Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Xi naquiiñeʼ guni ti hombre para chuʼ gaxha de xiiñiʼ

Xi naquiiñeʼ guni ti hombre para chuʼ gaxha de xiiñiʼ

Xi naquiiñeʼ guni ti hombre para chuʼ gaxha de xiiñiʼ

ÑEE huayuu dxi gabi xiiñiluʼ lii: «Aque nannuʼ njaʼ, papi». Zándaca óraque guizáʼ biécheluʼ pur ni gudxi xiiñiluʼ lii. Peru pa yenanda xiiñiluʼ ca conseju ni bidiiluʼ laa ne guleendú ni galán, jmaruʼ si bisiéchebe lii (Proverbios 23:15, 24). *

Yanna, ñee ridxagayaaruʼ xiiñiluʼ ca cosa ni rúniluʼ, cásica bidxagayaabe cani dxi gúcabe nahuiiniʼ la? O ruuyaluʼ maʼ huaxiéʼ ridxagayaabe ni rúniluʼ ra zidiʼdiʼ dxi. Xi zanda gúniluʼ ti cadi guixeleʼ xiiñiluʼ de lii ora maʼ ziniisi yaʼ. Ante guicábinu cani gunabadiidxanu ca, guidúʼyanu chupa chonna guendanagana ni zándaca guidxaagalú ti hombre ni napa xiiñiʼ.

Chonna cosa ni jma ruxheleʼ binni de xiiñiʼ

1. GASTIʼ TIEMPU. Cumu ndaaniʼ stale guidxi hombre nga rudii ni caquiiñeʼ binnilidxi la? qué riuupebe yoo, nga runi huaxiéʼ tiempu riuunebe ca xiiñibe juntu. Cadi xadxí gunabadiidxacabe caadxi hombre de Francia pabiáʼ tiempu riuunecaʼ ca xiiñicaʼ juntu, ne raqué bihuinni biaʼ doce minutu si riuunecaʼ laacabe ti dxi.

GUNÍʼ IQUE NDIʼ: Pabiáʼ tiempu riuuneluʼ xiiñiluʼ. Galán gucaaluʼ lu ti guiʼchiʼ pabiáʼ tiempu riuuneluʼ laabe guiráʼ dxi, ne zanda gúniluʼ ni biaʼ ti semana o chupa semana. Dede zándaca zadxagayaaluʼ ora gúʼyaluʼ pabiáʼ tiempu riuuneluʼ xiiñiluʼ.

2. QUÉ NICAACABE TI EJEMPLU GALÁN. Nuu hombre huaxiéʼ byuiʼné bixhoze diidxaʼ. Jean-Marie, ti hombre ni nabeza Francia, guníʼ: «Huaxiéʼ byueniáʼ bixhozeʼ diidxaʼ». Xi guendanagana gúpabe pur nga yaʼ. Laabe guniʼbe: «Qué ñuu dxi niníʼ iqueʼ pa ñapaʼ stale guendanagana pur laani. Tobi de laacani nga raca nagana para naa güeniáʼ ca xiiñeʼ de ca cosa ni risaca para laacaʼ». Xcaadxi hombre naca byuiʼnecaʼ bixhózecaʼ diidxaʼ, peru huaxiéʼ gucuanucaʼ laacabe. Philippe, ti hombre ni napa 43 iza, guníʼ: «Nabé nagana guca para bixhozeʼ nusihuinni nadxii naa. Nga runi, runeʼ stipa para gusihuinneʼ nadxieeʼ hombrehuiiniʼ stinneʼ».

GUNÍʼ IQUE NDIʼ: Ñee rábiluʼ rucaa modo bibaniné bixhózeluʼ lii guʼnuʼ zaqueca né ca xiiñiluʼ la? Ñee rúniluʼ ca cosa galán ni biʼniʼ bixhózeluʼ o ca cosa feu ni bíʼnibe la? Pa rúniluʼ tobi de cani bizéʼtenu ca, xi huayacané lii gudiiluʼ cuenta zacá ni.

3. MODO RINÍʼ IQUE BINNI NAQUIIÑEʼ GUSINIISI XIIÑIʼ. Ndaaniʼ caadxi guidxi nácabe cadi hombre diʼ nga naquiiñeʼ gusiniisi xiiñiʼ. Luca, ti hombre ni biniisi Europa, guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Dxiqué guníʼ binni gunaa nga naquiiñeʼ gusiniisi xiiñiʼ». Xcaadxi lugar nácabe ni naquiiñeʼ si guni ti hombre nga guni castigar ca xiiñiʼ naná. George, ti hombre ni biniisi ndaaniʼ ti guidxi stiʼ África, guníʼ: «Ndaaniʼ xquidxeʼ qué riguitené diʼ hombre xiiñiʼ, purtiʼ riníʼ íquecabe maʼ qué zapa xiiñicabe respetu laacabe. Nga runi raca nagana para naa chuaaniáʼ xiiñeʼ nayecheʼ ti ratu, neca ruluíʼ qué liica igana ni».

GUNÍʼ IQUE NDIʼ: Ndaaniʼ xquídxiluʼ, xi dxiiñaʼ nga nácabe naquiiñeʼ guni hombre. Ñee riníʼ íquecabe gunaa nga naquiiñeʼ gusiniisi xiiñiʼ la? Ñee rusiidicabe hombre gusihuinni nadxii xiiñiʼ la? o rusiidicabe laacaʼ cadi jneza gúnicaʼ zacá.

Xi zanda gacané lii pa cadíʼdiluʼ lu tobi o chupa de ca cosa ni maʼ bizéʼtenu riʼ yaʼ. Galán chinándaluʼ ca conseju riʼ.

Bizulú biʼniʼ ni dede ora nahuiiniʼ xiiñiluʼ

Ruluíʼ si dede ora gale ca xcuidi huiiniʼ ca mápeca riuuláʼdxicaʼ gúnicaʼ guiráʼ ni runi bixhózecaʼ. Nga runi, galán guyúbiluʼ modo gusiidiluʼ xiiñiluʼ dede ora nahuiiniʼ. Ximodo zanda gúniluʼ ni yaʼ. Paraa cueeluʼ tiempu para chúʼneluʼ laabe juntu yaʼ.

Ora ganda la? gudxi laabe gacanebe lii né ca dxiiñaʼ ni rúniluʼ ra yoo. Zanda gudiiluʼ laabe ti ubaʼyaʼ huiiniʼ o ti rastrillu huiiniʼ para gacanebe lii. Nanna dxíchinu ñuuláʼdxibe ñúninebe lii dxiiñaʼ juntu, purtiʼ rápabe gana gácabe casi lii. Zándaca jma zandaaluʼ para guilúxeluʼ xhiiñaluʼ, peru zacaneni lii chuʼluʼ gaxha de xiiñiluʼ ne zusiidiluʼ laabe gúnibe dxiiñaʼ. Maʼ xadxí rieeteʼ lu Biblia naquiiñeʼ gudii binni lugar gacané xiiñicaʼ laacaʼ ora maʼ cayúnicaʼ xhiiñacaʼ, ne óraca nga zanda güinécabe laacaʼ diidxaʼ ne gusiidicabe laacaʼ (Deuteronomio 6:6-9). Cásica gucané ca conseju que laacabe dxiqué zaqueca zacané cani laanu yanna.

Neca gunineluʼ laabe dxiiñaʼ, laaca galán quiteneluʼ laabe, purtiʼ ziuutu nayecheʼ pa gúnitu ni. Ne cadi ngasi, sínuque laaca zabeendutu stale cosa galán. Ca binni ni ruundaʼ de tema riʼ naca ora riguitené binni xiiñiʼ racanecaʼ laacabe quixhe íquecabe gúnicabe stale cosa stúbicabe sin guidxíbicabe.

Ne ora quiteneluʼ xiiñiluʼ zabeenduluʼ sti cosa jma risaca. Michel Fize, ti hombre ni ruundaʼ de tema riʼ, guníʼ: «Ora riguitené binni xiiñiʼ nga jma galán güiné laabe diidxaʼ». Purtiʼ óraca nga zusihuinni binni nadxii xiiñiʼ lu cani guiníʼ ne lu cani guni, ne laaca zusiidibe xiiñibe guni casi rúnibe. André, ti hombre ni nabeza Alemania, guníʼ sicaríʼ: «Nabé gudxiteniáʼ xiiñeʼ dxi nahuiiniʼ. Rusihuinneʼ nadxieeʼ laabe ora riguiidxeʼ laabe, ne laaca biziidibe gusihuínnibe nadxiibe naa».

Ora maʼ chigasi xiiñiluʼ laaca zanda gusihuínniluʼ nuuluʼ gaxha de laa. Biindané laabe ti historia guiráʼ gueelaʼ ne bicaadiaga laabe ora maʼ caniʼbe xi bisiecheʼ laabe dxi ca ne xi naguu xizaa laabe. Pa guʼnuʼ zacá qué zaca nagana para laabe güínebe lii diidxaʼ ora maʼ ziniisibe.

Byuiʼné laabe de ni riuuláʼdxibe

Stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ qué rulábicaʼ bixhózecaʼ ora maʼ cuyubi guiniʼné laacaʼ. Pa ruuyaluʼ qué ricabi xiiñiluʼ xiixa ni guinabadiidxaluʼ laa la? cadi nagueendaca guiníʼ íqueluʼ qué liica nabe güínebe lii diidxaʼ. Zándaca jma zanabe güibe diidxaʼ pa guyúbiluʼ modo gúniluʼ ni.

Jacques, ti hombre de Francia, na raca nagana para laa güiné Jérôme diidxaʼ. Lugar de nucaabe xiiñibe riʼ niníʼ la? biyúbibe modo chúʼnebe laa juntu ngue runi gudxitenebe laa fútbol. Jacques na: «Riziiláʼdxidu lu ca guixi gaʼ que ora maʼ biluxe gudxítedu, ne stale biaje ryuíʼnebe naa cani naguu xizaa laabe. Zuluaʼsiaʼ ni gucané naa para chuaaʼ gaxha de xiiñeʼ nga chuʼdu juntu ne cueeʼ tiempu para laasibe».

Yanna, xi zanda gúniluʼ pa qué riuulaʼdxiʼ xiiñiluʼ quiteʼ yaʼ. André na nabé galán runi sentir ora rietenalaʼdxiʼ ca dxi maʼ cayuuyané xiiñiʼ beleguí. Laabe guniʼbe: «Ribeedu ca banguʼ stidu fuera guiráʼ gueelaʼ para rusigaa déchedu lúcani. Ne rácudu xiixa lari ni guchaa laadu, maʼ cadeʼdu ti té dxaa ne maʼ cayuuyadxidu ca beleguí cá guibáʼ. Rinidu de Dios ni bizáʼ ca beleguí ca, de ca cosa ni naguu xizaa laadu... riraruʼ ni ruidu» (Isaías 40:25, 26).

Peru xi zanda gúniluʼ pa qué riuulaʼdxiʼ xiiñiluʼ ni riuuláʼdxiluʼ yaʼ. Lugar de gunineluʼ xiiñiluʼ ca cosa ni riuuláʼdxiluʼ la? jma galán gúnitu ca cosa ni riuuláʼdxibe (Filipenses 2:4). Ian, ti hombre ni nabeza Sudáfrica, guníʼ sicaríʼ: «Naa jma riuuladxeʼ guneʼ sti cosa casi quiteʼ pelota que Vaughan, xiiñeʼ. Laa jma riuulaʼdxiʼ avión ne computadora, ngue runi bineʼ stipa pur chúʼladxeʼ ca cosa ni riuuláʼdxibe. Cumu runi sentirdu galán ora maʼ nuudu guirópadu la? zuluáʼ pur nga rabi Vaughan naa guiráʼ ni riníʼ ique».

Gucané laabe guni sentirbe zanda gúnibe xiixa stúbibe

Ñee huayuu dxi gabi xiiñiluʼ lii: «¡Biiyaʼ ndiʼ, papi!», para gúʼyaluʼ xiixa ni deruʼ gunda bíʼnibe la? Yanna, pa maʼ ziniisibe zándaca maʼ qué zuyúbibe modo chuuláʼdxiluʼ ca cosa ni rúnibe, peru caquiiñeruʼ gábiluʼ laabe jneza ni cayúnibe ti ganda gácabe ti binni ni ganna guni xhiiñaʼ jneza ora maʼ guiniisi.

Guidúʼyanu xi biʼniʼ Jiobá né tobi de ca xiiñiʼ. Dxi beeda Jesús lu Guidxilayú ne chiguzulú chiguni ti dxiiñaʼ risaca lu xquendanabani, bisihuinni Dios pabiáʼ nadxii laabe ora guníʼ: «Ndi nga Xiiñe ni nadxiee ne ni rusieche naa» (Mateo 3:17; 5:48). Dxandíʼ, naquiiñeʼ gulídxeluʼ ne gusiidiluʼ ca xiiñiluʼ (Efesios 6:4). Peru ora guiniʼbe xiixa jneza o gúnibe xiixa ne guiree ni galán la? laaca galán gábiluʼ laabe biaʼsi bíʼnibe.

Nuu hombre raca nagana para laa gusihuinni nadxii xiiñiʼ, zándaca purtiʼ jma biiyaʼ bixhoze ra cuchee que ca cosa galán ni biʼniʼ. Pa zacá biniisiluʼ la? napa xidé gúniluʼ stipa pur gacaneluʼ xiiñiluʼ guicá ique zanda guiziidiʼ guni xiixa dxiiñaʼ stubi. Ximodo zanda gúniluʼ ni yaʼ. Guininu de Luca, hombre ni maca bizéʼtenu que. Laabe ne xiiñibe Manuel, ni napa 15 iza, rúnicabe dxiiñaʼ juntu ndaaniʼ yoo. Luca guníʼ: «Riuu biaje rabeʼ Manuel guzulú guni xiixa dxiiñaʼ stubi, ne gabi naa pa caquiiñeʼ gacaniáʼ laa. Peru stale biaje rúnibe ni stúbibe. Nga racané laabe guni sentirbe jneza rúnibe dxiiñaʼ ni gudieeʼ laabe. Ne ora rúnibe xiixa cosa jneza, rabeʼ ni laabe. Peru ora qué riree ni modo ñuuláʼdxibe la? rabeʼ laabe rusisacaʼ stipa ni rúnibe».

Sti cosa ni zanda gúniluʼ para ganna xiiñiluʼ jneza runi dxiiñaʼ nga gacaneluʼ laa ugaanda xiixa cosa naroʼbaʼ ni maʼ gudixhe ique. Yanna, xi zanda gúniluʼ pa rábiluʼ candaabe para ugaandabe ni naguixhe íquebe yaʼ. O pa ni naguixhe íquebe ugaandabe, cadi nga diʼ nga ni ñuuláʼdxiluʼ ñúnibe yaʼ. Pa zacá ni, zándaca caquiiñeʼ guchaaluʼ ca cosa ni naguixhe íqueluʼ ugaandabe. Jacques, hombre ni bizéʼtenu ante que, guníʼ: «Runeʼ stipa pur gacaniáʼ xiiñeʼ para quixhe ique guni ca cosa ni zanda ugaanda. Peru runeʼ stipa pur gacaniáʼ laabe quixhe íquebe gúnibe cani racaláʼdxibe, ne cadi cani racalaʼdxeʼ. Ne qué riaandaʼ naa naquiiñeʼ gúnibe ca cosa ca biaʼ laabe». Zanda gacaneluʼ xiiñiluʼ ugaanda cani naguixhe ique pa gucaadiaga chaahuiluʼ laabe ora maʼ caniʼbe, ne gábiluʼ laabe cayuuláʼdxiluʼ xiixa ni bíʼnibe jneza ne pa qué ñanda ñúnibe xiixa cosa, gudxi laabe zanda gúnibe ni chaahuidugá.

Naquiiñeʼ gánnaluʼ ziuu ora zapaneluʼ xiiñiluʼ guendanagana. Peru zándaca despué maʼ ziuuláʼdxibe chuʼbe gaxha de lii. Ñee cadi dxandíʼ guiranu nga riuuláʼdxinu chuʼnu gaxha de tuuxa ni gacané laanu cueendunu ni galán la?

[Nota]

^ Ni jma chiguieeteʼ lu tema riʼ nga modo zanda chuʼ ti hombre gaxha de hombrehuiiniʼ stiʼ, peru laaca zanda iquiiñebe ca conseju ni zeeda luni para ganda chuʼbe gaxha de dxaapahuiiniʼ stibe.