Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Ejemplu stiʼ cani gupa fe

«Naa ziaaʼ ra tiica cheluʼ»

«Naa ziaaʼ ra tiica cheluʼ»

BIXUIʼLÚ Rut ne Noemí, maʼ laasicaʼ zizacaʼ ndaaniʼ ti neza ni diidiʼ lu ca layú napampa stiʼ guidxi Moab ra nabé rundubi bi. Cumu nabé naroʼbaʼ ca layú que la? maʼ qué rihuinnipécabe. Málasi biiyaʼ Rut mayaca guixhinni. Ruuyadxibe suegrabe ne rábibe laa: «Zándaca maʼ hora guyúbinu paraa gásinu gueelaʼ riʼ». Cumu nabé nadxiibe suégrabe la? racaláʼdxibe gúnibe intiica si para gápabe laa.

Guirópacabe naná nuu ladxidóʼcabe. Maʼ napa iza de guti xheelaʼ Noemí, ne yanna maʼ guti Mahlón ne Kilión, ca xiiñibe. Rut laaca guizáʼ triste nuu, purtiʼ xheelabe nga Mahlón. Guirópacabe zécabe Belén, ti guidxihuiiniʼ stiʼ Israel. Peru cada tobi de laacabe gadxé gadxé ni caníʼ ique de guidxi ra zeʼ que. Purtiʼ Noemí la? cabiguetaʼ xquidxi, peru Rut zeʼ ti guidxi ni qué runibiáʼ, ne bisaana binnilidxi, xquidxi, ca costumbre stiʼ, dede né ca dios stiʼ (Rut 1:3-6).

Xi bicaa Rut, ti gunaa ni nahuiinigaruʼ, guchaa modo nabani. Xi gucané laabe gápabe stipa para chuʼbe nayecheʼ sti biaje ne ganda gúʼyabe suégrabe yaʼ. Rut, gunaa de Moab riʼ, nabé gúpabe fe, nga runi zeeda gácabe ti ejemplu para laanu. Ne lu tema riʼ zadúʼyanu ximodo zanda chinándanu ejemplu stibe. Peru guidúʼyanu primeru xiñee zécabe Belén, ti guidxi zitu.

Ti familia ni bibiá pur ti desgracia

Moab, guidxi ra biniisi Rut, riaana ni gaxha de mar Muerto neza ra rindani Gubidxa. Nuu ni ti lugar ra nasoo ni napampa ne nabé naroʼbaʼ ca barranca napa ni. Nabé bidii ca layú stini, neca ndaaniʼ guidxi Israel qué ñuu ni ñó binni. Ne pur nga binibiáʼ Rut Mahlón ne binnilidxi (Rut 1:1).

Pur gubiña ni guyuu ndaaniʼ guidxi Israel que, gudixhe ique Elimélec, xheelaʼ Noemí, chindezané xheelaʼ ne ca xiiñiʼ ndaaniʼ guidxi Moab. Zándaca ra bisaanacabe xquídxicabe bisihuínnicabe pa dxandíʼ nápacabe fe, purtiʼ gatigá naquiiñeʼ chécabe ca lugar ra gabi Jiobá laacabe guni adorárcabe laa (Deuteronomio 16:16, 17). Neca qué nusaana Noemí de ñapa fe la? nabé gucaná ladxidoʼbe dxi guti xheelabe (Rut 1:2, 3).

Zándaca gucaná ladxidóʼ Noemí sti biaje ora biiyabe bichaganáʼ ca xiiñibe ca gunaa de Moab (Rut 1:4). Laabe nánnabe biyubi Abrahán, tobi de ca bixhozegola ca israelita, guichaganáʼ Isaac xiiñiʼ, tobi de ca binnilidxi, purtiʼ laacaʼ runi adorarcaʼ Jiobá (Génesis 24:3, 4). Despué maʼ gucuá lu ley stiʼ Moisés que cadi guichaganáʼ xiiñiʼ ca israelita que binni de sti guidxi, ti cadi gucaa ca binni que laacabe guni adorárcabe sti dios (Deuteronomio 7:3, 4). *

Neca zacá, Mahlón ne Kilión bichaganacaʼ gunaa de Moab. Ne zándaca guluu ngue xizaa Noemí o qué ñuulaʼdxiʼ ni biʼniʼ ca xiiñiʼ, peru bíʼnibe stipa pur gácabe nachaʼhuiʼ ne gannaxhiibe ca xuaalídxibe, Rut ne Orpá. Qué gánnanu pa guníʼ íquebe ziuu dxi guni adorarcaʼ Jiobá casi laabe. Peru ni nánnanu nga gunnaxhii ca gunaa que laabe. Cumu gucanesaacabe la? ngue gucané laacabe gudxiilúcabe yuubaʼ gúpacabe despué. Ante gapa Orpá ne Rut xiiñicaʼ guti xheelacaʼ (Rut 1:5).

Ñee gucané religión stiʼ Rut que laa para bidxiilú ca yuubaʼ stiʼ la? Zándaca coʼ. Ca binni de Moab que stale dios runi adorarcaʼ, ne dios ni jma risaca gúpacabe nga Kemós (Números 21:29). Ruluíʼ si guiráʼ cosa feu ni biʼniʼ binni dxiqué laaca bíʼnicabe cani ndaaniʼ religión stibe, tobi de laacani nga biiticabe baʼduhuiiniʼ para dios stícabe. Rut nabé bidxagayaa ora bisiidiʼ Mahlón o Noemí laabe naca Dios stiʼ ca binni de Israel, tuuxa ni nadxii binni ne rilaselaʼdxiʼ. ¡Guizáʼ gadxepeʼ ca dios stícabe de Jiobá, purtiʼ laa nadxii ca xpinni ne qué ruchíbibe laacaʼ! (Deuteronomio 6:5.) Zándaca despué de guti xheelaʼ Rut, jma gucuánube Noemí ne pur ngue bicaadiágabe laa ora maʼ caniʼné laabe de Jiobá, Dios ni jma nandxóʼ, ne de cani huayuni, ne modo rapa ca xpinni rusihuinni nadxii laacabe ne riá laacabe.

Yanna, Noemí maʼ racalaʼdxiʼ ganna ximodo nuu xquidxi. Ti dxi binadiágabe guníʼ tuuxa ni runi negocio maʼ nuu ni gó binni ndaaniʼ guidxi Israel, purtiʼ maʼ cayacané Jiobá xquidxi. Yanna nga maʼ bibiguetaʼ guca Belén casi riníʼ lá «Yoo ra nuu ni gó binni». Ngue runi gudixhe ique Noemí ibiguetaʼ xquidxi (Rut 1:6).

Peru xi guni Rut ne Orpá yanna yaʼ (Rut 1:7). Ni bizaacacabe que bicaa laacabe guidaagucabe suégracabe jma. Yanna, Rut la? jma guyuulaʼdxiʼ modo guca Noemí nachaʼhuiʼ né laa ne modo gúpabe fe Jiobá. Despué guionnaʼ gunaa riʼ bireecaʼ zecaʼ Judá.

Ni bizaaca Rut ca rusihuínnini guiráʼ binni nga rizaaca desgracia, neca nacháʼhuicaʼ o malu laacaʼ (Eclesiastés 9:2, 11). Laaca rusiidini laanu ora gati tuuxa binnilídxinu galán guyúbinu sti binni quixhedxí ladxidoʼno, ne jmaruʼ si pa guyúbinu binni runi ni na Jiobá, Dios stiʼ Noemí (Proverbios 17:17).

Qué nusaana Rut de ñannaxhii Noemí

Guizáʼ maʼ zitu guzá guionnaʼ viuda riʼ, málasi bizulú guníʼ ique Noemí sti cosa ni guluu xizaa laa. Caníʼ íquebe guiropaʼ gunaa ni ziné laabe que ne pabiáʼ gunnaxhiicaʼ laabe ne ca xiiñibe, ngue runi maʼ qué nabe gacanárucaʼ. Nanna dxíchibe qué zanda gacanebe laacaʼ pa gusaanacaʼ xquídxicaʼ ne chinándacaʼ laabe Belén.

Ngue runi gudxi Noemí laacabe: «Laché, laguibiguetaʼ ralídxitu, ra nuu jñaatu. Jiobá gaca nachaʼhuiʼ né laatu, cásica gúcatu nachaʼhuiʼ né xheelatu ni maʼ guti ne zaqueca modo gúcatu nachaʼhuiʼ né naa». Noemí gudxi laacabe gudii Jiobá laacabe ti xheelacabe ne guibánicabe galán. «De raqué bidiibe bixiduʼ laacaʼ, ne bizulú bicaacaʼ ridxi cayuunacaʼ.» Qué ridxagayaadinu gánnanu xiñee nabé gucuanú ca gunaa que Noemíʼ, ti gunaa nabé nachaʼhuiʼ ne bizaalaʼdxiʼ laacabe. Guirópacabe gúdxicabe laabe: «Coʼ, laadu zabiguetanedu lii xquídxiluʼ» (Rut 1:8-10).

Peru cadi casi zécabe bicuudxicabe Noemí. Bíʼnibe stipa pur gusiénebe laacaʼ qué zanda gacanebe laacaʼ pa chinándacaʼ laabe xquídxibe Israel, purtiʼ maʼ qué gápabe xheelabe ni gudii laabe ni iquiiñebe ne maʼ qué gápabe xiiñibe para guichaganáʼ laacaʼ. Ne laabe nánnabe maʼ qué zándaruʼ gápabe xiiñibe. Cumu biiyabe qué zanda diʼ gacanebe laacaʼ la? ngue runi nabé biuubaʼ ladxidoʼbe (Rut 1:11-13).

Oraqueca guníʼ ique Orpá naquiiñeʼ guiaana Moab, ra nuu ca binnilidxi. Ruluíʼ jma jneza ngue ni gudxi Noemí laacabe gúnicabe. Ngue runi, neca cayuubaʼ ladxidoʼbe, bidiibe bixiduʼ suégrabe ne zebe (Rut 1:14).

Yanna, Rut yaʼ, ñee laaca bíʼnibe ni guníʼ Noemí que la? Historia que na: «Peru Rut qué niladiʼ cueʼbe». Zándaca maʼ zéʼ Noemí ora bidii cuenta nanda Rut laa, óraque gudxi Noemí laabe: «¡Biaa! Xconcúñaluʼ maʼ bibiguetaʼ ralidxi ne ra nuu ca dios stiʼ. Yenanda laabe» (Rut 1:15). Ca diidxaʼ ni guníʼ Noemí riʼ rusihuínnicani ti cosa nabé risaca. Cadi bibiguetaʼ si Orpá xquidxi, sínuque laaca bibiguetaʼ ranuu «ca dios stiʼ». Para laabe gastiʼ naca guni adorarbe Kemós sti biaje ne xcaadxi dios ni cadi dxandíʼ. Ñee laaca zuni Rut nga la?

Cumu guizáʼ nadxiibe Noemí ne Dios stiʼ la? ngue runi nanna dxíchibe xi racaláʼdxibe gúnibe. Maʼ guiropasícabe ndaaniʼ neza que, biyadxibe lú Noemí ne gúdxibe laa: «Cadi guinabuʼ naa gusaanaʼ lii, ne guixeleʼ de lii; purtiʼ naa ziaaʼ ra tiica cheluʼ, ne ra tiica tiidiluʼ gueelaʼ zadideniáʼ lii. Xquídxiluʼ zaca xquidxeʼ ne Dios stiluʼ zaca Dios stinneʼ. Ra gátiluʼ zateʼ, ne racá zagaacheʼ. Jiobá gusabanáʼ naa pa pur sti cosa guixeleʼ de lii ne cadi pur guendaguti» (Rut 1:16, 17).

¡Qué huayuudxí guiaandaʼ ca diidxaʼ guníʼ Rut riʼ! Purtiʼ neca maʼ gudiʼdiʼ biaʼ chonna mil iza, rietenaláʼdxiruʼ binni cani. Rusihuínnicani ti guenda nabé sicarú ni gupa Rut, ne nabé gunnaxhiibe Noemí ne qué nusaanabe laa. Nga bicaa laabe chinebe suégrabe ra tiica cheʼ. Guendaguti si nga zanda guxheleʼ laacabe. Rut gudixhe ique gaca binni xquidxi Noemí ne gusaana guiráʼ ni gupa Moab, dede né ca dios ni nuu guidxi que. Gadxepeʼ laabe de Orpá, laabe biyúbibe guni adorarbe Jiobá, Dios stiʼ Noemí, de guidubi ladxidoʼbe ne gápabe laa casi Dios stibe. *

Ngue runi, maʼ laasibe ne Noemí zécabe guidxi Belén. Zándaca bindaacabe biaʼ ti semana para yendácabe. Nanna dxíchinu gucanésaacabe para gudxiilúcabe yuubaʼ stícabe.

Yanna riʼ stale binni cayacaná. Ne Biblia ruzeeteʼ «jma nagana zaca» ca dxi riʼ, purtiʼ yanna nga nabé cazaaca stale desgracia (2 Timoteo 3:1). Nga ruluíʼ yanna nga jma caquiiñeʼ gannaxhiinu cásica gunnaxhii Rut. Purtiʼ ora rannaxhii tuuxa zacá qué zusaanabe binni ni nadxiibe, ne zacaneni laabe guibánibe galán ndaaniʼ Guidxilayú ra nabé runi binni stale cosa malu. Galán guni binni zacá né xheelaʼ, binnilidxi, ca xhamigu, zaqueca né ca xpinni Cristu. Pa gannaxhiinu zacá, zúninu cásica biʼniʼ Rut.

Dxi maʼ yendá Rut ne Noemí Belén

Maʼ gadxé nga ora guiníʼ binni nadxii tuuxa ne gadxepeʼ nga ora gusihuinni ni. Peru Rut bisihuinni pabiáʼ nadxii Noemí ne Jiobá, Dios ni gulibe guni adorarbe que. Guidúʼyanu ximodo bisihuínnibe ni.

Guiropaʼ viuda que yendacaʼ Belén, guidxi ni riaana 10 kilómetru neza gueteʼ de Jerusalén. Ruluíʼ si nabé binibiáʼ binni familia stiʼ Noemí ndaaniʼ guidxi huiiniʼ que, purtiʼ guiráʼ ca binni de raqué caniʼcaʼ bibiguétabe. Ca binni que ruyadxicaʼ laabe ne nacaʼ: «Ñee Noemí ndiʼ la?». Modo biiyacabe laabe que bihuinni gudíʼdibe lu stale guendanagana ca dxi guyuube ndaaniʼ guidxi Moab (Rut 1:19).

Noemí byuiʼné ca binnilidxi ne cani gucaʼ xpecina ca guendanagana ni gupa, ne dede gúdxibe ca binni que maʼ cadi gábicaʼ laabe Noemí, ni rini «Guendanayecheʼ», sínuque gábicaʼ laabe Mará, ni rini «Nandaʼ», o ni naná nuu. ¡Nabé triste nuu Noemí, cásica Job, guníʼ íquebe Dios ngue cayuniná laabe! (Rut 1:20, 21; Job 2:10; 13:24-26.)

Laga cayaa Rut ne suegra guibánicaʼ ndaaniʼ guidxi Belén, caníʼ íquebe xi gúnibe para gápabe ni guibaninebe ne para chuʼ suégrabe jma galán. Laabe gúnnabe cá lu Ley bidii Jiobá ca israelita zanda chindagu binni, ne ngue nga ti modo para gacanécabe ca binni pobre. Ca binni pobre zanda chitopa ni guiaana lu ca layú que ora maʼ candísacabe cosecha. Ne laaca zanda gutópacabe ni biaana guriá ca layú que (Levítico 19:9, 10; Deuteronomio 24:19-21). *

Ora bedandá dxi gutópacabe cebada (biaʼ lu beeu abril lu calendariu ni riquiiñenu yanna), guyé Rut lu ca layú que yeguuya paraa zanda gudiicabe lugar laa cuagu. Ne nin ñánnabe yendabe lu layú stiʼ ti hombre láʼ Boaz, ti hombre ricu ni napa stale layú ne binnilídxibe Elimélec, xheelaʼ Noemí. Neca nápabe derechu chindágube lu ca layú que, gunabadiidxabe hombrehuiiniʼ ni ruuyaʼ gaca diidxaʼ raqué pa zanda gúnibe ni. Hombrehuiiniʼ que gudxi laabe zanda cuágube raqué, ne oraqueca bizulube (Rut 1:22–2:3, 7).

Bixuiʼlú nanda Rut ca hombre ni cuchuuguʼ cebada que. Laga cuchuuguʼ ca hombre que cebada, laabe cutópabe cani cayaana ne cani cusaba ca hombre que, de raqué rundiibibe cani ne risaanabe cani ti lugar ra zanda quíbibe cani. Nabé rusidxaga dxiiñaʼ que purtiʼ nabé nanene ni, ne ra maʼ zidiʼdiʼ ca hora que jma rusidxaga ni. Peru Rut qué niree diʼ gana, ribezadxibe para si guchaabe nisaluna stibe ne para gobe ndaaniʼ «ti yoo» (zándaca ti lugar ra riziilaʼdxiʼ cani runi dxiiñaʼ raqué).

Zándaca guníʼ ique Rut guirutiʼ zanna pa nuu raqué. Peru Boaz, ti hombre ni nabé gunnaxhii ne gupa fe Dios, biiyaʼ laabe. Ne gunabadiidxabe hombrehuiiniʼ ni ruuyaʼ gaca xhiiñabe tu gunaa que. Ne sicaríʼ rugapadiuxi hombre que cani runi xhiiñaʼ: «Jiobá cuʼ ndaayaʼ laatu». Ne zaqueca ricabi ca binni de Israel ne de sti guidxi laabe. Boaz bizaalaʼdxiʼ Rut casi ti xiiñiʼ, purtiʼ jma maʼ huaniisi para laabe (Rut 2:4-7).

Ngue runi gudxi Boaz laabe «xiiñeʼ», ne gudxi laabe chindágube lu ca layú stiʼ ne cadi guixélebe de ca baʼdudxaapaʼ ni runi xhiiñaʼ ti cadi guchiichi ca hombre runi dxiiñaʼ raqué laabe. Ne biiyaʼ gápabe ni gobe galaa dxi. Laaca gudxi laabe jneza ni cayúnibe ne cadi gusaanabe de gúnibe ni. Xiñee bíʼnibe zacá yaʼ (Rut 2:8, 9, 14).

Ora gunabadiidxaʼ Rut laabe xiñee cayácabe nachaʼhuiʼ né laa neca naca de sti guidxi la? laabe gúdxibe laa maʼ huayunadiágabe xi guirá maʼ biʼniʼ para gapa Noemí, suegra. Zándaca binadiaga Boaz ni, purtiʼ riníʼ Noemí galán de laabe nezalú ca gunaa de Belén que. Laaca nánnabe biyubi Rut guni adorar Jiobá, purtiʼ gúdxibe laa: «Jiobá uguu ndaayaʼ lii pur cani cayúniluʼ, ne quixe Jiobá, Dios stiʼ Israel, lii purtiʼ bedayúbiluʼ laabe para gulabe lii casi ñaca ñuuluʼ xaʼnaʼ xhiaabe» (Rut 2:12).

¡Guizáʼ guluu ca diidxaʼ riʼ gana Rut! Laabe biyúbibe gapa Jiobá laabe cásica riuu ti bere huiiniʼ xaʼnaʼ xhiaa jñaa. Laabe bidiibe xquíxepeʼ Boaz, purtiʼ gudixhedxí ladxidoʼbe ne bíʼnirube dxiiñaʼ dede huadxí (Rut 2:13, 17).

Pur modo bisihuinni Rut fe stiʼ bidiibe ti ejemplu nabé sicarú para laanu yanna, purtiʼ nagana para gapa binni ni guibaniné. Cumu nanna dxichi Rut caquiiñeʼ gacanécabe laa la? bidiibe xquíxepeʼ binni pur gucané laabe. Qué nituí diʼ lube ñúnibe ti dxiiñaʼ huaxiéʼ risaca para ganda gudiibe ni iquiiñeʼ Noemí, ti gunaa ni nabé gunnaxhiibe. Bisisácabe ne yenándabe ca conseju ni bidiicabe laabe, casi ximodo gúnibe dxiiñaʼ sin guizaacabe xiixa cosa malu ne tu zanda guidxaagabe. Peru ni jma risaca bíʼnibe nga qué nusiaandabe Jiobá ngue gupa laabe ne guca casi Bixhózebe.

Pa chinándanu ejemplu stiʼ Rut, gácanu nachaʼhuiʼ, gúninu dxiiñaʼ, gudiʼnu xquíxepeʼ ca binni ni gacané laanu la? zacané ejemplu stinu xcaadxi binni.

[Nota]

^ Nabé risaca guzéʼtenu qué niníʼ Rut «Dios» si, casi runi xcaadxi binni de sti guidxi, sínuque guniʼbe lapeʼ Dios, Jiobá. Lu La Biblia, stiʼ Salvatore Garofalo, na: «Ra guniʼbe lá [Jiobá] ora bidii stiidxabe Noemí qué zusaanabe laa, bisihuínnibe maʼ nácabe de guidxi Israel».

^ Modo racanesaa ca binni de guidxi Israel que, maʼ gadxepeʼ ni de xquidxi Rut. Ca guidxi ni nuu neza Oriente qué nizaaláʼdxicabe ca viuda. Sicaríʼ na ti libru ni caníʼ de tema riʼ: «Ora gati xheelaʼ tuuxa gunaa, maʼ ca xiiñibe nga guʼyaʼ laabe. Peru pa qué gápabe nin ti xiiñibe la? maʼ ruyúbibe tu siʼ laabe casi esclava, riuunebe tutiica hombre o gátibe».

[Cuadru ni zeeda lu yaza 26]

Ti libru huiiniʼ nabé sicarú

Libru stiʼ Rut ca rieeteʼ zeeda gácani casi ti guié huiiniʼ guizáʼ sicarú. Laani jma nahuiiniʼ ni que libru stiʼ Jueces, ti libru zeeda ante. Ne libru stiʼ Jueces ca racaneni ganna binni padxí bizaaca cani cayeeteʼ lu libru stiʼ Rut (Rut 1:1). Ruluiʼsi Samuel, ni riguixhená que, nga bicaa guiropaʼ libru ca. Rihuinni dxichi biáʼsipeʼ nga ra nuu libru stiʼ Rut lade ca libru ni zeeda lu Biblia. Despué de bieeteʼ ra gudinde guidxi Israel né xcaadxi guidxi, casi ra bicaalúcabe laacaʼ ne ra bicaalucaʼ laacabe, málasi riuu ti historia huiiniʼ nabé sicarú ni rusihuinni ora tiica si nuu Jiobá para gacané ca binni ni nadóʼ ora tiidicaʼ lu xiixa guendanagana. Lu historia ca cayeeteʼ ni bizaaca ti familia, ne rusiidini laanu stale cosa risaca. Casi xi runi sentir binni ora gati tuuxa binnilidxi, ximodo rusihuinni rannaxhii ne napa fe, ne qué rusaana ca binni ni nadxii.

[Imagen ni zeeda lu yaza 24]

Ora gudiʼdiʼ Rut lu ti yuubaʼ naroʼbaʼ, biyúbibe Noemí quixhedxí ladxidoʼbe

[Ca imagen ni zeeda lu yaza 24 ne 25]

«Xquídxiluʼ zaca xquidxeʼ ne Dios stiluʼ zaca Dios stinneʼ»

Imagen ni zeeda lu yaza 27]

Rut biʼniʼ ti dxiiñaʼ nadipaʼ ne huaxiéʼ risaca, ti gapa ni guibaniné ne para chuʼ Noemí jma galán