Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Gucané Biblia laacabe para bichaacabe

Gucané Biblia laacabe para bichaacabe

Gucané Biblia laacabe para bichaacabe

XIMODO bisaana ti gunaa de Filipinas nisadxuʼniʼ ne nabaniné binnilidxi galán yanna. Xi gucané ti hombre de Australia ni gudxite karate gucheeche ca diidxaʼ nacubi ne galán ca. Guidúʼyanu ximodo gusiénecabe ni laanu.

«Qué ruchaa binni nagueenda» (CARMEN ALEGRE)

GÚLEBE LU IZA 1949

DE FILIPINAS LAABE

GÜEʼ XHAATABE NISADXUʼNIʼ

MODO BIBANEʼ DXIQUÉ: Guleʼ San Fernando, ti guidxi huiiniʼ stiʼ Camarines Sur. Peru ra maʼ huaniiseʼ gulezaʼ ndaaniʼ guidxi Antipolo (ti guidxi huiiniʼ stiʼ Rizal), riaana ni ti lugar ra nuu stale dani soo ne dxaʼ yaga ne guixi gaʼ. Dxi yendezaʼ Antipolo, nácaruʼ ni ti guidxi huiiniʼ nuudxí ne huaxiéʼ rizá binni ndaaniʼ neza que huaxhinni. Peru yanna maʼ nabeza stale binni ndaaniʼ ni.

Cadi xadxí de yendayaʼ Antipolo, binebiaʼyaʼ Benjamín, de raqué bichaganadu. Despué bidieeʼ cuenta jma nagana guendaxheelaʼ que modo guníʼ iqueʼ. Para cadi gudxieeluáʼ ca guendanagana stinneʼ la? nabé güeeʼ nisadxuʼniʼ. Ne guizáʼ naduxhuʼ gucaʼ né xheelaʼ né ca xiiñeʼ. Intiica cosa ni gúnicabe, nagueenda ruchiichicani naa, ne qué ñapa respetu xheelaʼ. Ngue runi, qué nibezaniáʼ binnilidxeʼ galán.

XIMODO GUCANÉ BIBLIA NAA PARA BICHAAʼ: Editha, bizaʼnaʼ xheelaʼ naca testigu stiʼ Jiobá, laa gudxi laadu guʼndanécabe laadu Biblia. Ne zaqué bínidu, purtiʼ rábidu ngue zacané laadu guibaninedu binnilídxidu galán.

Ra maʼ cayuundadu Biblia, biziididu stale ni dxandíʼ de Dios. Ca diidxaʼ ni cá lu Apocalipsis 21:4 yendácani ndaaniʼ ladxiduáʼ. Sicaríʼ cayeeteʼ lu versículo ca de ca binni ni chiguibani ndaaniʼ Paraísu, ra chiguni mandar Reinu stiʼ Dios ca: «Zuchaa be nisa riete lú caʼ, ne ma qué ziuu ru enda guti nin enda ruuna nin enda racaná ladxidóʼ nin yuubaʼ». Ora gunnaʼ nga guyuuladxeʼ chuaaʼ lade ca binni ni chiguicaa ca ndaayaʼ ca.

Bidieeʼ cuenta naquiiñeʼ guchaaʼ modo nacaʼ ne modo nabaneʼ. Peru cumu qué ruchaa binni nagueenda la? bindaa para bisaanaʼ nisadxuʼniʼ. Biziideʼ gacaʼ nachaʼhuiʼ né ca xiiñeʼ ne cadi guidxiicheniáʼ laacabe nagueenda, laaca biziideʼ guneʼ respetar xheelaʼ ne gacaniáʼ laa guni dxiiñaʼ stiʼ casi xaíque ndaaniʼ yoo.

Dxi bizulú guyuudu ca guendaridagulisaa stiʼ ca Testigu, naa ne Benjamín, guizáʼ bidxagayaadu ni biiyadu raqué. Laacabe qué rúnicabe apuesta ne qué rixúdxicabe. Ne qué rúnicabe menu guirutiʼ, sínuque nabé runi respetárcabe binni. Ngue runi, gunna dxíchidu bidxéladu religión ni dxandíʼ (Juan 13:34, 35).

XI MAʼ GULEENDUAʼ: Nabé bichaa xquendanabanidu. Naa ne Benjamín nayecheʼ nuudu ne riuuláʼdxidu gusiididu binni de Biblia. Ca xiiñidu ne xheelacaʼ maʼ cayuundacaʼ Biblia, ne ribézadu chuʼ dxi gúnicabe ni na Jiobá casi laadu. Zacá nga jma galán guibani binni.

«Bineʼ sentir guirutiʼ tu zusabayú naa» (MICHAEL BLUNSDEN)

GÚLEBE LU IZA 1967

DE AUSTRALIA LAABE

GUDXÍTEBE KARATE

MODO BIBANEʼ DXIQUÉ: Biniiseʼ ndaaniʼ ti guidxi sicarú láʼ Albury (Nueva Gales del Sur), nécaxa nuu biaje rizaaca xiixa cosa malu ndaaniʼ ni cásica rizaaca ndaaniʼ stale guidxi la? galán nabani binni ndaaniʼ ni.

Guiropaʼ bizanaʼ, bicheʼ ne naa binni biindaʼ laadu. Neca guca divorciar bixhozeʼ ne jñaaʼ dxi napaʼ gadxe iza la? bidiicabe laadu guiráʼ ni biquiiñedu. Ne guyaaʼ ca scuela jma galán ra riguíxecabe para cheʼ binni. Ne bixhozeʼ gucalaʼdxiʼ niluxe ñuundaʼ ne ñaca ti hombre de negocio. Peru naa jma guyuuladxeʼ quiteʼ xiixa, ne nabé gudxiteʼ carrera bicicleta ne karate. Ne dxiiñaʼ bineʼ nga guneʼ chaahueʼ carru, ti jma gapa tiempu quiteʼ ni riuuladxeʼ.

Guizáʼ galán bineʼ sentir pur modo gupaʼ xcuerpuaʼ. Nuu biaje bineʼ sentir guirutiʼ tu zusabayú naa, ne ñanda ñunenaʼyaʼ tutiica ñapaʼ gana. Peru hombre ni bisiidiʼ naa karate que nanna nagana raca para naa iquiiñeʼ stipa stinneʼ jneza, ngue runi bisiidibe naa modo naquiiñeʼ guibaneʼ ne bisiidibe naa chinandaʼ guiráʼ ni naguíxhebe que casi naquiiñeʼ gaca cani. Gatigá riniʼbe pabiáʼ risaca nga cadi gudxii deche binni tuuxa ne guzuubaʼ diidxaʼ.

XIMODO GUCANÉ BIBLIA NAA PARA BICHAAʼ: Dxi bizuluáʼ biindaʼ Biblia, biziideʼ nanalaʼdxiʼ Jiobá tinde binni (Salmo 11:5). Guníʼ iqueʼ cadi dxandíʼ nga cadinde binni ora riguite karate ne gastiʼ cosa malu zazaaca binni ora quite ni. Naa rabeʼ cásica rusiidiʼ ca maestru de karate que zaqueca nga modo rusiidiʼ Biblia guibani binni. Peru guendaxheelaʼ ni cusiidiʼ naa de Biblia qué liica nireecaʼ gana naa. Qué ñuu dxi ñábicabe naa nusaanaʼ ni rábicabe artes marciales que. Ni jma bicaa íquecabe nga gusiidicabe naa cani dxandíʼ ni zeeda lu Biblia.

Dxi jma ziguiziideʼ ni na Stiidxaʼ Dios ne jma gaxha nuaaʼ de Jiobá la? bichaa modo ruuyaʼ ca cosa ca. Nabé bidxagayaaʼ ora biziideʼ de ejemplu stiʼ Jesús, Xiiñiʼ Dios. Neca nabé nadípabe, qué ñuu dxi nucaalube binni. Laapebe guniʼbe ca diidxaʼ riʼ lu Mateo 26:52: «Irá ni cuʼ ná espada la? zati né espada». Nabé yendá ca diidxaʼ ca ndaaniʼ ladxiduáʼ.

Ra jma ziguiziideʼ de Jiobá, jma ziyannaxhieeʼ laabe ne zigapaʼ respetu laabe. Dxi biziideʼ de Dios ni bizáʼ laanu, ni napa poder ne nuu xpiaaniʼ ca rizaalaʼdxiʼ naa la? yendá ngue ndaaniʼ ladxiduáʼ. Nuu biaje bicheeniáʼ laabe ne bidii gana naa nixeleʼ de laabe, purtiʼ nabé nagana guca ni para naa. Peru nabé biecheʼ ora gunnaʼ qué ziuu dxi gudxii deche Jiobá naa pa guneʼ stipa pur guchaaʼ. Ne nabé gudixhedxí ca diidxaʼ riʼ ladxiduáʼ: «Naa, Jiobá Dios stiluʼ, naazeʼ dxiicheʼ naluʼ ladu derechu, ni cayabi lii: “Cadi guidxíbiluʼ. Naa dxandipeʼ zacaniáʼ lii”» (Isaías 41:13). Cumu nadxiibe naa la? qué ninaʼyaʼ nudxieedecheʼ laabe.

Nannaʼ guizáʼ nagana zaca para naa gusaana de quiteʼ karate. Peru laaca nannaʼ zuziecheʼ Jiobá pa guneʼ ni, ne nanna jma risaca nga guneʼ ni nabe que xcaadxi cosa. Ni bicaa naa quixhe iqueʼ guchaaʼ xquendanabaneʼ nga ca diidxaʼ ni guníʼ Jesús ni cá lu Mateo 6:24: «Iruti zanda gapa chupa xpixuaana». Bidieeʼ cuenta qué zanda guneʼ ni na Jiobá ne quiteʼ karate, purtiʼ jma zuneʼ pur karate que. Naquiiñeʼ quixhe iqueʼ xi guneʼ, ni na Jiobá la? o quiteʼ karate.

Nagana guca para naa gusaanaʼ de quiteʼ karate. Nécapeʼ cayecheʼ purtiʼ chiguneʼ ni riuulaʼdxiʼ Jiobá la? peru laaca guyuaaʼ triste purtiʼ bineʼ sentir cudxieeʼ decheʼ maestru ni bisiidiʼ naa karate. Para ca binni ni riguite ni rábicabe artes marciales qué randa rutiidiláʼdxicaʼ tuuxa ni gudxii deche laacaʼ. Stale binni jma nga ruuticaʼ laca laacaʼ que guituilucaʼ pur gusaanacaʼ ni.

Bidxibeʼ ñabeʼ maestru stinneʼ xii ngue racalaʼdxeʼ guneʼ. Ngue runi, málasi bixeleʼ ne maʼ qué ninieniadiáʼ laabe nin ca xcompañeruaʼ. Gunna dxicheʼ jneza ngue gusaanaʼ karate que. Peru nabé bichiiñaʼ xquendabiaaneʼ naa purtiʼ qué ñueniáʼ ca xcompañeruaʼ de cani nacubi caziideʼ que. Bineʼ sentir mápeca bidxieeʼ decheʼ Jiobá ante guzuluáʼ guneʼ ni na. Nabé bininá ngue ladxiduáʼ. Stale biaje ruunaʼ dede riuu yuubaʼ ladxiduáʼ ora maʼ cayuneʼ orar Jiobá.

Zándaca biiyaʼ Jiobá xiixa cosa galán ndaaniʼ ladxiduáʼ, purtiʼ biquiiñebe ca xpinni Cristu para gacanecaʼ naa. ¡Guizáʼ biecheʼ purtiʼ bisihuínnicabe nadxiicabe naa ne dxandíʼ beeda gácacabe xhamiguaʼ ne gucanécabe naa! Ne ora biindaʼ lu Biblia historia stiʼ David ne Bat-seba nabé gudixhedxini ladxiduáʼ. Neca nabé malu ni biʼniʼ David, bitiidilaʼdxiʼ Jiobá stóndabe purtiʼ dxandíʼ guca arrepentirbe. Ora guníʼ iqueʼ historia riʼ, gucaneni naa gannaʼ ximodo ruuyaʼ Dios ca cosa malu ni bineʼ.

XI MAʼ GULEENDUAʼ: Ante guundaʼ Biblia, qué nizaalaʼdxeʼ guirutiʼ, nisi ruyuubeʼ para naa si. Peru Jiobá ne xheelaʼ, ni maʼ ziniáʼ gadxe iza de bichaganayaʼ laa, gucanecaʼ naa guizaalaʼdxeʼ binni. Huayacanedu stale binni guiziidiʼ de Biblia, ne nuu de laacaʼ nabé huayápacaʼ stale guendanagana lu xquendanabánicaʼ. Qué zanda guchaagaʼ guiráʼ guendanayecheʼ ni huayapaʼ ora ruuyaʼ modo racané Jiobá binni guchaa né guiráʼ ni ñanda ñapaʼ pa niguiteʼ karate.

[Ni caníʼ yaza 14]

«Dxi biziideʼ de Dios ni bizáʼ laanu, ni napa poder ne nuu xpiaaniʼ ca rizaalaʼdxiʼ naa la? yendá ngue ndaaniʼ ladxiduáʼ»

[Ca imagen ne cuadru ni zeeda lu yaza 15]

«¡Xquíxepeʼ laatu pur bicaatu ca tema nabé sicarú riʼ!»

Ñee guyuuláʼdxiluʼ ni biluxe bíʼndaluʼ de ca binni ca la? Laacani nga chupa de ca historia ni maʼ huaree lu revista Torre stiʼ ni rapa dede octubre 2008 ra na «Gucané Biblia laacabe para bichaacabe». Ca binni ni ruundaʼ revista riʼ nabé riuuláʼdxicaʼ tema ca. Xiñee yaʼ.

Purtiʼ ca binni ni rieeteʼ lucani gadxé gadxé nga ni bizaacacaʼ. Nuu caadxi de laacaʼ, maca nápacaʼ stale cosa risaca ante gunibiaʼcaʼ Dios, peru cadi nayecheʼ bibánicaʼ. Xcaadxi de laacabe nagueenda bidxiichi dxiqué, nabé güecaʼ nisadxuʼniʼ o gudúʼbacaʼ droga o nabé naroʼbaʼ guendanagana gúpacaʼ. Ne nuu xcaadxi biniisicaʼ casi testigu stiʼ Jiobá, peru despué bireechucaʼ. Guiráʼ nga rusihuinni zanda guchaa binni xquendanabani para ganda gusiecheʼ Dios ne cueendú stale cosa galán ora gúnicaʼ zacá. Ximodo huayacané historia stícabe ca binni ni ruundaʼ revista riʼ yaʼ.

Ti gunaa cusiene ximodo gucané tema ni biree lu revista 1 stiʼ abril 2009 caadxi gunaa ni deguyoo.

◼ «Stale gunaa ni deguyoo, ruuyacaʼ laaca gudiʼdiʼ ca binni ni rieeteʼ lu tema ca ra cadíʼdicaʼ. Ne ca foto ra rihuinni modo gúcacabe ante ne ximodo laacabe yanna, ne xcaadxi cosa ni rieeteʼ de modo gúcacabe dxiqué, rucaacani binni guʼndaʼ cani. Biluxe biindaʼ si chupa gunaa ni deguyoo ca historia ca guyuuláʼdxicaʼ guʼndanécabe laacaʼ Biblia.» (C. W.)

Ca historia ni zeeda lu tema ca rindácani dede ndaaniʼ ladxidóʼ ca binni ni ruundaʼ cani. Casi lu revista 1 stiʼ julio 2011 zeeda historia stiʼ Guadalupe Villarreal, ti hombre ni bisaana de gaca muxeʼ ti ganda guni ni na Jiobá. Pur nga yedandá stale carta ra nuudu. Yanna, biiyaʼ xiná chupa de laacani.

◼ «Guizáʼ bidxagayaaʼ ora biindaʼ historia stiʼ Guadalupe. Guizáʼ sicarú nga gánnanu ximodo nga ruchaa binni purtiʼ nadxii Dios ne rusisaca ni na Stiidxabe.» (L. F.)

◼ «Dxiqué ruyubeʼ guinieniáʼ guiráʼ xixé binni de ni runeʼ cré, dede né ca muxeʼ. Peru despué maʼ qué nuyubeʼ ninieniáʼ laacabe ne dede rixeleʼ de laacabe. Historia ca peʼ nga caquiiñeʼ, purtiʼ gucaneni naa guuyaʼ binni casi ruuyaʼ Jiobá laacaʼ: casi binni ni zanda gueeda gaca xpinni.» (M. K.)

Sti historia ni yendá ndaaniʼ ladxidóʼ cani ruundaʼ revista riʼ nga stiʼ Victoria Tong, bireeni lu revista 1 stiʼ octubre 2011. Laabe nabé triste bibánibe dxi nahuiinibe ne nabé guca nagana para laabe guni crebe nadxii Jiobá laabe, neca maʼ nápabe caadxi iza de cayúnibe ni na. Laaca caniʼbe xi gucané laabe chaahuidugá guiníʼ íquebe nadxii Jiobá laabe. Biiyaʼ xi guníʼ caadxi de cani ruundaʼ revista riʼ de historia stibe.

◼ «Ni biindaʼ de Victoria ca yendácani ndaaniʼ ladxiduáʼ. Maʼ stale desgracia bizaacaʼ, ne neca maʼ napaʼ stale iza de guyuaanisaʼ la? nuu biaje cadi jneza ni riníʼ iqueʼ. Historia stibe gucané naa guneʼ stipa pur guuyaʼ nuu cosa galán ni ruuyaʼ Dios napaʼ.» (M. M.)

◼ «Dxi gucaʼ nahuiiniʼ nabé biiyaʼ casi foto ra cá binni xieeladi, peru guca nagana para naa gusaanaʼ ni. Ne nabé triste ni purtiʼ cadi xadxí biabaʼ lu viciu ca sti biaje. Biyubeʼ ca binnigola ni ridagualisaaniáʼ para gacanecaʼ naa, ne maʼ cayanda cudxieeluáʼ ni. Laacabe gúdxicabe naa nadxii Dios naa ne rilaselaʼdxiʼ naa. Peru riuu biaje runeʼ sentir qué risacaʼ, ne riníʼ ique qué zanda diʼ gannaxhii Dios naa. Peru ni guníʼ Victoria ca dxandipeʼ gucaneni naa. Yanna huaxa maʼ bieneʼ ora riníʼ iqueʼ qué zanda gutiidilaʼdxiʼ Jiobá stondaʼ, ni cayuneʼ nga cadi cusisacaʼ ni beeda guni Xiiñibe ra bidii xquendanabani para guixá ca donda stinneʼ. Bigayaʼ yaza ra cá historia ca para guundaʼ ni ne guiníʼ iqueʼ ni ora guedandá ni cadi jneza ndaaniʼ iqueʼ. ¡Xquíxepeʼ laatu pur bicaatu ca tema nabé sicarú riʼ!» (L. K.)