Rabiguet

Goyee ro ná índice xtuny contenidos

Buñ raniiny gan xi gac ló dzú ni sietra

Buñ raniiny gan xi gac ló dzú ni sietra

¿Toibtica ór ma gonabdiitzlo looyca xí guisaclóo xfamilo né looy la? ¿Ronylo pensary que sabanylo sacró, sioʼ ni gonladx lóoto o sabanyto ló galgovin né sasacto que noʼto toibto la? ¿Sabanyto xidzú íz o saityto naguel la? Por xidal íz buñ ma gonabdiitz guirá ndeʼ.

Ló naareʼ buñnan raniʼ xi láani gac ló dzú ni sietra, órni rabiʼyibu mod cayac ló Gudxlio. Ná xidalni ma góc cumplirni, per stipnés diti birebuʼni. Por ejemplo, ló íz 1912, Guglielmo Marconi, toib ni bisaʼ sistema de telegrafía inalámbrico, goniʼ ndeʼ: «Órni ma noʼ telegrafía inalámbrico ma diti sioʼ guerr». Toib buñ de compañía discográfica Decca Record goleʼbu tiplad Beatles ló íz 1962 portín bunybu pensary que buñ ni rascoʼol bihuel ma diti noʼ pu raquiinyibu.

Stipnés buñ rayopy xcalrracné demony par ganyibu xi guisacloyibu después. Tipnésyibu rieeyibu ronoʼ astrólogos; né horóscopos xidal buelt rarecaani ló revistas o ló periódicos. Stipnés buñ riee ronoʼ buñ bruj ni raniʼ que «nan» xi gac ló dzú ni sietra órni raquiinyibu cartas xtuny tarot, números o ray ni caa ladxña buñ.

Nírcu, par gan buñ xi gac ló dzú ni sietra goyeeyibu ronoʼ oráculos, layibu gocyibu sacerdotes o sacerdotisas ni goniʼ xalagary dios ni rony representaryibu. Ralooyni ngú ni buny Creso, rey xtuny Lidia. Antes de ñeebu nacalóbu Ciro de gudx Persia, bixelbu xidal cós ni rasac ronoʼ oráculo de Delfos gudx Grecia par ñanbu ximod nalox guerrcu. Oráculo cu góoch láabu que pal racalóbu Ciro sanitlóbu toib «imperio nirodann». Gopbu confianz que ñonybu gan, por ngú Creso cualó Ciro, per xalagary ngú imperio xtunycabu binitlóbu.

Ni goniʼ oráculo cu diti biquiinni, portín ralooy góc cumplir ni goniʼbu, ñony gan nitisi ni ñony gan ló guerrcu. Nigolú mal birecaa Creso por ni bunybu crer láani. Cu binitlóbu. ¿Más galán rarecaa buñ ló naareʼ órni raquiin stipnés cós par gan xí guisaclóo la?