nueva York nuu ti guidxi láʼ Lily Dale, ne riaanani neza ra riaaziʼ gubidxa, racá nabeza stale espiritista. Ne rié stale binni lugar ca guiráʼ iza para gacanécabe laacaʼ ti ganda guiníʼnecaʼ ca xhamígucaʼ ne ca binnilídxicaʼ ni maʼ guti.

Casi maʼ bidúʼyanu, lu guidubi Guidxilayú nuu stale binni ni runi cré zanda gapa ca gueʼtuʼ ca laacaʼ. Zándaca runibiaʼluʼ tuuxa ni runi cré zacá, o zándaca dede ne lii runi creluʼ ni. Guiranu nga ribánanu ca binni ni nadxiinu ora maʼ gúticaʼ. Yanna, ca espiritista ca riquiiñecaʼ ni runi sentirnu ca para guiniʼcaʼ zanda gacanecaʼ laanu guinínenu ca gueʼtuʼ ca. Sicaríʼ bizeeteʼ revista Time de ni guníʼ ti gunaa espiritista: «Ca espíritu ca nuucaʼ para gacanecaʼ laanu ora tiica guinábanu ni laacaʼ». Ñee dxandíʼ nga la? Zadxagayaaluʼ ora gánnaluʼ xi ricabi Biblia de ni gunabadiidxanu ca.

Ñee rudiiruʼ ca gueʼtuʼ ca cuenta la?

Cadi nagana diʼ modo rusiene Biblia ximodo nuu ca gueʼtuʼ ca. Biiyaʼ xiná Eclesiastés 9:5: «Cani nabani nánnacaʼ záticaʼ; peru cani maʼ guti la? laacabe qué liica gánnacabe gastiʼ». Laaca maʼ qué runi sentírcabe gastiʼ, casi na sti versículo riʼ: «Maʼ qué zanda diʼ gannaxhiicabe binni nin gacananaláʼdxicabe laa ne gápacabe envidia laa, ne maʼ qué ziuuruʼ dxi guicaacabe xiixa de ca cosa ni cayaca lu guidxilayú». Laaca galán gánnanu ni caníʼ versículo 10 ra na: «Gastiʼ dxiiñaʼ nin guendariníʼ ique nin guendananna nin guendanuuxpiaaniʼ ndaaniʼ Seol ra cheluʼ ca». Diidxaʼ Seol ca nga ti diidxaʼ hebreu ne riniʼni ra rigaachiʼ guiráʼ binni ora gati. Laaca galán gánnanu riquiiñeʼ Biblia diidxaʼ Hades —laaca laani nga Seol lu diidxaʼ griegu— para guzeeteni de lugar ra guyuu Jesucristu ti tiempu dxi guti (Hechos 2:31).

Jesús nanna qué zanda guni ca gueʼtuʼ ca gastiʼ, casi na Isaías 26:14. Ngue runi, ora gátibe ne gucaachicabe laabe ndaaniʼ Hades la? nánnabe maʼ qué zanda diʼ gacanebe binni. Nga runi guniʼbe zeeda gaca guendaguti stibe casi huaxhinni, purtiʼ óraca qué randa runi binni dxiiñaʼ o sti cosa (Juan 9:4).

Despué, dxi guti Lázaro xhamígube laaca guniʼbe zeeda gaca guendaguti casi ti bacaandaʼ (Juan 11:11-13). Ora nisiaasiʼ ti binni la? qué zanda guni gastiʼ para gacané xcaadxi binni, purtiʼ qué liica ganna xi cayaca.

Ñee ribániruʼ alma stiʼ binni ora maʼ guti la?

Stale binni maʼ bisiidicabe laa napa binni ti alma ni qué rati lu xcuerpu, ne ribániruni neca gati binni ca. Peru cadi nga diʼ nga ni rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios. Libru stiʼ Génesis na guca primé hombre que ti «alma ni nabani» dxi bizáʼ Dios laa (Génesis 2:7). Nga runi, guiráʼ binni ni nabani naca ti alma; ca maniʼ ca laaca alma laacaʼ (Génesis 1:20-25). Nga runi, ora gati ti binni la? rati alma stiʼ, ngaca nga ni rizaaca ora gati ti maniʼ, casi na Biblia lu Ezequiel 18:4.

Zándaca guinabadiidxaluʼ: «Yanna, xiñee riníʼ stale binni dxandíʼ maʼ guniʼné ca gueʼtuʼ ca, maʼ binadiaga stídxicabe o dede maʼ biiyaʼ laacabe yaʼ». Ca historia ca nabé runadiaga binni cani lu guidubi Guidxilayú, ne rucaacani binni cheʼ ra nuu cani runi dxiiñaʼ de espiritista para gacanécabe laacaʼ guiníʼnecaʼ ti xhamígucaʼ o ti binnilídxicaʼ.

Peru, ñee dxandíʼ ca relatu ca la? Pa ñaca dxandíʼ cani la? nihuinni cadi jneza guiráʼ ni cusiidiʼ Stiidxaʼ Dios. Jesucristu ndaʼ guníʼ laani nga ni «dxandíʼ» (Juan 17:17). Nga runi, qué zanda diʼ guiniʼnécabe binni ni maʼ guti. Ne nuu ti relatu lu Biblia ni zacané laanu guiene chaahuinu ximodo naquiiñeʼ guidúʼyanu ca historia ra ruzeetecabe randa riniʼnécabe gueʼtuʼ. Relatu riʼ nga stiʼ ti hombre ni gucalaʼdxiʼ niniʼné ti gueʼtuʼ.

Ti rey ni gunabaʼ guiniʼné ca gueʼtuʼ ca

Guxuíʼlunu ni guca ladu guiaʼ stiʼ guidxi Israel. Rey Saúl ne ca soldadu stiʼ mayaca tíndenecaʼ ca filisteu. Ora biiyaʼ rey que guiráʼ ca soldadu stiʼ ca filisteu que la? «bizulú gucaditi ladxidoʼbe stale». Para ca dxi que la? maʼ qué ruzuubaʼ diʼ Saúl stiidxaʼ Dios, ngue runi maʼ qué ricabi diʼ Jiobá ca oración stibe. Ne laaca maʼ qué zanda diʼ chebe ra nuu Samuel, ni riguixhená que, purtiʼ maʼ napa dxi de guti. Tu laa zanda gacané laabe yaʼ (1 Samuel 28:3, 5, 6).

Guyebe ti guidxi láʼ En-dor ne gunábabe ti gunaa espiritista guseendacaa Samuel para guiníʼnebe laa. Bicaa gunaa que ridxi Samuel para gueeda ne ruluíʼ dxandíʼ beeda «Samuel». Binni ni beeda que gudxi Saúl zuni ganar ca filisteu ne zati Saúl ne ca xiiñiʼ lu guendaridinde que (1 Samuel 28:7-19). Ñee dxandíʼ guniʼné Saúl alma ni qué rati stiʼ Samuel la?

Guiníʼ íquenu ni chiguzéʼtenu riʼ. Biblia na, ora gati ti binni la? «ribiguetaʼ rácabe yu» ne «dxi ca nga zará guiráʼ ni gucuá íquebe» (Salmo 146:4). Ne nanna Saúl ne Samuel nanalaʼdxiʼ Dios guiráʼ ni runi binni para guiniʼné ca espíritu ca. Ne cadi xadxí de ngue, rey Saúl peʼ biʼniʼ mandar guinitilú guiráʼ espiritista nuu guidxi que (Levítico 19:31).

Ne pa ñaca dxandíʼ nabani espíritu stiʼ Samuel, hombre ni bizuubaʼ stiidxaʼ Dios que, ñee ninabe ñacanebe ti espiritista para niníʼnebe Saúl ne zaqué nusihuínnibe maʼ qué ruzuubabe diidxaʼ la? Ne pa maʼ qué naʼ Jiobá guicabi ca oración stiʼ Saúl, ñándaxa nucaa ti espiritista Dios iquiiñeʼ Samuel para guiniʼné Saúl. Coʼ, qué ñanda diʼ ñaca nga. Racá ridúʼyanu cadi Samuel ni riguixhená ni maʼ guti que nga beeda raqué. Tu laabe yaʼ. Ti demonio ngue biʼniʼ casi ora laa ngue Samuel.

Peru, tuu nga ca demonio ca yaʼ. Laacabe nga caadxi ángel ni bicheené Dios dxi bizulú cadale binni ndaaniʼ Guidxilayú riʼ (Génesis 6:1-4; Judas 6). Laacabe ruuyacabe laanu, nánnacabe ximodo laanu, modo rininu ne ni rúninu. Ne ni jma racaláʼdxicabe nga gucaacabe laanu guiníʼ íquenu cadi jneza guiráʼ ni rusiidiʼ Biblia. Nga runi, qué ridxagayaadinu gabi Stiidxaʼ Dios laanu cadi liica gúninu xiixa ni gusihuinni racaláʼdxinu gúninu xiixa de espiritismo, purtiʼ nanaláʼdxibe ni (Deuteronomio 18:10-12). Ne naquiiñeʼ gatananu guiráʼ ora, purtiʼ qué rusaana ca demonio ca de gucaalucaʼ laanu.

Yanna, maʼ nannuʼ tuu nga runi guiráʼ ca ridxi ca, ne ora nácabe rihuinni ca binnilídxinu ne ca xhamígunu ni maʼ guti la? Ca demonio ca nga rúnicaʼ ni. Ne neca ruluíʼ cadi malu cani la? ca demonio ca riquiiñecaʼ guiráʼ cani para quítecaʼ laanu (Efesios 6:12). b Ne cadi guiaandaʼ laanu, nadxii Jiobá laanu ne racaláʼdxibe guibáninu galán. Pa ñaca dxandíʼ nabániruʼ ca binnilídxinu sti lugar ne ñanda ñacanécabe laanu, xiñee niníʼ Jiobá malu nga guinínenu laacabe yaʼ. Xiñee niniʼbe nanaláʼdxibe ni runi ca espiritista ca yaʼ (1 Pedro 5:7). Yanna, pa qué zanda guinínenu ca gueʼtuʼ ca, tu zanda gacané laanu ora maʼ caquiiñenu xiixa yaʼ.

Tuu nga dxandíʼ zanda gacané laanu

Casi maʼ bidúʼyanu ca, cani maʼ guti ca maʼ qué zanda diʼ gúnicabe gastiʼ pur ca binni ni nabani yanna. Ne pa gacaláʼdxinu guinínenu laacabe la? qué zanda diʼ gúninu ni, peru cadi ngasi, sínuque laaca zucaani laanu gúninu sti cosa jma feu. Xi laani yaʼ. Maʼ qué zuzúʼbanu stiidxaʼ Dios ne jmaruʼ si nagueenda zuniná ca demonio ca laanu.

Peru Biblia na nuu ti binni ni dxandíʼ zanda gacané laanu, laabe nga Jiobá, Dios ni bizáʼ laanu. Laabe guizáʼ nápabe poder dede zanda gulabe laanu de guendaguti (Salmo 33:19, 20). Ne laabe nuucabe listu para gacanebe laanu ora maʼ caquiiñenu ni, purtiʼ zanda cuézanu gúnibe guiráʼ ni maʼ guniʼbe, nga nga ti cosa ni qué ziuu dxi guni ca binni ni na riniʼné ca espíritu ca.

Tamba, hombrehuiiniʼ bizéʼtenu ra bizulú tema riʼ, biziidibe rusiguii guiráʼ ca espiritista ca ne ni riniʼcaʼ, peru Jiobá riníʼ puru si ni dxandíʼ. Ca binni ni na riniʼné ca espíritu ca, gúdxicabe hombrehuiiniʼ que naquiiñeʼ gudii ti ofrenda ca binnilidxi ni maʼ guti para ganda tiidiʼ examen que. Peru laabe maʼ bizulú biindabe Biblia ne ca testigu stiʼ Jiobá, ngue runi maʼ nánnabe ximodo nuu ca gueʼtuʼ ca ne laaca maʼ runibiaʼbe xi trampa riquiiñeʼ ca demonio ca. Ngue runi, ora gudxi jñaabe laabe caquiiñeʼ chebe ra nuu ti espiritista la? Tamba gudxi laabe: «Qué zúnediaʼ ni amá. Ne pa qué tiideʼ examen ca la? sti iza ca zucaa ique guundaʼ jma para tiideʼ ni».

Xi bizaaca yaʼ. ¡Laasibe jma biaʼsi bíʼnibe examen que! Guizáʼ bidxagayaa jñaa Tamba pur ni guca que, ngue runi maʼ qué ñuni cré diʼ ca espiritista que ne laaca maʼ qué nuzeeteʼ diʼ naquiiñeʼ guicaa ca binnilidxi ni maʼ guti xiixa ofrenda. Yanna maʼ biiyaʼ Tamba jneza nga ni rusiidiʼ Biblia ora riníʼ cadi naquiiñeʼ diʼ guinábanu gacané ca gueʼtuʼ ca binni ni nabani (Isaías 8:19). Maʼ biénebe zanda cueendunu stale cosa galán pa gúninu ni na Jiobá (Salmo 1:1-3).

Yanna, xi zanda guininu de ca binni ni maʼ guti ca yaʼ. Ñee zadxiña dxi guidúʼyanu laacabe sti biaje la? Ridxátipa ladxidoʼno ora gánnanu laaca maʼ guníʼ Jiobá zanda gacané laacabe. Isaías, ni riguixhená que, bisiene lu libru stiʼ qué zanda guni ca gueʼtuʼ ca gastiʼ, de raqué guniʼbe: «Zabani ca gueʼtuʼ stiluʼ. [...] ¡Laguibani ne laguiecheʼ guiráʼ cani nuu ndaaniʼ yú ca!». Racá ridúʼyanu zanda guibani ca binni ni maʼ guti ca sti biaje, casi na ra riluxe versículo riʼ (Isaías 26:19).

Ñee ruxuíʼluluʼ pabiáʼ sicarú nga zaca ora guibani mil de millón de binni ni maʼ guti la? Biblia na maʼ racalaʼdxiʼ Jiobá pa ñanda si maʼ ñedandá dxi ca (Job 14:14, 15). Ne cadi guiníʼ íqueluʼ nagana para gaca ni bizéʼtenu ca. Jesucristu nanna dxandíʼ zabani ca gueʼtuʼ ca. Dede bisiénebe ruuyaʼ Jiobá ca binni ni maʼ guti ca casi ora nabánirucaʼ (Lucas 20:37, 38).

Yanna lii yaʼ, ñuuláʼdxiluʼ ñánnaluʼ xiñee dxandíʼ zabani ca gueʼtuʼ ca cásica biʼniʼ cré Jesús ni la? c Pa zacá ni la? cayuni invitardu lii guiziidiluʼ jma de lu Biblia. Ora jma maʼ ziyéneluʼ ni, jmaruʼ si zuni creluʼ zanda gacané Jiobá ca binni ni nabani ne cani maʼ guti. Zuuyaluʼ «dxandí irá diidxa» riníʼ Jiobá ne «zanda guni cre lu ni» (Apocalipsis 21:4, 5).

[Cani cá ñee yaza]

a Bidxaa labe.

b Zadxélaluʼ jma ni caníʼ de laani lu capítulo 10 stiʼ libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia, ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá.

c Pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ jma de xi rusiidiʼ Biblia de ora guiasa ca gueʼtuʼ ca la? biiyaʼ capítulo 7 stiʼ libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia, ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá.

[Ni caníʼ yaza 21]

Guiranu nga ribánanu ca binni ni nadxiinu ora maʼ gúticaʼ

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 22]

Ñee dxandíʼ bibiguetaʼ Samuel ni riguixhená que de lade gueʼtuʼ para guniʼné rey Saúl la?