Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

«Guendaguti si zanda guxheleʼ laanu»

«Guendaguti si zanda guxheleʼ laanu»

«Guendaguti si zanda guxheleʼ laanu»

PANDA biaje huayunadiáganu guiníʼ binni ca diidxaʼ riʼ ora richaganáʼ. Zándaca ora riníʼcabe ca diidxaʼ riʼ qué liica riníʼ íquecabe pa ziuu dxi gati tobi de laacabe. Peru zándaca gueeda gati tobi de laacabe pur maʼ nagola, pur xiixa guendahuara, o pur xiixa accidente, ne stobi de laacabe ziaana stubi ne yuubaʼ ca (Eclesiastés 9:11; Romanos 5:12).

Pur ca cuenta ni huayuni caadxi binni huayuuyacaʼ jma stale gunaa riaana viuda, chonna biaje jma que ca hombre ca. Dede riníʼcabe sicaríʼ: lade guiráʼ gunaa ni napa 65 iza la? biaʼ galaa de laacaʼ nácacaʼ viuda. Nga runi, stale tu riníʼ «gunaa si rapa guendanagana riʼ». Peru cadi pur nga guininu qué runinani ca hombre. Lii yaʼ, ñee nácaluʼ tobi de ca millón de binni ni maʼ guti xheelaʼ la?

Pa zácani la? zándaca ziuuláʼdxiluʼ gánnaluʼ ximodo gudxiiluluʼ guendanagana riʼ. Ñee zanda gacané Biblia lii la? Xi huayacané xcaadxi binni ni maʼ guti xheelaʼ. Nécapeʼ gastiʼ xiixa ni gacané binni para gusiaandaʼ yuubaʼ ca nagueendaca la? nuu caadxi conseju ni rudii Biblia ne xcaadxi cosa ni gucané stale binni ne laaca zanda gacanécani lii.

Ximodo guiaa binni guibaniné yuubaʼ ca

Stale binni riníʼ ruunaʼ tuuxa purtiʼ qué randa runi huantar, o nuu tiru dede riníʼcabe zaca huará binni pa guʼnaʼ. Peru cadi zacá diʼ nga laani. Ti psicóloga láʼ Joyce Brother —laaca viuda gunaa riʼ— guníʼ: ora guʼnaʼ binni zeeda gácani casi ora nixubi xiixa pomada ti lugar ra huará laa para ganda guianda. Dxandíʼ zacá ni, gastiʼ naca nga guʼnaʼ binni ne racaneni laa para tiidiʼ yuubaʼ ca. Nga runi, cadi guituí diʼ luluʼ ora gúʼnaluʼ. Guníʼ ique ni bizaaca Abrahán, ti hombre ni nabé gupa fe Dios, ne gupa Dios laabe casi xhamigu. Xi bíʼnibe dxi guti xheelabe yaʼ. Biblia na guizáʼ biinaʼ Abrahán ora guti Sara, xheela (Génesis 23:2).

Ora nuu binni zacá zándaca guiníʼ rapa gana chuʼ stubi neca ti ratu. Peru cadi guiaandaʼ lii ni na Proverbios 18:1: «Tuuxa ni rixeleʼ de xcaadxi la? cuyubi para laasi». Nga runi, biyubi modo chuʼluʼ gaxha de ca binnilídxiluʼ ne ca xhamíguluʼ ni zanda gacané lii. Para nga zanda gacané ca xpinni Cristu ni nuu lade ca binni ridagulisaa lii, purtiʼ ládecabe nuu hombre ni maʼ xadxí de nuu ndaaniʼ xquidxi Dios ne zanda gudiicaʼ lii conseju ni caquiiñeluʼ (Isaías 32:1, 2).

Xcaadxi binni huayuni sentir galán ora ruseendaʼ carta o tarjeta ra nuu ca binni ni bicaa xiixa guiʼchiʼ ra nuucaʼ dxi guti xheelacaʼ. Ora gúniluʼ ca carta o ca tarjeta ca laaca galán gucaaluʼ ca cosa ni guyuuláʼdxiluʼ de xheelaluʼ ne ca cosa ni bíʼnitu juntu. Dede zanda gúniluʼ ti álbum ra gucaaluʼ foto, carta ne xcaadxi cosa luni.

Ca binni ni maʼ guti xheelaʼ zándaca qué liica zadxélacaʼ xi gúnicaʼ. Nga runi, naquiiñeʼ gunirúcabe ca cosa ni maca biaacabe. Biʼniʼ ca cosa ni maca biaaluʼ gúniluʼ —casi gásiluʼ, guibániluʼ, goloʼ...— ora maca rúniluʼ cani. Dede ante naquiiñeʼ guyúbiluʼ xi zanda gúniluʼ ca sábadu ne ca domingu ca o ca dxi risaca para lii, casi dxi rusaaluʼ iza de bichaganaluʼ, purtiʼ óraca nga jma ribanaʼ binni xheelaʼ. Ne cadi gusaanaʼ de gúniluʼ ca cosa ni maca rúniluʼ para chuʼluʼ gaxha de Dios (1 Corintios 15:58).

Nuu binni nanna cadi jneza modo riníʼ ique tuuxa ora cayuubaʼ ladxidóʼ pur guti xheelaʼ, ne zándaca óraca gucaacabe laa guni xiixa cosa ni cadi jneza. Nga runi, cadi casi zeluʼ quíxheluʼ ximodo guʼnuʼ xiixa. Sicaríʼ na ti conseju stiʼ Proverbios: «Ora riníʼ ique chaahuiʼ binni xi chiguni la? ribeendú ni galán; ca cosa ni runi binni sin guiníʼ ique la? redaneni yuubaʼ luguiáʼ» (Proverbios 21:5, Versión Popular). Nga runi, ante quixhe íqueluʼ gúniluʼ xiixa cosa ni nabé risaca —casi gutooloʼ lídxiluʼ, iquiiñeluʼ bueltu stiluʼ para guzululuʼ ti negocio, guidxaaluʼ de yoo o guichaganaluʼ sti biaje— jma galán cuézaluʼ dede ora maʼ nexhedxí ladxidoʼloʼ para gúniluʼ cani.

Sti cosa ni nabé raca nagana para cani maʼ guti xheelaʼ nga gúʼyacaʼ gunáʼ si de ca cosa stiʼ xheelacaʼ zanda guiaananecaʼ, ne gunáʼ ni naquiiñeʼ cueecaʼ, jmaruʼ si pa maʼ xadxí de bichaganácabe. Naquiiñeʼ gúniluʼ ni neca gácani nagana para lii, purtiʼ jma zuninani ladxidoʼloʼ pa gusaanuʼ ni para despué (Salmo 6:6). Nuu tu laa jma riuulaʼdxiʼ gúnini stubi; ne xcaadxi la? riuulaʼdxiʼ gúnini ne tuuxa binni ni ganda gábibe laa xi guiráʼ cosa galán bíʼninebe xheelabe. Peru maʼ lii nga guʼyuʼ xi guʼnuʼ. Sti cosa ni zanda guʼnuʼ nga, gábiluʼ tuuxa xhamíguluʼ o binnilídxiluʼ guni chaahuiʼ ca guiʼchiʼ stiʼ xheelaluʼ. Zándaca caquiiñeʼ gacanebe lii para gaca acta ra cá maʼ guti xheeluʼ, o para chitídxibe ni ca binni ni runi dxiiñaʼ ra oficina stiʼ gobiernu, o chebe ra bancu o xcaadxi lugar ra gucuaa xheeluʼ tarjeta de créditu. Zándaca laaca caquiiñeʼ gacané binni ca lii para guicá laluʼ lu ca cosa ra gucuá lá xheeluʼ ante gati, casi xiixa layú, para guicaaluʼ pensión, o para guiaxa ca factura stiʼ doctor.

Ne laaca cadi guiaandaʼ lii nabáninu ndaaniʼ ti guidxilayú ra nabé runi binni ni cadi jneza, ne zándaca pur maʼ nuuluʼ stúbiluʼ jma nagueenda tiidiʼ ndaaniʼ íqueluʼ gúniluʼ xiixa cosa dxabaʼ. Biʼniʼ ni na conseju bidii apóstol Pablu riʼ: «Ne cada tobi tu lacueza né xheela tu modo riulaʼdxi Dios, ne laganaxhii laa purti risaca. Cadi guni tu casi runi cani qué runibiáʼ Dios, rapa ca xheela ca para si gaca xcustu caʼ» (1 Tesalonicenses 4:4, 5). Nga runi, cadi gúʼyaluʼ ca película ra rihuinni caguiidxicabe o ra nexheʼ ti hombre ne ti gunaa, nin gúʼndaluʼ libru o gucaadiágaluʼ canción ra rieeteʼ de laacani.

Peru naquiiñeʼ gannuʼ zandaa para tiidiʼ yuubaʼ ni runi sentirluʼ ca. Ti revista ni láʼ USA Today cuzeeteʼ de caadxi cosa biʼyaʼ Instituto de Investigaciones Sociales de la Universidad de Michigan. Instituto ca guníʼ naquiiñeʼ tiidiʼ biaʼ dieciocho beeu para guzulú chuʼ binni ni guti xheelaʼ ca jma nazaaca o para gatadxí xquendabiaaniʼ. Nga runi, gunabaʼ Dios gudii stipa lii, purtiʼ nga nga tobi de ca guenda ni racané espíritu santu gapa binni (Gálatas 5:22, 23). Zándaca gaca nagana para lii guni sentirluʼ galán yanna, peru ora maʼ zidiʼdiʼ dxi la? jma galán ziuuluʼ.

Ni bizaaca caadxi binni

Cadi xadxí de guti xheelaʼ Anna, ti gunaa ni maʼ ziné cuarenta iza de bichaganáʼ. Laabe guniʼbe: «Napaʼ 13 iza dxi guti jñaaʼ. Despué guti bixhozeʼ ne chupa bizanaʼ, ne últimu guti bendaʼ. Peru nin tobi de laacani qué ñuniná naa jma que dxi guti xheelaʼ. Guizáʼ naná yuubaʼ que, casi ora ñúnicabe naa chupa ndaa». Xi gucané Anna guni huantar yuubaʼ que yaʼ. Laabe bizeetebe: «Lu ti álbum naroʼbaʼ biquiideʼ guiráʼ ca correu electrónicu ne ca tarjeta ni biseendaʼ ca xhamiguaʼ ra nuaaʼ dxi guti xheelaʼ. Lu ca guiʼchiʼ que bicaacabe pabiáʼ gunnaxhiicabe Darryl ne pabiáʼ guyuuláʼdxicabe modo laabe. Lu cada tobi de ca carta que rieeteʼ xiixa galán de laabe. Nannaʼ laaca rietenalaʼdxiʼ Jiobá Darryl ne zusibánibe laa sti biaje».

Ti viuda de 88 iza ni láʼ Esther cudii xcaadxi conseju. Laabe guniʼbe: «Despué de bibaneniáʼ xheelaʼ cuarenta y seis iza la? ni jma nagana guca para naa nga guibaneʼ stubeʼ. Peru ni huayacané naa stale nga guneʼ jma lu xhiiñaʼ Dios. Qué huayuu dxi gusaanaʼ de chaa ca guendaridagulisaa stiʼ ca xpinni Cristu, de gucheecheʼ stiidxaʼ Dios, ne de guundaʼ Biblia. Ne laaca runeʼ sentir galán ora chuaaʼ gaxha de ca xhamiguaʼ ni rucaadiaga naa. Cadi guiráʼ diʼ biaje randa rábicabe naa xiixa ni quixhedxí ladxiduáʼ, peru riecheʼ ora guuyaʼ ribeecabe tiempu para naa».

Xheelaʼ Robert guti de cáncer despué de bibaninebe laa cuarenta y ocho iza. Robert guníʼ: «Nabé naná yuubaʼ biaananiáʼ dxi guti xheelaʼ. Ribanaʼ laabe purtiʼ maʼ guirutiʼ tu guinieniáʼ ne tu chiniáʼ de vacación, tu gabeʼ ca cosa ni rizaaca guiráʼ dxi ne tu gacané naa para quixheʼ iqueʼ xi guneʼ. Rácaruʼ ni nagana para naa, peru qué zareediáʼ gana ne maʼ gudixheʼ iqueʼ gudxieeluáʼ ni. Ti cosa ni nabé huayacané naa nga guyubeʼ xiixa dxiiñaʼ ni zanda guneʼ ne riníʼ iqueʼ cosa ni zacané naa para guneʼ sentir jma galán. Ne laaca ratadxí ladxiduáʼ ora guneʼ orar Dios».

Cadi racá diʼ nga biluxe guidxilayú

Neca nabé naroʼbaʼ nga yuubaʼ riaanané binni ora gati xheelaʼ la? cadi racá diʼ nga biluxe guidxilayú. Biiyaʼ xi guiráʼ zanda gúniluʼ yanna. Zándaca yanna maʼ nápaluʼ tiempu para guʼnuʼ caadxi de ca cosa ni qué ñanda ñuʼnuʼ dxiqué, casi chizaluʼ o guʼnuʼ xcaadxi cosa ni nabé riuuláʼdxiluʼ. Nécapeʼ qué zusiaanduʼ xheeluʼ ora guʼnuʼ cani la? zacanécani lii para cadi guni sentirluʼ stúbiluʼ. Xcaadxi ribee jma tiempu para gusiidiʼ binni de stiidxaʼ Dios. Gastiʼ sti cosa ni guchá ladxidóʼ binni ne gusiecheʼ laa que gacané stobi. Jesús peʼ guníʼ: «Jma nayeche ni rudii que ni ricaa» (Hechos 20:35).

Cadi guiníʼ íqueluʼ maʼ qué ziuu dxi chuʼluʼ nayecheʼ. Jiobá Dios qué liica rusaana ca binni ni rinabaʼ gacanebe laa. Ne casi guníʼ rey David lu tobi de ca salmo que, riguixhedxí Jiobá ladxidóʼ ca viuda (Salmo 146:9). ¡Guizáʼ nadxii Dios laanu! Nga runi na Biblia laabe nga Bixhózenu ni riá laanu ne «Dios stinu ne riguixhe dxí be ladxidóʼ no». Laaca caniʼni de laabe sicaríʼ: «Cuxháleluʼ naluʼ ne cudiiluʼ guiráʼ ni racalaʼdxiʼ cani nabani» (2 Corintios 1:3; Salmo 145:16). Zacá nga laani, Jiobá, Dios ni nadxii laanu, nuuca listu para gacané tutiica binni ni guinabaʼ laabe gacanebe laa. Nga runi, biʼniʼ cré zacanebe lii, cásica biʼniʼ ca israelita que dxiqué ora bíʼndacaʼ: «Zandisaʼ luaʼ neza ra nuu ca dani ca. Padé gueeda ni zacané naa. Ni racané naa zeeda ni de Jiobá, ni Bizáʼ guibáʼ ne guidxilayú» (Salmo 121:1, 2).

[Ni caníʼ yaza 29]

Ñee nácaluʼ tobi de ca millón de binni ni maʼ guti xheelaʼ la?

[Cuadru ni zeeda lu yaza 31]

Ora quixhe ique binni guichaganáʼ sti biaje

Biblia na ribiá xquendaxheelaʼ binni ora gati tobi de laacaʼ, ne zanda guichaganáʼ sti biaje (1 Corintios 7:39). Peru cada tobi nga naquiiñeʼ guiníʼ ique pa zachaganáʼ sti biaje. Neca zacá, galán nga ganna ca xiiñibe xi cá íquebe ti ganda gacanecaʼ laabe (Filipenses 2:4). Guzéʼtenu de Andrés, laabe qué ñuuláʼdxibe ora guníʼ bixhózebe guichaganáʼ sti biaje. Cumu nabé nadxiibe jñaabe la? guníʼ íquebe guirutiʼ qué zanda chuʼ lugar stiʼ jñaabe. Andrés guníʼ: «Peru qué nindaa bidieeʼ cuenta jneza ngue ni biʼniʼ bixhozeʼ que. Guizáʼ nayecheʼ guyuube ora bichaganabe sti biaje. Bizulú bíʼnibe guiráʼ ca cosa ni maʼ napa tiempu qué huayúnibe, casi chebe de viaje. Ne gunaa ni bichaganabe ca nabé rapa laabe lu guiráʼ ni rúnibe, rudieeʼ xquíxepeʼ gunaa ca de guidubi ladxiduáʼ».

[Ca dibuju/foto ni zeeda lu yaza 30]

Ora riguixhe ique binni guni stale cosa ne guinabaʼ gacané Dios laa la? racaneni laa para tiidiʼ yuubaʼ stiʼ