Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ejemplu stiʼ cani gupa fe

Bisihuínnibe nuu xpiaanibe, nadxibalube ne bizaaláʼdxibe ca binni xquídxibe

Bisihuínnibe nuu xpiaanibe, nadxibalube ne bizaaláʼdxibe ca binni xquídxibe

CHAAHUIʼ chaahuiʼ ziyuu Ester ra nuu trono stiʼ rey ni nuu ndaaniʼ sala naroʼbaʼ stiʼ palaciu ni napa ca persa ndaaniʼ guidxi Susa. Laga zidxíñabe raqué guizáʼ zipapa ladxidoʼbe, ne málasi dxidóʼ biaana raqué. Ngue runi, dede cayunadiágabe pasu stibe ne modo zixuubi lari sicarú ni nácube que layú. Ne neca sicarú ca dibuju ni cá lu ca yaga de cedru ni beeda de Líbano que la? qué liica niníʼ íquebe nindísalube luguiáʼ para gúʼyabe cani. Ni jma cá íquebe nga guiníʼnebe hombre ni zuba lu trono que, purtiʼ laa si zanda gulá laabe. Biiyadxí rey que laabe ne bisigaanáʼ né vara de oro stiʼ nezalube. Zaqué nga bilabe xquendanabani Ester ne bisihuínnibe cutidiláʼdxibe laa purtiʼ bidxiña nezalube sin ñaca invitar. Ester nabé cayecheʼ pur ni biʼniʼ rey que, ne bisigaanáʼ para canaʼ punta vara de oro stiʼ rey que (Ester 5:1, 2). *

Asuero naca ti rey ni napa stale cosa risaca ne xiroobaʼ ra runi mandar. Caadxi binni ni ruundaʼ de modo bibani ca persa, nacaʼ gayuaa millón de dólar bisaca guiráʼ ni biquiiñeʼ ca rey persa que para guzuchaahuicaʼ. Nga rusihuinni nabé risaca rey que, peru pur modo biiyadxibe Ester biʼniʼ sentir nadxiibe laa, neca nácabe ti hombre nabé naguidxi. Rey que gudxi laabe: «Xi cayácaluʼ reina Ester, ne xi racaláʼdxiluʼ. ¡Dede galaa ra runeʼ mandar... guicaaluʼ!» (Ester 5:3).

Ester bisihuinni naguidxi fe stiʼ ne guizáʼ nadxibalú guca ora guyé nezalú rey que para guiníʼ pur xquidxi, purtiʼ cá ique caadxi binni guti ca binni xquidxi. Guiráʼ cani maʼ bíʼnibe bireecani biaʼsi, peru chiguidxagalúrube xcaadxi cosa jma nagana. Chitídxirube rey ni rudxiibaʼ laaca laa que pabiáʼ malu hombre ni jma ruyubi rey que para gudii conseju laa, purtiʼ hombre que gudixhe ti ley ra na naquiiñeʼ gati ca binni xquidxi Ester. Ximodo bicuudxibe rey que ne xi rizíʼdinu de fe ni nabé bisihuinni gunaa riʼ yaʼ.

Gúnnabe pora zanda guiniʼbe

Ñee caquiiñeʼ gabi Ester rey que xi guiráʼ cazaaca, neca nuu binni raqué la? Pa ñúnibe zaqué nusihuínnibe qué ganna rey que tu cuí para guniné laa dxiiñaʼ ne ñapa Hamán tiempu para nusihuinni cadi jneza cani chiguiníʼ Ester que. Xi guni ester yaʼ. Maʼ raca gayuaa iza biquiiñeʼ Dios rey Salomón para gucaa ca diidxaʼ riʼ: «Para guiráʼ cosa nuu tiempu, [...] tiempu para cadi guininu ne tiempu para guininu» (Eclesiastés 3:1, 7). Nannadxíchinu, Mardoqueo, ti hombre ni qué nusaana de ñuni ni na Dios, bisiidibe ca conseju riʼ Ester dxi bisiniisibe laa. Ne rihuinni dxichi nanna Ester pabiáʼ risaca nga guyubi pora zanda guiníʼ.

Ester gudxi rey que ca diidxaʼ riʼ: «Pa naluʼ la? rey, cayuneʼ invitar lii ne Hamán yannadxí chitoto, purtiʼ bineʼ ti guendaró para lii» (Ester 5:4). Rey que guníʼ zié ne bisendacaa Hamán chiné laa. Maʼ biiyaluʼ pabiáʼ nuu xpiaaniʼ Ester la? Peru laaca bisihuínnibe rusisácabe xheelabe ne laaca biyúbibe pora zanda güínebe laa ca cosa ni naguu xizaa laabe.

Nanna dxíchinu biyubi Ester modo guiree guendaró que galán cásipeʼ riuulaʼdxiʼ rey que. Ne laaca bizuhuaabe vinu chaʼhuiʼ ra chitócabe para chúʼcabe nayecheʼ (Salmo 104:15). Nabé guyuulaʼdxiʼ Asuero modo biʼniʼ tenderbe laa dede gunabadiidxaʼ laabe sti biaje xi racaláʼdxibe. Ñee maʼ óraque nga guiniʼbe xi racaláʼdxibe la?

Ester nanna cadi óraque diʼ nga naquiiñeʼ guiníʼ. Ngue runi biʼniʼ invitarbe rey que ne Hamán stiʼ dxi chitocaʼ (Ester 5:7, 8). Xiñee qué nágabe guiniʼbe xi racaláʼdxibe yaʼ. Naquiiñeʼ gánnanu guidubi naca xquidxi Ester nga nuucabe guuticabe pur ley ni gudixhe rey que. Cumu stale binni ngue nuu xquendanabani ra naxoo la? naquiiñeʼ ganna chaahuiʼ Ester pora zanda guiníʼ. Ngue runi gulézabe ne bíʼnibe sti guendaró para gusihuínnibe pabiáʼ rusisácabe xheelabe.

Huaxiéʼ si binni nga qué ridxiichi nagueenda, ne nabé risaca gaca binni zacá. Neca guizáʼ cayuubaʼ ladxidóʼ Ester ne maʼ rápabe gana gábibe rey que xi racaláʼdxibe la? peru cabézabe guiniʼbe dede ora maʼ naquiiñeʼ gúnibe ni. Galán chinándanu ejemplu stibe, purtiʼ zándaca guiranu huadúʼyanu nuu xiixa cosa cadi cayaca jneza. Pa cuyúbinu modo gucuudxinu tuuxa binni ni runi mandar para guni chaahuiʼ xiixa guendanagana gápanu la? zándaca naquiiñeʼ gácanu casi Ester né cuézanu dede ora ganda gacachaahuiʼ ni. Proverbios 25:15 na: «Ora qué ridxiichi binni nagueenda randa rucaa ti comandante guni xiixa, ne ti ludxi nadóʼ zanda quícheni ti dxita». Pa cuézanu guininu dede ora maʼ zanda gacachaahuiʼ xiixa guendanagana ne guininu né diidxaʼ nadóʼ, casi biʼniʼ Ester la? zanda gudxíʼlunu cani cucaalú laanu, ne zacá casi ñaca niguíchenu ti dxita. Ñee gucané Jiobá, Dios stiʼ Ester, laa pur guleza guiníʼ dede ora maʼ zanda guni ni ne pur bisihuinni nuu xpiaaniʼ la?

Guca chaahuiʼ guendanagana stiʼ Ester pur guleza

Laga cabeza Ester que bizaaca stale cosa. Primé biaje yetócabe gueta ra nuube que la? nabé nayecheʼ biree Hamán de raqué purtiʼ biʼniʼ invitar rey ne reina que laa. Peru ora bireebe ra puertaʼ palaciu que, biiyabe Mardoqueo, judíu ni qué liica náʼ guzuxibi xañeebe que. Qué náʼ Mardoqueo guni ni purtiʼ zuchiiñaʼ xquendabiaaniʼ laa ne zucheené Jiobá, ne cadi pur qué gapa respetu laabe. Peru «guizáʼ bidxiichi Hamán» ora biiyaʼ qué nabe gúnibe ni (Ester 5:9).

Ora gúdxibe xheelabe ne ca xhamígube qué niná Mardoqueo nuzuxibi xañeebe, gúdxicabe laabe guni mandarbe guzuhuaacabe ti yaga naroʼbaʼ, ni nasoo biaʼ 22 metru ne guyúbibe modo gudii rey que derechu laabe para ugaandabe Mardoqueo luni. Hamán guyuulaʼdxiʼ ni gúdxicabe laa, ngue runi nagueendaca biʼniʼ ni (Ester 5:12-14).

Biblia na málasi ti gueelaʼ «qué ganda guicá bacaandaʼ rey que». Ngue runi, gunábabe gúʼndacabe ca guiʼchiʼ ni nuu chaahuiʼ ndaaniʼ palaciu que para gucaadiágabe. Lade ca guiʼchiʼ ni cayuundacabe que zeeda ra bisihuinni Mardoqueo xi racalaʼdxiʼ caadxi binni guni para guuticaʼ laabe. Rey que rietenalaʼdxiʼ bigaa ca binni ni nuu guuti laa que ne biiticabe laacaʼ. Peru xi bíʼnicabe pur Mardoqueo, hombre ni biluiʼnáʼ ca binni ni gucalaʼdxiʼ ñuuti rey que yaʼ. Ne casi ni bibani, gunabadiidxaʼ rey que xi bidiicabe hombre que pur ni biʼniʼ que, peru gúdxicabe laabe qué nicaa hombre que gastiʼ (Ester 6:1-3).

Dede cadxaga Asuero canayubi tuuxa de cani runi dxiiñaʼ ndaaniʼ palaciu que para gacané laa guni ni qué nizaalaʼdxiʼ ñuni pur hombre que. ¡Ne biáʼsipeʼ Hamán nuu lu patiu stiʼ rey que! Ruluíʼ si yendabe tempranu purtiʼ racaláʼdxibe gudii rey que laabe derechu para guutibe Mardoqueo. Peru ante gábibe laa xi zebe, gudxi Asuero laabe xi zanda guni para gusisaca tuuxa binni ni gucané laa. Cumu guníʼ ique Hamán laa ngue nuube gusisácabe la? ngue runi guníʼ ugácucabe hombre que lari ni racu ca rey ne quibaʼ maniʼ stiʼ rey que ne sané tobi de ca hombre jma risaca ni nuu ra runi mandar rey que laa ne gudiicabe vuelta guidxi Susa ne guiníʼ nácabe ti hombre risaca. Guníʼ ique si xi biʼniʼ sentir Hamán ora gunna Mardoqueo nga hombre ni chigusisácacabe que. Ne tuu laa rábiluʼ gulí rey que para gusisaca Mardoqueo yaʼ. ¡Hamán peʼ gulibe! (Ester 6:4-10.)

Naná gúcani para laabe ne neca cadxiichibe, peru bíʼnibe ni gunabaʼ rey que laabe. Bizaaca si ngue nabé triste bibiguétabe ralídxibe. Ne ora yendabe gudxi xheelabe ne ca xhamígube laabe zazaaca xiixa cosa feu pur guiráʼ ni cayaca que ne qué zanda diʼ gúnibe gastiʼ para guninabe judíu, ni láʼ Mardoqueo que (Ester 6:12, 13).

Cumu guleza Ester sti dxi para gabi rey que xi racalaʼdxiʼ la? biaʼsi gupa Hamán tiempu para biʼniʼ caadxi cosa ni bininá laca laa, neca cadi zaqué guníʼ ique ñaca ni. Ne gunda bizaaca guiráʼ nga purtiʼ zándaca Jiobá ngue gulee bacaandaʼ lu rey que (Proverbios 21:1). Nga runi, qué ridxagayaanu ora ruzeeteʼ Biblia cuézanu (Miqueas 7:7). Ora gudiʼnu lugar guni chaahuiʼ Jiobá xiixa guendanagana nápanu, zándaca jma jneza modo gúnibe ni que modo niníʼ íquenu ñúninu ni.

Gúcabe nadxibalú para guniʼbe

Cumu qué racalaʼdxiʼ Ester guidxiichi xheelaʼ pur qué guiniʼgá xi racalaʼdxiʼ la? biʼniʼ invitar laabe sti dxi que chitobe gueta para gabi ni laabe. Ximodo yaʼ. Rey que peʼ gunabadiidxaʼ Ester sti biaje xi racalaʼdxiʼ (Ester 7:2). Yanna nga maʼ bedandá ora guiníʼ Ester.

Zándaca biʼniʼ orar Ester Dios ndaaniʼ ladxidóʼ ante guiníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Pa riuuláʼdxiluʼ cani runeʼ la? rey, ne pa rábiluʼ jneza ni chitidxeʼ lii riʼ la? canabaʼ lii gulaluʼ xhialmaʼ ne xquidxeʼ» (Ester 7:3). Né ca diidxaʼ riʼ bisihuinni Ester zuni ni náʼ rey que. ¡Gadxepeʼ modo guca Ester de Vasti, reina ni guyuu ante que, purtiʼ laapeʼ biyubi gusituí lú xheelaʼ! (Ester 1:10-12.) Ne sti cosa ni qué ñuni Ester nga ñabi laabe cadi jneza ngue biʼniʼ crebe ni gudxi Hamán laabe. Ni bíʼnibe nga gunábabe rey que gulá laabe purtiʼ nuu xquendanabánibe ra naxoo.

Nabé bidxagayaa rey que ni guníʼ Ester ne yendá ca diidxaʼ que ndaaniʼ ladxidóʼ. Peru tuu ndiʼ racalaʼdxiʼ guuti reina que sin guidxibi yaʼ. Ester gudxi laabe: «Maʼ bitoocabe laadu, naa ne xquidxeʼ, para guuticabe laadu ne gunitilúcabe laadu. Yanna, pa ñaca nutoosícabe laadu para ñácadu esclavu ne criada la? qué niniéʼ diáʼ gastiʼ. Ne qué ñuubaʼ diʼ ladxiduáʼ pa ñaca cadi né lii ñacanaluʼ rey» (Ester 7:4). Ridúʼyanu gudxi Ester laabe xipeʼ guendanagana napa, peru gudxi laabe qué niníʼ diʼ gastiʼ pa ñaca nidoocabe para ñácacabe esclavu. Peru cumu cá íquecabe gunitilúcabe binni xquídxibe la? naquiiñeʼ guiniʼbe purtiʼ laaca zuniná ni rey que.

Ejemplu stiʼ Ester rusiidiʼ laanu caquiiñeʼ gánnanu modo ucuudxinu binni. Yanna, xi zanda gacané laanu pa caquiiñeʼ gábinu tuuxa binni ni nadxiinu xiixa guendanagana nápanu o caquiiñeʼ gábinu ni ti binni ni runi mandar yaʼ. Ni zanda gacané laanu nga cadi guidxiichinu nagueenda, guni respetarnu binni ne guininu xipeʼ racaláʼdxinu (Proverbios 16:21, 23).

Ora binadiaga Asuero ni guníʼ Ester que, laa gunabadiidxaʼ: «Tu laabe, ne paraa nuu hombre ni qué nidxibi ora gudixhe ique guni nga». Bixuiʼlú culuiʼnáʼ Ester hombre que ne na: «Hombre ni cucaalú laadu ne enemigu ca nga Hamán ni qué iquiiñeʼ riʼ». Nin tu niníʼ xiixa. Óraque guizáʼ bidxibi Hamán. Ne biiyaʼ dxíchibe modo bichaa lú rey que, purtiʼ bidxiichi ora gunna hombre peʼ ni jma ruyubi gudii conseju laa que bicaa laa guni firmar ti ley para gati xheelaʼ ni nadxii. Biree guxooñeʼ rey que ne guyé ra nuu jardín stiʼ ti guiete xiana que laa (Ester 7:5-7).

Cumu maʼ bihuinni xii ngue gucuá ique Hamán ñuni ne guizáʼ cadxibi la? ngue runi biaba xañee reina que ne canabaʼ guiabe laa. Ora bibiguetaʼ rey que, biiyaʼ laabe dxíʼbabe ra nexheʼ Ester canábabe gutiidilaʼdxiʼ stóndabe, guizáʼ bidxiichi ne na nuube guilaxoobe reina que ndaaniʼ palaciu stiʼ. Yanna huaxa zati Hamán né ni biʼniʼ riʼ. Guca si ngue bichiicabe lube ne zinécabe laabe. De raqué, tobi de ca hombre ni runi xhiiñaʼ rey que gudxi laabe biʼniʼ mandar Hamán guzuhuaacabe ti yaga naroʼbaʼ para ganda Mardoqueo luni. Peru laga Hamán biʼniʼ mandar Asuero ganda luni (Ester 7:8-10).

Yanna riʼ, stale binni raca nagana para laa guni cré pa ziuu dxi gaca ni jneza lu guidxilayú. Ñee huaníʼ íqueluʼ zacá la? Ester qué liica ñuu ora niníʼ ique maʼ qué zaca chaahuiʼ guendanagana que, o nusaana de ñapa fe ne de ñuni cré zanda gacané Jiobá laa. Ora bidxaagalube guendanagana, gúcabe nadxibalú ne gudixhe íquebe gúnibe ni jneza ne bisaanabe xcaadxi cosa que lu náʼ Jiobá. Ngaca nga naquiiñeʼ gúninu. Dios qué huachaa diʼ modo laa. Zándaruʼ gunitilube ca binni malu ne gusábabe laacaʼ lu ca trampa sticaʼ, cásica bíʼnibe né Hamán (Salmo 7:11-16).

Qué nizaaláʼdxibe laabe ora guniʼbe pur Jiobá ne xquidxi

Despué gunna rey que cadi bilá si Mardoqueo xquendanabánibe, sínuque laaca bisiniisi Ester casi xiiñiʼ, ngue runi bíʼnibe laa ti hombre ni jma risaca ra runi mandarbe, ne ngue nga puestu ni gupa Hamán ante. Laaca bidiibe Ester lidxi Hamán ne guiráʼ cosa risaca gupa, ne Ester bisaana guiráʼ cani lu naʼ Mardoqueo para gapa cani (Ester 8:1, 2).

Ñee maʼ qué zuni reina riʼ gastiʼ purtiʼ si maʼ bilá xquendanabani ne xquendanabani Mardoqueo la? Qué ñúnibe gastiʼ pa ñaca nicá íquebe laasibe, peru ley ni gudixhe Hamán que mayaca chindá ni dede ra jma zitu ra runi mandar rey que. Hamán biquiiñeʼ espiritismo para ganna padxí nga jma galán gucaalú xquidxi Dios. Biblia na gulee Hamán suerte o pur casi riníʼcabe ni lu diidxaʼ hebreu (Ester 9:24-26). Cayaadxaruʼ xhupa xhonna beeu para guedandá dxi guinitilú ca binni que, peru nagueenda cadxiña dxi que. Yanna, ñee zanda gaca xiixa para cadi gati ca binni que la?

Qué nuyubi Ester nilá xquendanabani si, ngue runi guluu xquendanabani ra naxoo ora guyé ra nuu rey que sti biaje sin ñaca invitar. Yanna huaxa biinabe pur xquídxibe ne gunábabe xheelabe guxhá ley ni gudixhe que. Peru ca ley ni riguixhe ca rey persa qué randa diʼ rixá cani (Daniel 6:12, 15). Rey que bidii derechu Ester ne Mardoqueo para quíxhecaʼ xcaadxi ley. Ngue runi, gudíxhecabe sti ley ra na guiráʼ judíu zanda gucaalucaʼ ca binni ni chiguuti laacaʼ. Óraque gucuaa caadxi hombre maniʼ sticaʼ para chinecaʼ ley ni nacubi gudíxhecabe que guiráʼ lugar ra runi mandar Asuero. Ora gunna ca judíu que ni na ley gudíxhecabe que biéchecaʼ, purtiʼ bidiicaʼ cuenta zanda guilacaʼ (Ester 8:3-16). Yanna, guxuíʼlunu xi cayuni ca judíu ni nabeza lu guidubi naca ra runi mandar rey que, maʼ guirácabe caguucabe listu cani chitindenécabe, ne qué ñanda ñúnicabe ni pa ñaca qué ñuu sti ley ni nacubi gutaʼ que. Peru nuuruʼ sti cosa jma risaca, chiguihuinni pa zacané «Jiobá, Dios stiʼ stale binni nanda guiibaʼ» laacabe (1 Samuel 17:45).

Ora bedandá dxi nexheʼ gati ca judíu que mápeca nuucaʼ listu. Ne stale de cani runi xhiiñaʼ rey stiʼ Persia que bidaagucaʼ laacabe, purtiʼ maʼ nanna ca binni ni nuu guiráʼ ra runi mandar rey que maʼ naca Mardoqueo ti hombre ni jma risaca lade cani runi xhiiñaʼ rey que. Jiobá gucané xquidxi para biʼniʼ ganar. Ne para cadi nuquíxecabe ca xpinni Dios que ni bíʼnicaʼ, binitilú Jiobá guiráʼ ca xhenemígucaʼ (Ester 9:1-6). *

Ne biiticabe chii xiiñiʼ Hamán ti ganda guni mandar Mardoqueo guiráʼ cani nuu ndaaniʼ yoo ra guca lidxi hombre que ne ca xiiñiʼ (Ester 9:7-10). Zaqué nga guca ni maca guníʼ Dios, zanitilú guirá ca amalequita, cani jma xhenemigu xquídxibe (Deuteronomio 25:17-19). Zándaca ca xiiñiʼ Hamán nga ca últimu binni de guidxi Amaleq, ni maca guníʼ Dios zanitilú.

Nabé naroʼbaʼ dxiiñaʼ biʼniʼ Ester purtiʼ gudíxhebe caadxi ley ni cuzeeteʼ gucaalú binni ne guuticaʼ xhenemígucaʼ. Zándaca gúcani nagana para laabe. Peru Dios qué racalaʼdxiʼ guinitilú xquidxi, purtiʼ de raqué nga chigale Mesías, tobi lucha ni zanda gacané binni guidxilayú (Génesis 22:18). Nabé riecheʼ ca xpinni Dios ni nabani yanna, purtiʼ nánnacaʼ dxi beeda Jesús lu Guidxilayú riʼ bisiidiʼ ca discípulo stiʼ maʼ cadi naquiiñeʼ tíndecaʼ (Mateo 26:52).

Peru yanna riʼ laaca nuu tu cucaalú ca xpinni Cristu, ne nga nga Binidxabaʼ, purtiʼ laa jma cuyubi modo gusaana de gápanu fe Jiobá (2 Corintios 10:3, 4). ¡Guizáʼ galán nga nápanu ejemplu stiʼ Ester! Cásica bíʼnibe, laanu laaca zanda gusihuínninu nápanu fe pa gácanu binni nuu xpiaaniʼ ne cadi guidxiichinu nagueenda ora ucuudxinu binni. Laaca caquiiñeʼ gácanu nadxibalú ne guizaaláʼdxinu xquidxi Dios.

[Nota]

^ Lu sti tema ni caníʼ de Ester que cayeeteʼ gúcabe ti bizabi, ne gucuaa xprímube Mardoqueo laabe casi xiiñiʼ, ti hombre jma huaniisi que laabe. Laaca cayeeteʼ laabe nga gulí Asuero, rey stiʼ Persia, guichaganáʼ. Ne laaca caniʼni de Hamán, hombre ni rudii conseju rey que, laabe biyúbibe modo gunitilube ca judíu, ca binni xquidxi Mardoqueo. Ngue runi, gunabaʼ Mardoqueo Ester guiníʼ pur ca judíu nezalú rey que (biiyaʼ tema ni láʼ «Ejemplu stiʼ cani gupa fe: Guniʼbe pur xquidxi Dios», ni zeeda lu revista Torre stiʼ ni rapa enero-marzo 2012).

^ Rey que bidii sti dxi ca judíu que para gunitilucaʼ guiráʼ ca xhenemígucaʼ (Ester 9:12-14). Ne dede yanna rúniruʼ ca judíu ti saa ni láʼ Purim lu primavera para guietenaláʼdxicaʼ dxi biʼniʼ ganarcaʼ ca xhenemígucaʼ, zacá láʼ saa ca pur suerte gulee Hamán ora gucalaʼdxiʼ nunitilú guidxi Israel.

[Cuadru ni zeeda lu yaza 28]

Cani huanabadiidxaʼ binni de Ester

Xiñee bidii Mardoqueo lugar guichaganáʼ Ester ti hombre ni qué runi adorar Dios

Caadxi binni ni ruundaʼ de historia nacaʼ bidii Mardoqueo lugar guichaganáʼ Ester rey que para si gaca ti binni risaca, peru cadi dxandíʼ diʼ ni riníʼ ca binni ca. Laabe gúcabe ti judíu ni bizuubaʼ stiidxaʼ Dios, nga runi qué zanda diʼ guininu laapebe bicheelabe Ester hombre que (Deuteronomio 7:3). Dxiqué, ora guzeeteʼ ca judíu de historia riʼ nacaʼ biyubi Mardoqueo modo para cadi nichaganáʼ xprima hombre que. Peru nin laabe nin Ester qué ñanda ñúnicabe gastiʼ, purtiʼ cadi xquídxicabe nuucabe dxiqué, sínuque ndaaniʼ xquidxi ti hombre ni rucaa binni guni ni na ne ruuyaʼ laa casi ti dios. Ne despué bihuinni dxichi biquiiñeʼ Jiobá Ester ne xheelaʼ para gunda bilá xquidxi (Ester 4:14).

Xiñee qué rieeteʼ lá Jiobá lu libru stiʼ Ester

Ruluíʼ si Mardoqueo nga biquiiñeʼ Dios para gucaa libru riʼ. Zándaca ante chinécabe ni Jerusalén guyuu chaahuiʼ ni lade ca guiʼchiʼ risaca stiʼ ca persa. Pa ñaca nicá lá Dios lu libru ca, ñándaca nunitilú ca binni ni runi adorar ca dios stiʼ ca persa ni. Peru pur guiráʼ ni bieeteʼ lu historia riʼ rihuinni dxichi Jiobá nga gucané para guca ca cosa ca. Laaca galán gánnanu neca qué rihuinni pa zeeda lá Dios luni, peru cá ni lu diidxaʼ hebreu ra gucuá guiʼchiʼ riʼ primé. Ruluíʼ si gudixhe chaahuicabe tapa diidxaʼ modo ganda guzulunécani o guiluxenécani cada letra ni ricané lá Dios (Ester 1:20, nota).

Ñee biaʼsi ni na libru stiʼ Ester né ni ruzeeteʼ historia la?

Stale binni na cadi biaʼsi diʼ ni na libru stiʼ Ester né ni ruzeeteʼ historia. Peru ca binni ni riene de tema riʼ riniʼcaʼ guizáʼ nanna hombre ni bicaa libru riʼ modo bibani ca rey persa ne cani runi xhiiñacaʼ ne modo bicuí ca binni que lídxicaʼ ne xi costumbre gúpacaʼ. Dxandíʼ, qué rieeteʼ de reina Ester lu stale de ca guiʼchiʼ ni runibiáʼ binni yanna ni cadi zeeda lu Biblia, peru nuuruʼ xcaadxi binnilidxi ca rey persa qué rieeteʼ lu ca guiʼchiʼ ca. Peru rieeteʼ de ti hombre láʼ Mardukâ —zacá riníʼ ca persa lá Mardoqueo— gúcabe ti hombre ni biʼniʼ xhiiñaʼ rey ndaaniʼ guidxi Susa ca dxi bizaaca cani rieeteʼ lu libru stiʼ Ester.

[Cuadru ni zeeda lu yaza 29]

Modo guca ni na sti diidxaʼ riguixhená

Ora bilá Ester ne Mardoqueo xquidxi Dios, bíʼnicaʼ ni na sti diidxaʼ riguixhená ni zeeda lu Biblia. Ne jma de doce siglu ante guizaaca nga biquiiñeʼ Jiobá Jacob, bixhozegola ca israelita, para guiníʼ xi chiguni tobi de ca xiiñiʼ: «Benjamín qué zusaana de guxuuxe casi ruxuuxe ti gueuʼ. Siadóʼ ca zobe maniʼ ni gunaazebe ne huadxí ca zaguiizibe ni guiaana» (Génesis 49:27). Diidxaʼ «siadóʼ» ni rieeteʼ lu textu riʼ nga dxi bizulú guyuu rey ndaaniʼ guidxi Israel. Tiempu ca guyuu hombre nadxibalú ni nanna tinde, casi rey Saúl ne xcaadxi hombre. Laacabe zácabe de Benjamín ne bilácabe xquidxi Dios. Ne diidxaʼ «huadxí» ca nga dxi maʼ qué ñuu rey ndaaniʼ guidxi Israel. Tiempu riʼ guyuu xhupa binni ni zá de Benjamín, Ester ne Mardoqueo. Laacaʼ biʼniʼ ganarcaʼ ca xhenemigu Jiobá. Ne casi ñaca gudiizicaʼ ni biaana ora gucuaacaʼ guiráʼ ni guca stiʼ Hamán.

[Imagen ni zeeda lu yaza 25]

Nabé nayecheʼ guyuu Ester ora biá rey que laa

[Imagen ni zeeda lu yaza 27]

Qué nidxibi Ester ora bisihuinni xi cayuni Hamán, hombre malu que

[Ca imagen ni zeeda lu yaza 28 ne 29]

Ester ne Mardoqueo biseendacaʼ tu yené ley ra nuu ca judíu ni nabeza ra runi mandar ca persa